Primul traseu in muntii Fagaras - Balea Cascada

TIPĂREȘTE

Prima zi a practicii (despre cazare am scris aici: Hotel Orizont), a inceput firesc cu muntii Fagaras.

Mai precis, cu cel mai usor traseu, asa, ca pentru dezmortire, Balea Cascada. In autocar era cald si bine, iar afara inghetase apa, iar varfurile muntilor din fata noastra erau pudrati de zapada, ca niste cozonacei. Asadar, iata-ne ajunsi la hotelul Balea Cascada, mai precis, in spatele lui, de unde vedem ca un firicel cascada.

Stiam din Bucuresti ca, in pretul biletului este inclusa si telecabina, asa ca am fost tare surprinsi cand ni s-a comunicat “planul de bataie” pentru ziua in curs si ni s-a spus ca vom urca…perpedes! Un pic dezamagita de aceasta rasturnare de situatie (nici in vara nu am urcat cu telecabina, cand am fost prima data pe Transfagarasan), dar mai mult bucuroasa, pentru ca nu fac in fiecare zi trasee, stiti cum e cand vii la munte-cazare, plimbare prin zona, gratar…

Nu-mi este teama: sunt echipata pana-n dinti: costum de ski, bocanci 3 sezoane cu membrane Gore-Tex, pentru protectia apei, manusi de ski, rucsacul burdusit cu: sandwich-uri, apa minerala plata, batoane de ciocolata, pelerina de ploaie, lanterna frontala, harti, un tricou de schimb si medicamente. Pentru ca am uitat sa spun: cand am plecat de acasa eram racita cobza! Sotul, ingrijorat, imi spunea de ce nu renunt sa plec? Eu? Nici gand! Am pliculete de Coldrex la mine, batiste de nas, Nazomer, o colega imi spune ca are antibiotic, deci, nu-mi ramane sa vad decat daca imi trece raceala sau ma imbolnavesc mai rau (Doamne fereste!)

Un ultim siret legat, trag aer rece in piept (nu simt mare lucru, cu nasul meu “virusat), pregatesc aparatul foto, privesc cum soarele isi face loc timid in Valea Balei si…pornim la drum! Traseul, teoretic, pana la cascada, dupa harta, ar dura cam ½ ora! Evident noua ne va lua mai mult!

Suntem cam 100 de oameni, cu varste intre 20-50 de ani, de categorii sociale si profesii diferite! Majoritatea au bocanci, sunt echipati destul de bine, ca doar suntem la munte si cu siguranta nu am venit la plimbare si nici pantofari nu vrem sa fim catalogati! Dar am cateva "colege" care au confundat un traseu montan cu o plimbare prin mall, o sa va arat poze cu 2 fete incaltate in cizme de cauciuc, iar una isi cara...gentuta precum Monica Columbeanu! Rusinica!

Pustii o zbugesc precum Bugs Bunny, sarind cate 2 pietroaie, neobisnuiti cu muntele, vor fi primii care vor obosi! Eu nu ma grabesc, sunt muta de incantare si fericita ca fac primul traseu din Fagaras din viata mea! Jepii (urcat+ coborat), Babele- Caraiman-cruce, Gura Diham- cabana Poiana Izvoarelor si Dambul Morii- canionul 7 scari, sunt “performantele” mele montane, deci nu am motive de lauda ca sunt un om al muntelui, insa, descopar ca as vrea sa incerc noi provocari, vise innabusite ies la iveala, parca este altceva sa urci cu rucsacul in spinare… dar prefer vara, totusi, pentru astfel de vise!

Inima-mi bate deja nebuneste, o simt in gat, peisajul este de vis, raman mereu in urma pentru poze, dar o pornesc vitejeste de fiecare data. Incerc sa asemuiesc traseul, ca si grad de dificultate al ascensiunii cu cel spre cascada Urlatoarea! Da, dar pana la un punct, si cu diferenta ca cel din Bucegi este in padure, iar aici mergem paralel cu firul apei, si urcam pe …bolovani, care, off, devind din ce in ce mai mari!

Pauzele lungi si dese, cheia marilor succese, iata-ne la primul popas! Pana sa ajung eu sa ascult ce si cum despre cascada, deja grupul porneste. Aflu cu stupoare ca avem o gravida in luna a 7-a cu noi!!! Inconstienta totala, profesorul o pune sa coboare!

Ma uit in stanga, Transfagarasanul, isi etaleaza semet micile tuneluri, ce-l protejeaza de avalanse. Iarna este grea prin zona! In dreapta mea, Piscul Doamnei are brazii argintati la varfuri de zapada! Urcam, gafaind, cu un ochi la Balea, cea foarte limpede…si curgatoare, cristalina dar rece sloi, iar cu altul la pietrele pe care le gasim pe poteca. Am colegi (din alte zone ale tarii) care urca, temerari, chiar pe marginea drumului, in stanga cica ocoleau bolovanii, iar in dreapta se vedea cursul apei, insa, un moment de neatentie si puteau aluneca pe bolovanii ascutiti ce sunt spalati de Balea! Chiar multumesc lui Dumnezeu ca am avut o vreme superba, lipsita de precipitatii, ma gandeam daca (cum) am fi urcat daca era polei…Am gasit in 2-3 locuri cate un firicel de apa ce se infiltrase pe carare, si trebuia sa fim foarte atenti, daca alunecam, ne puteam accidenta serios!

In timp ce urcam mai nerabdatori, pe stanga, inghetam brusc! O cruce, un schi, 3 coronite, un ursulet, o placa…tacere… Fac poze tremurand, e clar, ma gandesc, alt tribut adus muntelui! In camera de hotel am aflat cine murise acolo: Nicolae Scurtu, salvamontist din Rasnov, l-a prins avalansa… click aici

Ajungem si la cascada: este frumoasa, alba, infuriata, grabita sa ajunga mai repede jos, in vale, ne saluta zgomotos si sta la pozat, mandra, ca un adevarat fotomodel. Nu este mai frumoasa ca Urlatoarea Bucegilor, dar este mai interesanta datorita pozitionarii in cei mai inalti munti ai nostri, pe buna dreptate numiti “Alpii Transilvaniei”. Stam putin pentru poze de grup, apoi o pornim spre hotelul Balea, facandu-ne curaj ca… la coborat e mai usor! Da de unde! Respiratia s-a reglat demult, cam pe la jumatatea urcusului, insa febra musculara incepe sa-si faca simtitita prezenta, mai ales cand ma las pe vine sa cobor vreun bolovan. Dar nu o bag in seama, nasul mi s-a desfundat, as bea o cafea calda si as vrea sa stau in fata cascadei s-o salut, sa ma inclin in fata ei, sa-i multumesc ca exista, ca aparitia ei a facut mii de montanarzi, oameni care iubesc muntele sau “temerari” inconstienti sa vina sa-i descopere frumusetea!

Ajungem la telecabina, ma bucur acum din toata inima ca nu am apelat la ea, drumul este frumos si chiar merita facut! Stiu ca traseul ajunge pana la Balea Lac, traseul este cam 2 ore, 2 ore jumate, dar, recomand: nu incercati acest traseu decat vara! Nu va jucati cu muntele! Ca si marea, este atragator, inselator, te atrage si, atunci cand are pofta, te prinde in mrejele lui!

“Numai inconstientilor nu le e frica! ”, am citit pe un site de munte ca ar fi spus un alpinist. Un pas gresit, indiferent cat esti de echipat sau experimentat, te poate costa viata! Sub nici o forma nu incercati acest traseu acum, iarna, vrand sa scutiti niste bani pe telecabina (40 lei/ adult, 30 copil, dus-intors) ! Este pericol de avalansa, dovada sta crucea de care v-am povestit! La vara, va fi insa o placere sa va racoriti pe cararile muntelui, cand va va goni din case canicula! Ture frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 12553 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI