Revelion la Hotel Stogu 3*, Baile Olanesti

TIPĂREȘTE

O sa fac un pic de introducere, care sper sa nu plictiseasca si sa nu para prea personala, dar este important sa transmit ce astept eu de la o petrecere de revelion in speranta unor recomandari din partea voastra care o sa ma ajute pe viitor. Asta pentru ca am cautat multi ani si nu am gasit articole pe AFA sau pe net care sa-mi fie de folos in alegerea pachetului de revelion, ci doar informatii scurte, razlete ca pe undeva a fost frumos. Abia anul trecut, pe la sfarsitul lui, cand noi alesesem deja, am citit un review, care era cam ceea ce cautam noi, iar anul acesta am vazut ca s-a scris mai mult, dar in cele mai multe cazuri, fara folos. Eu, personal, chiar voiam la un moment dat sa propun o sectiune separata pentru seri reusite de revelion, unde unii ca mine sa gaseasca ceea ce cauta.

Suntem un grup de 7 familii, care ne cunoastem de 25 de ani si tot de atunci petrecem impreuna, iar petrecerea de revelion este una la care ne destresam si ne incarcam bateriile. Ani de zile am cautat locatii unde sa fim doar noi, am ales absolut intotdeauna dupa principiul vazut-placut si NICIODATA nu am dat vreun avans fara sa mergem sa vedem locatia si sa vorbim cu gazda la fata locului. Asta n-a fost o corvoada, pentru ca noua ne trebuie un motiv cat de mic ca sa ne facem de-o plimbare, iar acesta era unul intemeiat. Intotdeauna am ales bine, drumul pe care l-am facut pana acolo nu a fost decat de confirmare si am fost multumiti de fiecare data. Drept pentru care la Avrig am facut 2 revelioane, unul dupa altul, iar la Magura, chiar 3.

Desi suntem oameni in toata firea, ne dam in petec mai rau ca si copiii din cand in cand, ceea ce ne face foarte bine. Ne-am pregatit ani de zile singuri petrecerile cu concursuri de toate felurile si carnaval unde fiecare se deghizeaza intr-un personaj (care ramane secret pana la momentul carnavalului) si se prezinta fiecare dupa cum il taie capul. A fost/este o competitie apriga pentru ca se voteaza intotdeauna cel mai bun costum si cea mai buna impresie artistica. Terapia prin ras pe care am facut-o la aceste “spectacole” ne-a salvat de la multe si abia asteptam fiecare revelion pentru aceasta distractie.

Magura, ramane in topul nostru ca locatia cea mai buna pentru revelion si carnaval pe care am cunoscut-o noi. Mai mentionez ca pentru noi sejurul de revelion nu este in scop de turism. Suntem foarte activi intr-o seara de petrecere, asa ca, de revelion avem nevoie de o cazare buna, o petrecere reusita si un carnaval la fel. In timpul care ne mai ramane, facem plimbari pe jos la obiectivele din zona, pe o raza de cativa km. Pentru ca suntem multi, trebuie sa facem un compromis si in ceea ce priveste bugetul, astfel ca in ultimii ani am cautat undeva intre 1.600-2.000 lei de familie (ptr pachet de 3 nopti). Tin neaparat sa alegem locatia in urma unei recomandari de la cineva care AFost Acolo si in judecata caruia avem incredere. Cum spuneam cam greu in toti anii acestia cu alegerea. In fiecare ianuarie intreb toti cunoscutii unde au facut revelionul si am nevoie de o poveste detaliata ca sa imi dau seama de cum a fost. Anul trecut aveam in sfarsit o informatie despre un hotel din Calimanesti care se incadra in bugetul nostru si unde a fost o cunostinta in care aveam incredere. Astfel ca la sfarsitul lui august am pus mana pe telefon si am sunat ca sa rezerv. Am intrebat de conditii, de pret, erau camere libere…. si am cerut un ragaz de 2-3 zile ca sa transmit grupului si sa revin cu numarul exact de camere si eventual avans. Mi s-a spus ca nu pot sa faca asta pentru ca au grupurile lor, care vin tot timpul si hotelul (de 95 de camere) nu ramane niciodata neocupat (aceeasi problema era si la Magura - ceea ce mi-a confirmat faptul ca locatiile bune nu raman neocupate). Ceea ce s-a si intamplat. Am revenit dupa dezbateri cu grupul pe 4 septembrie si nu mai era nici macar o camera libera. Suparata pe grup, ca se gandeste mult, am zis ca nu ma mai ocup de alegerea locatiei anul acesta, astfel ca altcineva a preluat conducerea si a ales Hotel Stogu de 3* din Baile Olanesti, unde doar 2 persoane mai fusesera vreodata.

Grupul se mai largeste cand e vorba de petreceri, astfel ca anul acesta am fost 20 de persoane. Am avut un pachet de 3 nopti in perioada 30.12.2014-02.01.2015, care a costat 1.850 de lei pentru cazare in corpul nou si 1.600 lei pentru corpul vechi, pachet care a inclus: cazare 3 nopti, cina festiva de revelion, cina festiva de carnaval si bonuri valorice pentru celelalte mese de 240 lei de familie. Ne-am facut tot felul de probleme, ca nu ne ajung banii, ca n-avem ce manca, ce sa faci cu 240 lei, iar pe 2 ianuarie, nu mai stiam ce sa comandam ca sa ii terminam. Am avut doar o cina si 2 pranzuri de acoperit iar preturile au fost mai mult decat rezonabile (o ciorba buna si o pastrama de pastrav, de ex, insemna 30 de lei)

Drumul pana la Baile Olanesti este drept, ca sa zic asa. Nu insist cu amanunte, pentru ca la ce plimbareti suntem pe aici nu e cazul sa detaliez prea mult si sa ne plictisim unii pe altii cu detalii fara rost. Am plecat din Bucuresti pe 30 dimineata dupa ce ninsoarea s-a oprit, a fost un pic circulatia ingreunata pe A1 din cauza ghetusului, prin dreptul padurilor, am avut o oprire traditionala la una din benzinariile care au si mese, cafea si inghetata, ca sa ne regrupam si sa mai socializam un pic, si apoi directia Rm Valcea, dupa indicatoare. In Rm Valcea de 2 ori la stanga si una la dreapta, Baile Olanesti, drumul principal si chiar in centrul localitatii, in dreapta intrarii in parc, inainte de a traversa un pod peste raul Olanesti, se iveste drept in fata, hotel Stogu. Oricum, iti atrage atentia terasa suspendata pe rau si culorile verde, vernil si galben/portocaliu ale hotelului. Cum am oprit masinile ne-a intampinat un barbat tanar despre care am aflat ulterior ca era chiar administratorul, cel cu care se vorbise de mai multe ori la telefon. Nu s-a prezentat nici pana la sfarsitul sejurului, dar n-am avut o suparare pe el, tot timpul ne-a fost de ajutor, cu cazarea, cu orice l-am intrebat…si cred ca era un pic stresat, ca nu l-am vazut zambind si nici relaxat. Asa ca, ce sa ne mai suparam si noi din nimica toata.

Cazarea - Hotelul are 2 corpuri, unul nou pe un singur nivel (9 camere), deasupra restaurantului si terasei suspendate despre care stim ca s-a dat in folosinta in 2011 si cel vechi, cu 4 nivele. Accesul dintr-un corp in altul se face prin interior. Noi am ocupat 8 camere din corpul nou si 2 din cel vechi. Diferenta este substantiala. Pe site parca nu se face o diferentiere dar noi am putut sa remarcam asta, avand camere in ambele corpuri. Camerele din corpul nou sunt fara repros, pentru 3*: mari, cu mobilier nou, curate, cu balcon, spatii de depozitare suficiente, 2 fotolii cu masuta, minifrigider, wi-fi permanent, baie cu cabina de dus, cu gresie si faianta de bun gust, articole de toaleta, fara foehn. Nu ma omor ca atunci cand sunt in vacanta sa mi se faca curatenie in fiecare zi sau sa mi se schimbe prosoapele zilnic, dar la Stogu s-a intamplat asa. Celelalte camere, din corpul vechi erau mult mai mici si cu mobilier mai vechi, dar curate, calduroase, diferentiate ca pret, ceea ce a contat si a fost absolut ok pentru cei care au stat acolo. In corpul vechi incalzirea se face central, prin calorifere iar in cel nou cu aer conditionat. Stiam asta inainte de plecare pentru ca au fost detalii pe care le-am cerut, dar ad-torul ne-a asigurat ca nu vor fi probleme, ca au centrale si aparate noi, performante si nu va suferi nimeni de frig. Asa a si fost. Ne-am reglat fiecare temperatura la cat s-a simtit comfortabil si daca noi n-am avut nici o problema intr-o perioada in care noaptea au fost -20 de grade, inseamna ca totul este ok din acest punct de vedere.

Restaurantul - La restaurant am intalnit un meniu obisnuit, cu feluri clasice, unele mai bune, altele mai putin, dar la niste preturi rezonabile, spre mici. La micul dejun aveam ptr 14 lei o omleta sau 2 ochiuri si un platou cu racituri, absolut de ajuns (doar unii mancau dimineata, prea putini). Ne-au placut ciorbele, toate 4, de burta, de pui, de vacuta si de fasole. Ele costau intre 7 si 9 lei fara ardei si smantana dar asta mai insemna doar 1 leu, doi. Si ne-a placut mult saramura de pastrav cu mamaliguta care costa 20 de lei, a fost aproape meniul permanent. Am mai mancat mamaliguta cu branza si smantana, 10 lei, care mi-a placut, papanasi buni. Cu toate ca hotelul are capacitate de cazare de doar 27 de camere, restaurantul are o capacitate de 150 de persoane, care deserveste si alte 2 pensiuni care fac parte din acelasi lant cu Stogu: Izvoare si Maria, am inteles. In orice caz, restaurantul cu scaune cu spatar din piele ecologica si mese zdravene de lemn, cu bar, acces catre camere, direct din restaurant, grup sanitar, dar aici cu un minus. Exista o singura toaleta ptr barbati si una ptr femei. Noi urcam in camera dar cei care au venit din afara si au fost multi nu stiu cum s-au descurcat in noaptea de revelion. Am avut emotii mari cu restaurantul. Veneam de la o locatie cu clasa, unde cazarea a fost superioara, cearsafurile fosneau altfel, de petrecere ce sa mai spun, eleganta, cu cvartet si muzica de camera la primire, cu program artistic pe tot parcursul serii, de o calitate ridicata, aveam cu ce compara. Si nu stiu altii cum sunt dar noi cum ajungem intr-un loc, incepem sa facem comparatie cu cel mai bun loc in care am fost. Mare greseala! Dar ne trece repede pentru ca suntem oameni cu scaun la cap si vedem partea buna a lucrurilor, astfel ca incheiem orice sejur cu “a fost diferit dar foarte bine”. In prima seara era cam racoare in restaurant si ne gandeam ca nu avem ce face cu rochiile noastre, am stat cam inghesuiti la masa si stiind ca aia era masa noastra nu vedeam ce sa se mai schimbe. Excludeam o decorare a scaunelor, meselor pentru ca asta ar fi necesitat spatiu iar scaunele erau deja unul langa altul asa neimbracate. Erau decorati doar stalpii de rezistenta cu niste ghirlande de brazi. In plus, ce asteptari sa avem la mancare daca vazusem ce poate bucatarul? Nu aveam reclamatii, am spus ca mancarea este comuna, nu ceva deosebit, dar nu rea, numai ca pentru revelion avem si noi alte pretentii.

Serile festive - Revelionul - Eiii, aici ne-a cam dat cu leuca in cap. Cand am intrat in restaurant, la ora 21, am crezut ca am nimerit in alta parte. Era cald si bine, una din cele 2 usi care dadeau afara a fost blocata cu un brad impodobit, scaunele eram imbracate, cu fundita, mesele decorate frumos, la masa noastra mai fusese adaugata una, astfel ca eram foarte lejeri, puteam intra, iesi fara probleme. Administratorul nostru pe care l-am vazut doar in blugi si cu un fes pe cap alergand de colo, colo, era acum la pantaloni si camasa alba cu papion, ospatarii frumosi si restul oaspetilor la fel. Am aflat ulterior ca erau acolo grupuri care petreceau impreuna de multi ani, in general din Craiova, Pitesti si Rm Valcea. Ne-am dat seama de asta si din modul de servire. Eram intre 2 mese si niciodata nu eram serviti in ordine, erau serviti cei din dreapta noastra, apoi cei din stanga si la sfarsit noi. Suntem toleranti (a trebuit sa invatam asta, n-am avut de ales) si carcotasi cu masura, asa ca, avem intelegere pentru tot felul de situatii. In cazul acesta am inteles ca restul musafirilor erau clienti vechi, fideli, se cunosteau intre ei, care trebuiau tratati ca atare, restul sa mai astepte. N-o spun cu rautate, era un decalaj de cateva minute intre noi, doar daca vrei sa-ti ratezi sejurul faci un caz din asta. Dar in a 2-a seara, dupa prestatia noastra de la carnaval, alta a fost situatia. Brusc am devenit mai importanti si s-au perindat pe la masa noastra ospatarii si chiar administratorul ne-a servit de mai multe ori ceea ce nu facuse in prima seara. Cu mancarea, in schimb ne-au cucerit definitiv. Nu cred ca mai era vorba despre acelasi bucatar. Aperitive sofisticate, icre de manciuria, foie-gras-uri, prosciutto cu pepene galben, cruditati in cruste deosebite, nu stiu cum s-au numit toate pentru ca n-am avut un meniu scris, dar deosebite, asezonate cu merisoare, menta, rozmarin…Au mai fost: un somon bine pregatit cu 2 cupe de orez cu ceva, bun, bun, friptura de porc si pui cu cartofi si gogosari umpluti cu varza si un tort foarte bun. Nu ma pricep sa le prezint prea bine dar va asigur ca au fost farfurii absolut deosebite cu gust bun, asa cum a confirmat toata lumea cu care am vorbit despre asta. Deci, nota 10 pentru felul in care au aratat farfuriile si pentru gustul lor. In orice caz, mare risipa de mancare! Stiam de la momentul rezervarii ca bautura va fi un pahar de tarie ptr barbati, unul ptr femei (dar numai cinzano, martini), apoi vin, apa, suc. Mai toate fetele am cerut ulterior si campari orange pe care stiam ca il vom plati dar nu s-a intamplat. Baietilor li s-a pus de mai multe ori in pahar fara un cost suplimentar. La fel cu vinul care nu a prea placut baietilor. S-au dus la bar si au ales 3-4 sticle de vin rosu pe care, la fel nu l-a pus nimeni la socoteala. Bila alba. La miezul noptii am avut parte de un foc de artificii, de fapt de mai multe. Cand am iesit afara, toate hotelurile aveau propriul foc de artificii si cum din pozitia in care eram se vedeau multe hoteluri, mai sus, mai jos, in departare, sau mai aproape, au fost 15-20 de minute de spectacol.

Muzica. Ea ne-a placut asa si asa dar noi ne adaptam si pana la urma dansam si dupa “Trei culori”. Este vorba despre o formatie din zona, si imi pare rau ca nu i-am retinut numele. Credem ca este vorba de o familie, tatal la saxofon, baiatul la orga si mama solo, dar poate gresim, asa am adjudecat noi. Alternau reprizele de muzica populara cu cele de pop-rock dar formatia credem ca este una de nunta si programul a fost la fel, mai mult de nunta. Doamna nu canta rau si am apreciat-o pentru forta glasului si pentru rezistenta, (a cantat toate cele 3 seri). Intr-o adunare de 150 de oameni este clar ca gusturile sunt de toate felurile dar populara pentru noi tinea prea mult si ma refer la un dans, nu neaparat la repriza. Daca se prind intr-o hora 50 de oameni si vezi ca dupa 5 minute incep sa iasa, sa tot iasa, de ajung la finalul dansului care tine un sfert de ora, 7-8 persoane, asta trebuie sa dea de gandit. Nu e vorba de rezistenta neaparat ci de plictiseala, e prea mult sa te invarti la nesfarsit pe acelasi ritm. In cealalta repriza a fost alta problema: daca se dansa rock, ne mai punea 3-4 melodii in acelasi registru, daca am dansat dupa Stefan Banica, ni l-a mai pus de 3 ori, asa la rand, ca tot ne-a placut. Cineva din grupul nostru s-a dus si a rugat-o sa punem si noi un stick cu muzica noastra dar nu a fost de acord, ceea ce era de asteptat, dar a 2-a seara a fost mult mai bine din punct de vedere muzical. Am plecat de la revelion la 5 si 11’ mancati, bauti si petrecuti.

Carnavalul - Stiam de la rezervare ca el exista, dar nu stiam cum se desfasoara lucrurile. Dar noi ne-am vazut de treaba noastra indiferent ce s-ar fi intamplat cu ceilalti. Se intampla ca la petrecerile noastre de peste an sa mai avem teme. In octombrie am avut un Oktoberfest si toata lumea a venit in tinute bavareze facute cu simt de raspundere. Asa ca, am hotarat ca anul acesta, nestiind unde ajungem si cum va fi, sa ne prezentam toti cu aceste tinute, ca tot erau proaspete. Ne-am ales o polka, am rugat formatia sa o copieze in calculatorul lor si ne-am facut intrarea toti, in pasi de polka, imbracati cu pantaloni scurti, bretele, palarii, sortulete, codite si fundite si cu io, ho, ho-urile de rigoare. Am fost aplaudati la scena deschisa, am facut poze ca niste vedete si am constatat ca foarte putini erau costumati, cei mai multi au ales masti si peruci, dar au fost si cateva costume frumoase, 2 chiar premiate…... Au mai fost, din grupul nostru largit, 2 perechi care au fost cei 4 muschetari. Costumele au fost adevarate, fetele s-au mustacit, au avut si o mica regie si ei au fost castigatorii serii la categoria “cel mai frumos costum”. Au avut un moment si baietii nostrii care au fost foarte haiosi purtand tricourile din dotare cu “la tati ni-i greu” si dantuind pe melodia aferenta. La concursul de dans au fost 15 echipe din cei 150 de oameni prezenti iar din grupul nostru am avut voie la 2 perechi. Eu am fost perechea nr. 1 si am dansat cu unul din fini, care este un dansator desavarsit. Astfel ca dupa 5 probe si una de baraj au fost 3 premii, locul 2 si 3 cate o sticla de bautura si locul 1 pe care noi l-am castigat si care consta intr-un sejur de 2 nopti, all-inclusive, in apartamentul prezidential de la Stogu, sejur pe care il pasam, ba noi la fini, ba ei la noi. O sa vedem cum facem pana la sfarsitul anului, pana cand trebuie sa-l consumam. Cina de carnaval a fost la fel de deosebita, doar ca alte feluri de mancare: aperitive mai mult pe traditional (chiftelute, piftii, tobe, …), ceea ce nu am avut in prima seara, sarmale cu mamaliguta, mix-grill si tort, toate bune, bune.

Ce am mai facut in Baile Olanesti: Ne-am plimbat pe strada izvoarelor pana dincolo de celebrul izvor 24. Promenada incepe chiar din dreptul parcului, vecin cu hotelul nostru si continua prin padure. Sunt 2 sosele de o parte si de alta a raului cu poduri din loc in loc prin care poti traversa de pe o parte pe alta. Vara cred ca traseul este dumnezeiesc. Pana la un moment dat sunt si tarabe cu tot felul: de la naturiste pana la pielarie, tablouri, fructe, vin fiert…. Preturile mici spre foarte mici la Olanesti. La orice. Am intrebat la receptie ce plimbari putem face pe jos si ne-a recomandat spre Comanca, unde este un popas turistic (dupa izorul 24, la aproximativ 2-3 km de centru) pe care l-am gasit inchis, sau la stanga, dupa izvorul 24, unde se face un drum frumos, dar greu, prin padure spre satul Tisa unde n-am ajuns, din pacate. In schimb a doua zi, cand ne plimbam tot pe acolo, dar de partea cealalta a raului, ne-am intalnit la vreo 2 km de localitate cu un batran (cred ca avea spre 80 de ani, poate mai mult), care mergea cu ajutorul unui toiag, venea dinspre localitate si foarte vorbaret ne-a spus ca merge “aci dupa Comanca, in satul urmator”, adica socotind din localitate de unde venea, si pana unde avea de mers erau vreo 4 km. Drum alunecos, plin de zapada, urcus, frig. …ce mai, ne-a dat gata.

Am mai descoperit la Baile Olanesti bisericuta de lemn cu hramul Sf Pantelimon, recunoscuta ca biserica lui Horea din Albac, la vreo 300 de metri de hotelul nostru, care ar merita un review separat daca eu m-as pricepe sa descriu atat de bine povestea ei, pe care ne-a spus-o o maicuta. Constructia a durat un an si a fost facuta la Albac in judetul Alba, aproape de satul lui Horea, finalizandu-se in 1746. Nu se stie legatura cu Horea, se presupune ca lua parte la slujbe si ca acolo a invatat sa scrie si sa citeasca. Pe la inceputul anilor 1900 motii si-au facut o alta biserica mai mare, care sa-i incapa pe toti, iar aceasta ar fi trebuit demolata. I. C. Bratianu, pe atunci ministru de interne, a adus-o (a cumparat-o), pe mosia lui de la Florica si dupa moartea lui, a fost stramutata de Patriarhia romana la Olanesti. Ceea ce ne-a impresionat a fost sa aflam ca in fiecare an, de hramul bisericii, o delegatie de moti din Albac vine la Olanesti sa se asigure ca bisericuta lor este in regula. Exista si o balada scrisa de un invatator mot, inramata si pusa pe unul din peretii bisericutei, la intrare. O sa atasez poze, este foarte frumoasa, amplasata in mijlocul unui delusor, iar accesul este pe niste scari largi care continua pana in varful dealului unde este cimitirul localitatii. Foarte frumoasa bisericuta.

M-am lungit mult si sper sa nu fi plictisit, asa ca se impun niste concluzii:

- Statiunea Baile Olanesti a fost o surpriza pentru mine: amplasata dumnezeieste, animata, cu multe hoteluri ocupate, cu oameni care misunau pe strazi si cred ca vara este superb. Neavand afectiuni, nu este pe lista mea de interes, deocamdata, dar cred ca este o destinatie buna pentru cei care au de rezolvat si probleme de sanatate. Si ieftina mi s-a parut. Vecin cu hotelul nostru era piscina comunala cu ape sulfuroase pe care am fost s-o vedem. Arata destul de bine si intrarea era 10 lei ptr o zi.

- Hotelul nostru, Stogu, a fost mai mult decat ne asteptam. Amplasat central, vecin cu parcul localitatii (Mihai Eminescu), cald, curat, mancare obisnuita dar buna, iar in serile festive de inalta clasa, cu personal binevoitor si un ad-tor destul de mucalit dar foarte corect. Daca ajungeti acolo va recomand camerele din corpul nou, in special cele cu vedere spre parc. Noi l-am ales pentru o petrecere reusita de revelion si un carnaval asemenea si asa a fost. Si nota pe care am acordat-o este tot pentru acest sejur de revelion, cand hotelierii “destepti” stiu sa faca lucrurile, astfel incat sa se duca vestea. Eu sper ca Stogu este asa intotdeauna si nu doar de sarbatoare.

Nu mi-a placut niciodata sa fac poze la camera unde am fost cazata sau la farfuriile cu mancare, la farfurii chiar urasc. Acum, cu AFA mi-am propus sa trec peste asta, ca sa pot exemplifica ceea ce spun. Doar ca, in virtutea obisnuintei, de data aceasta am uitat, insa am gasit cateva poze la prieteni care sper sa fie concludente, cu promisiunea ca de data viitoare o sa fiu atenta si la acest aspect.

Webmaster, daca consideri ca nu este un subiect de interes turistic ci mai mult despre o petrecere, te rog sa muti la subiecte off topic. Poate am detaliat mai mult decat era cazul, dar asa ceva am cautat eu (pentru revelion) si n-am gasit si poate mai sunt si altii ca mine.

---

VIZUALIZĂRI: 3606 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI