File de istorie reflectate în excursii: 5.2 Mănăstiri din judeţul Neamţ

TIPĂREȘTE

-continuă de aici- vezi impresii

Pentru cei care nu au citit primul episod al acestui miniserial reiau un paragraf: TV

˝Există multe clasificări ale mănăsirilor după criterii diferite: frumuseţea şi notorietatea lor, vechimea, importanţa, aria geografică. Cred că pentru turistul obişnuit însetat să viziteze în timp limitat cât mai multe obiective dintr-o zonă, poziţionarea lor geografică e cel mai important criteriu. Pot spune că în decursul timpului le-am vizitat şi revizitat pe cele mai cunoscute˝.

Manastirile din judeţul Neamţ

Nu se poate să ajungi în judeţul Neamţ şi să nu vezi mănăstirile de călugăriţe Agapia şi Văratec. Manastirea Agapia a fost construită în 1640 şi este pictată de N. Grigorescu în tinereţe. Este un loc splendid de reculegere şi câteva zile cazaţi la o măicuţă vă umplu bateriile pentru un an de stres. Cel puţin noi aşa am făcut, că stres era şi pe vremuri (altul decât cel de acum)

Văratic este cea mai mare manastire de maici din România, aici nevoindu-se 400 de călugăriţe. Am vizitat-o de mai multe ori în perioada 1960-1990 dar nu am fotografii făcute de mine şi nici nu am scris reviewuri. Ţin minte că între cele două mănăstiri este un drum superb prin pădure, lung de câţiva km. La manastirea Văratec construită în 1785 am fost la mormântul Veronicăi Micle care s-a sinucis otrăvindu-se cu arsenic la două săptămâni după moartea lui Mihail Eminescu. Pentru a putea fi înmormântată crestineşte medicul i-a pus diagnosticul de hemoragie cerebrală. Tot la Văratec, academician Zoe Dumitrescu Buşulenga s-a călugărit purtând numele de maica Benedicta dar a ales să fie înmormântată la mănăstirea Putna în 2006

Ce mănăstiri am văzut în judeţul Neamţ.

O ultimă excursie la mănăstirile din judeţul Neamţ am făcut-o în 2009, scriind pe AFA două reviewuri în 2010 dar păstrând în calculator mai multe poze de la mănăstirile vizitate.

vezi impresii

vezi impresii

Cum se ajunge la manastirile din jud Neamţ?

De la Piatra Neamţ spre Bicaz, sunt 13 km până la manastirea Bistriţa. În sens opus spre nord de la Piatra Neamţ sunt 47 km până la Târgu Neamţ. De la Târgu Neamţ la mănăstirea Neamţului sunt 16 km. Faţă de Târgu Neamţ mănăstirea Văratec este la o distanţă de 12 km. Între Văratec şi Agapia sunt 11 km pe şosea sau 4-5 km prin pădure. De la Agapia la Sihla sunt 8 km pe drum forestier. De la Târgu Neamţ până la mănăstirea Secu spre Pipirig sunt 25 km. Mănastirea Sihastria este la 16 km de Tărgu Neamţ. De regulă noi ne cazam la Agapia şi străbătem cu piciorul traseele marcate, mai scurte prin pădure. Manastirea Durău este la 60 km de Târgu Neamţ dar noi am vizitat-o separat de celelalte mănăstiri când am mers în Ceahlău.

Manastirea Bistriţa

A existat de dinaintea urcării pe tron al lui Alexandru cel Bun care în 1407 a înzestrat-o cu moşii, sate şi odoare bisericeşti. Stefan cel Mare a zidit turnul clopotniţă, un paraclis şi a tocmit zugravi pentru pictura care se păstrează şi azi. În 1546 Petru Rareş a înconjurat-o cu un zid de apărare iarAlexandru Lăpuşneanu a renovat-o în 1554 .

Mănăstirea a fost apărată de navălitori şi prădători cu ziduri de piatră înalte de 4m şi metereze. Stefan cel Mare în 1494 a dăruit mănăstirii un clopot imens de 800kg cu o inscripţionare în slavonă şi cu stema Moldovei, capul de bour.

Biserica este construită în stil bizantin cu trei turle. Cu toate refacerile prin care a trecut, uşa de intrare în biserică sculptată manual este cea iniţială. În biserică se găseşte icoana sfintei Ana, mama Fecioarei Maria. Această icoană a fost dăruită mănăstirii de doamna Ana soţia lui Alexandru cel Bun. Ea a primit-o în dar în 1401 de la soţia împăratului bizantin Manuil Paleologu.

Pomelnicul de la Bistriţa, cel mai vechi document al culturii medievale din Moldova, conţine date şi informaţii despre cei patru ctitori:Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu. În necropola bisericii sunt înmormântaţi Aslexandru cel Bun şi soţia sa Ana, Alexandru, fiul lui Stefan cel Mare, doamna Chiajna, soţia domnitorului Stefan Lăcustă.

Mănăstirea Bistrița este inclusă în Lista monumentelor istorice din România,

Am păstrat fotografii de la vizitarea ei în 2009.

În octombrie 2022 un incendiu violent a izbucnit într-o anexa a mănastirii dar a fost stins după 18 ore de intervenţie fără a fi fost afectată mănăstirea.

Manastirea Neamţului

Pe actualul amplasament al mănăstirii, în sec. XIII era o biserică de lemn numită Biserica Albă. Petru Muşat I a construit în jurul anului 1380 pe locul ei o primă biserică de piatră atestată documentar în 1407 dar care după un timp s-a năruit. Actuala mănăstire, cea mai veche şi cea mai mare din Moldova a fost construită de Stefan cel Mare spre sfârşitul domniei sale.

Biserica este foarte împunătoare prin proporţii, cu turla impresionantă şi ziduri apărate de nouă contraforturi. Fără a fi încărcate, pe faţadele de piatră sunt elemente decorative moldoveneşti cu influenţă bizantină cum sunt discurile colorate şi ceramica smălţuită.

Biserica are hramul Înălţarea Domnului şi este un monument istoric şi de arhitectură moldovenească de o importanţă deosebită. Cel mai de preţ odor al bisericii este icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, pictată în anul 665 şi adusă din Israel. În necropolă este îngropat Ștefan Voievod, unchiul lui Ștefan cel Mare.

Mănastirea deţine două biserici, două paraclise, un turn clopotniţă cu 11 clopote şi în curte un aghiazmatar imens circular unde se face sfințirea apei. Manastirea Neamţului a fost principalul focar de cultură moldovenească, are un muzeu şi o bibliotecă cu 18000 volume. Aici a existat o tiparniţă si de aproape 170 de ani funcţionează Seminarul Teologic Veniamin Costache. Pictura interioară a fost realizată în timpul domniilor lui Stefan cel Mare şi Petru Rareş.

Am păstrat fotografii de la vizitarea ei în 2009

Mănăstirea Neamţului este inclusă în Lista monumentelor istorice din România,

Manastirea Sihastria

Numele vine de la sihastrul Atanasie care împreună cu şapte ucenici au ridicat mănăstirea în anul 1655. Episcopul Ghedeon al Romanului a reconstruit-o din piatră în 1734 în locul unde au fost ruinele vechiuuil locaş. A fost incendiată de turci în 1821 si refăcută de mitrpolitul Veniamin Costachi în 1824.

Numele mănăstirii Sihăstria este legat de al părintelui Cleopa, unul din cei mai mari teologi din ultimal jumătate de veac. În anul 1929 a intrat în obştea schitului Sihăstria unde în 1945 a ajuns ieromonah. În 1947 schitul a devenit mănăstire iar părintele Cleopa hironisit arhimandrit. În continuare din 1948 viaţa lui a fost foarte zbuciumatăt. A fost urmărit de securitate ani de-a randul ceeace l-a făcut să fugă de trei ori în munţii Neamţului şi Stănişoarei, o dată pentru şase luni, a doua oară doi ani şi ultima pentru cinci ani. A revenit la Mănăstirea Sihăstria în 1964, ca duhovnic al întregii obștii de călugări şi mireni timp de 34 de ani. A murit în 1998 şi a fost înmormântat în cimitirul mănăstirii Sihăstria.

Am păstrat fotografii de la vizitarea ei în 2009

Manastirea Sihla

Se află cam la jumătatea drumului dintre mănăstirile Agapia şi Sihăstria. Deobicei ajungeam la ea pe un drum frumos forestier de câţiva km, la o înălţime de 1000m prin munţii Stănişoarei, Începturile coboară până în sec. XIV, în 1326 fiind pentru prima oară menţionat existenţa uui schit. Aici, în munţii Stănişoarei trăiau sihaştrii al căror legământ era să nu vadă faţa altui om. Prima biserică de lemn a fost construită de familia Cantacuzino în 1741 şi renovată cu temelie de piatră în 1813. Biserica are o singură turlă deasupra naosului şi este împărţită conform tradiţiei moldoveneşti în pridvor, naos şi altar care e din lemn de tei sculptat şi acoperit cu foiţă de aur. Restaurarea mănăstirii şi a bisericii de lemn a fost făcută prin anii 1970 sub mitropolitul Justin Moisescu.

În apropierea ei este peştera Sf. Teodora, fiica lui Joldea Armaşul de la Cetatea Neamţului născută în 1650. Este singura femee care a trăit aproape 40 de ani în sihăstrie, la inceput in chilia ascunsa sub stanca, apoi in pestera care poate fi vizitată. Sfanta cuvioasa Teodora de la Sihla avea ˝darul inainte-vederii si al savarsirii de minuni, fiind cea mai mare sfanta data de monahismul romanesc˝. Moaştele ei au fost duse la o lavră din Kiev.

Am fost cred că de vreo trei ori până prin anii ´80 la schitul devenit mănăstirea Sihla în 2011 dar nu am făcut/ păstrat poze.

Manastirea Secu

Petru Rareş a clădit schitul lui Zosim atestat în 1564. Doamna Elena, soţia domnitorului a poruncit înconjurarea schitului cu zid de piatrăde apărare. Se mai păstrează şi azi, după 500 de ani urme din acest zid. Schitul se găsea sub actuala biserică a cimitirului mănăstirii.

Mai târziu domnitorii Alexandru Lăpuşneanu, Petru Schiopul şi Aron Tiranul au înzestrat schitul cu odoare şi moşii. Actuala mănăstire Secu a fost construită în 1602 de un vornic Mgâldea şi de Nestor Ureche (tatăl cronicarului Grigore Ureche)

În biserică se află icoana Maicii Domnului numită Cipriota pentru că a fost adusă de domnitorul Vasile Lupu din Cipru. Icoana a fost pictată în anii 1540-1550 şi dăruită în 1647 mitropolitului Varlaam al Moldovei al cărui moaşte este deasemeni în biserica mănăstirii Secu.

Este monument istoric

Am vizitat-o de mai multe ori în tinereţe când ne cazam la Agapia şi nu am poze de acolo.

Manastirea Durău

Am vizitat-o în 1972, la o coborâre din Ceahlău. Stiu când, pentru că soţul îl ţinea pe umeri pe băiatul nostru care avea 4 ani (acum 55). Am o singură poză de la lacul Bicaz făcută în 2009 într-un traseu mai lung, pe când urcam spre mănăstirile din Bucovina

Mănăstirea Durău a fost un schit de maici ctitorit în sec. XVII de una din nepoatele domnitorului Vasile Lupu. Prima atestare documentară a Mănăstirii Durău este din 1779, pe când stareţă era monaha Nazaria. În locul bisericii de lemn, în 1832-1835 câţiva călugări la îndemnul monahei Safta Brâncoveanu au ridicat o biserică de zid. Manăstirea a fost desfiinţată de comunişti în 1959, s-a deschis în 1972 ca schit de călugări dar la apariţia staţiunii Durău în 1977, biserica din cimitir şi chiliile au fost demolate. Biserica principală cu hramul Buna Vestire, cea cu trei turle pictată în interior în 1937 de N. Tonitza avându-l ca ucenic pe Corneliu Baba a fost cruţată. În 1991 schitul de călugări a fost transformat în mănăstire de maici. Centrul cultural-pastoral Sf. Daniil Sihastru din mănăstire a fost sfinţit în 1995 de patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului.

Am o singură poză de la lacul Bicaz făcută în 2014 într-un traseu mai lung, pe când urcam spre mănăstirile din Bucovina

WEB, dacă se poate: https://www.youtube.com/watch?v=WQlC_PEVoX8B.

;

Situate între Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ într-un peisaj mirific schiturile şi mănăstirile din judeţul Neamţ sunt mărturii istorice ale Evului Mediu moldovenesc

Vizitarea acestor mănăstiri dar şi altora aflate în acest areal te îndeamnă la reculegere şi pioşenie, pentru că credinţa, fără a fi clamată, face parte din sufletul tău

---

VIZUALIZĂRI: 333 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI