GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Initiere in dragoste (II) - Vârful Omu
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
Din nou coduri galbene si portocalii de caldura la ses.
Pentru ca ne-a placut sa fim actori in prima parte din “”Initiere in dragoste”” vezi impresii am fost distribuiti in roluri si in partea a doua.
Tura aleasa: Pestera – Babele – Vf. Omu – Valea Ialomitei – Pestera
Marcaj si durata: Babele – Vf. Omu pe banda galbena 3 +/- 0,5 ore; Vf. Omu - Pestera pe banda albastra 2 ore
Grad de dificultate: pana la Vf. Omu – usor; dupa Vf. Omu – mediu
Timpii de mai sus sunt cei de pe indicatoarele din teren, despre timpii nostril reali mai jos
Reperele orare ale drumetie noastre:
9:00 - intram in statia de telecabina Pestera
9:15 - start drumetie de la statia de telecabina Babele
9:25 – Cabana Babele si Babele
9:30 – Sfinxul
10:20 – Saua Sugarilor
10:50 – depasim Vf. Bucura (2503 m alt.) pe drumul de vara
11:20 – Vf. Omu (2507 m alt.)
11:20 – 12:00 pauza de masa la Cabana Omu
12:20 – ramificatia catre Valea Ialomitei
12:30 – depasim Mecetu Turcesc
13:15 – 13:40 - pauza de masa si de apa aproape de Cascada Obarsia Ialomitei
14:45 – finish drumetie la telecabina Pestera
Alegerea traseului
Acest detaliu este unul determinant pentru ca la sfarsitului partii a doua, Emi, caruia ii este dedicata initierea, dar si alti drumeti, sa spuna:
-Mai vreau! Unde mergem data viitoare? Cand?
Am luat in calcul cateva considerente: cresterea duratei de drumetie fata de primul traseu parcurs cu o saptamana in urma; alegerea altui tip de decor si peisaje decat cel specific cheilor, in speta telecabina, platou, creasta, sa, varf, cabana de altitudine, vale, caldare glaciara, cascada; evitarea urcusurilor lungi si anevoioase.
Ultimul criteriu a definit si sensul de parcurgere al traseului nostru, care ar fi fost probabil un fiasco daca alegeam sa urcam pe Valea Ialomitei.
Recomandari
Incepem sa invatam putin si despre echipament si regulile de respectat pe munte.
Asa am trecut in revista rolul ghetelor sau bocancilor, al pelerinei de ploaie, al unor accesorii de acoperit capul, al unei geci de vant sau obiect de imbracaminte pentru temperaturi cu circa 10 grade mai reduse decat la baza si pana la 15 – 20 mai mici decat acasa. Am vorbit despre ritm de mers si pauze. Nu vom folosi aparate gen casetofoane, boxe si altele care polueaza fonic. Urmam marcajul, nu facem acte de bravura. Fluier, lanterna la purtator, despre trusa medicala mai incolo. Ce este bine sa consumam ca si alimente la munte, informatii despre sursele de apa din traseu si aprovizionarea in consecinta. Despre citirea hartilor, folosirea busolei in alte episoade.
Devine tot mai captivant! Nu-i asa? Frumoasa dragostea asta.
Respect pentru natura si munte!
Sa pornim!
In statia de telecabina Pestera cumparam bilete doar dus catre destinatia Babele, 25 lei per adult, 10 lei per copil. Nota: In continuare se petrec unele “romanisme” la telecabina, dar nu acesta este subiectul.
Nori amenintatori planau sus in creasta. Mici petece albastre de cer isi faceau loc cu greu in perdeaua de nori cenusii. Cum de fel sunt optimist si mai cunosc putintel si evolutia norilor, cetii functie de orele din zi, altitudine si curenti de aer, aveam convingerea ca vom avea o zi reusita, o drumetie de neuitat. Poate o ploaie nu este de exclus sa avem pana diseara, caci luam in calcul si varianta unei drumetii cu pauze mai multe datorita lipsei de antrenament a participantilor si in plus nu ne zorea nimeni.
Suntem in Parcul Natural Bucegi. Pe tot parcursul traseului ales, marcajul a fost impecabil, des, in stare buna, important pentru zilele cetoase.
Sa urcam!
Trecem pe langa Cabana Babele situata la 2.206 m altitudine. Ne bucuram impreuna cu multi, multi turisti aflati matinal in zona de minunatiile sculptate de natura pe Platoul Bucegilor, anume Babele si Sfinxul. Aceste formatiuni naturale din piatra sunt rezultatul eroziunii eoliene, care a slefuit, “mancat”, transportat, sedimentat particele din alternanta de gresii si calcare in mii de ani dand nastere formelor impresionante de stanci vizibile astazi. “Babele” au forma unor ciuperci care au fost sculptate in partea inferioara de vant, inghet si dezghet. “Sfinxul” este situat la cota 2.216 m, este inalt de 8 m si lat de 12 m si este o stanca mare solitara situata la cateva sute de metri de “babe”. Este asemuit cu capul unui dac sau cu Sfinxul din Egipt.
Cu atatea obiective pe metru patrat pentru inceput, interesul este deja trezit.
Poteca urca lin pe platou. Lasam in dreapta traseele catre Crucea Caraimanului si Releul de pe Costila. In stanga lasam un punct salvamont si Vf. Baba Mare 2.292 m. Este de precizat ca platoul Bucegilor creste usor in altitudine pe directia S – N de la Varful cu Dor (2.030 m) in dreptul Sinaiei, Piatra Arsa, Jepii Mari, Jepii Mici, Caraimanul, Costila, Bucura (2.503 m) si Omu (2.507 m). De la Omu celelate creste care se desprind pe mai multe directii si scad apoi in altitudine.
In tara noastra Carpatii inalta 11 varfuri de peste 2.500 m, majoritatea in Muntii Fagaras, in Bucegi, fiind doua.
Drumul pe platou nu ridica absolut nicio dificultate. Temperatura era in jur de 20 grade C. Ceva nori josi se incapataneaza sa se ridice sau sa se imprastie. Ii avem permanent in fata, fara sa fim in ceata, parca ii impingem si tinem distanta constanta fata de ei.
Si totusi! Cand era mai important, pe fondul unui vantulet slab spre moderat, depinde daca eram la adapost de directia principala a acestuia sau nu, se elibereaza cerul si nu numai ca se insenineaza, dar se deschide o perspectiva pe care mi-am dorit mult sa o vada camarazii de drumetie.
Am ajuns in Saua Sugarilor. Intlanim un traseu ce vine dinspre Costila. La orizont pe directia noastra de mers, spre nord, se vedeau clar varful si cabana Omu. Dar marele WOW este declansat de perspectiva asupra Vaii Cerbului in drepta potecii noastre, adanca si impresionanta si de Coltii Morarului, ascutiti, zimtati, inconfundabili. Un loc perfect pentru multe poze.
Scurtul popas ne-a prins bine, de aici poteca urca ceva mai simtitor spre stanga, pentru o scurta perioada si se incadreaza pe traseul de vara de sub Coltii Obarsiei (2.480 m), in stanga drumului nostru. Atingem alte cateva puncte spectaculoase La Cerdac din nou cu o panorama splendida catre Valea Cerbului si Moraru si imediat dupa aceea Saua Cerbului, ramificatie de retinut pentru drumul de intoarcere unde se deschide vederea catre Mecetul Turcesc si Caldarea superioara de deasupra izvoarelor Ialomitei.
De aici traseele reunite continua pe sub Vf. Bucura Dumbrava (2.503 m) pe curba de nivel unde este un centru energetic. Mai departe catre Cabana Omu, inaintea careia mai avem un mic hop de urcat, ca doar ajungem la cota maxima a Muntilor Bucegi – varful Omu (2.507 m). De mentionat ca Vf. Bucura, Coltii Obarsiei au variante de iarna care trec chiar peste varfurile acestora, traversarea pe drumurile de vara in perioada cu zapada fiind interzisa si periculoasa.
Evrika! Vf, Omu! Ne vine sa pupam stanca. Marele bolovan de pe varf, care “”sprijina”” cabana. Tot aici este si o statie meteorological.
Pauza. Intram in Cabana Omu. Este o cabana de altitudine unde nu trebuie sa va asteptati la confort si stele. In dreapta intrarii este sala de mese. Mica, intunecoasa, si cu un ghiseu unde se comanda ceva de mancat sau baut. Oferta consta in ciorba, carnati, piure, varza, ceai, ciocolata calda, vin fiert. Unii dintre noi am comandat cate ceva, eu am luat o ciorba ca tare bine prinde.
Mancam, ducem vesela inapoi la ghiseu, eliberam locuri pentru altii care vor sa se aseze. Cabana Omu are un prici (dormitor comun) de 38 locuri.
Cand eram mai june, aprovizionarea la cabana Omu se facea cu magarul, astazi se foloseste telecabina si caratul in spate al produselor de aprovizionat.
Iesim de partea cealalta a cabanei. Alt WOW!
Catre nord Bucsoiu (2.492 m), catre vest pe platou drumul spre Saua Hornurilor Malaiesti si Vf. Scara (2.422 m) si iar in vale in caldarea glaciara de sub culme Valea Gaura cu trasee spre zona Bran; inapoi spre sud, Vf. Bucura. WOW WOW WOW! Minunat! Vizibilitate perfecta, soare, racoare! De vis! Sa stai intins la firul ierbii sa te sufle adierea de vant sis a te gandesti la ce vrea sa asculti suieratul vantului. Sau linistea. Este un moment de incarcare a bateriilor pentru a doua parte a calatoriei,
Desi nu intra in tematica acestui articol, sa spun ca in zona sunt tot mai multi mountain bikeri.
Sa coborim
-Ne intoarcem pe acelasi drum, coborim cu telecabina? , sunt intrebat
-Nicidecum! Mai aveti multe de admirat, dragilor!
Pana in Saua Cerbului urmam acelasi drum ca la urcare. Marcajul noastru de urmat va fi de-acum incolo numai banda albastra.
De aici insa invatam ce inseamna o coborire intr-o caldare glaciara, ce forma are aceasta? Cum se coboara o panta abrupta?
Suntem acum in proximitatea Mecetului Turcesc - imensul si inconfundabilul bloc de piatra de calcar din apropierea caruia izvoraste Obarsia, mai in aval numita Ialomita dupa confluenta cu alte paraie.
Mai aveam de tras ceva pana la popasul principal al turei noastre, caci ne trebuia un locsor de odihna, dar si de potolit setea, caci pana aici drumul a fost lipsit de orice sursa de apa, astfel ca ne-am dramuit rezerva de apa tot drumul. Nici la Omu, la cabana, nu gasim apa potabila.
Ne apropiem de pragul dintre prima si a doua caldare glaciara. Se aude susurul apei, ba si zgomotul cascadei. Dupa destul de mult timp, poteca ne conduce langa albia unui parau lateral cu o cascada mica si frumoasa. Pauza. De aici ne bucuram si de maretia Cascadei Obarsia Ialomitei, care arunca apele sale in cateva trepte, din care una principala. In total sunt 100 metri de cadere libera, si conform unor surse suntem langa a doua cascada ca inaltime din tara.
Dupa pauza, continuam coborirea parca fara de sfarsit catre Pestera. Raul va ramane permanent in dreapta noastra. Valea Obarsiei este flancata in stanga de Muntele Obarsia, pe spinarea caruia am mers la urcare spre Omu si in dreapta de Muntele Doamnei, pe unde este alt traseu fain de creasta.
Coborim, coborim, coborim. Credeti ca este usor? Unii din noi resimt oboseala. Avantajul este ca am avut aproape mai tot timpul in campul nostru vizual punctul terminus de la Pestera, astfel ca vedeam cu ochiul liber ca ne apropiem de capatul excursiei noastre.
Catre finalul traseului intalnim o cireada de vacute, dupa ce la altitudini mai mari am vazut turme de oi suspendate parca deasupra haurilor.
Traseul acesta a fost mai solicitant in partea a doua, la coborire. Ii compatimeam pe cei ce urcau si ne intrebau cat mai au pana departe!
Gata! Pestera! Si o mare de masini parcate langa statia telecabinei, dimineata erau doar cateva le numaram pe degetele de la o mana…
Aici am reintalnit o parte a grupului care nu ne-a insotit in periplul nostru pe inaltimile mari Bucegilor. Denisa si Ema ne asteptau cu nerabdare!
Ce va urma? Am deja multe idei… Voi cugeta si voi filtra… Mai este timp. Mai vine cineva cu noi?
Nu am terminat inca de incarcat poze - dar fac o pauza...
Trimis de Dan&Ema in 17.08.17 13:03:45
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Dan&Ema); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
ECOURI la acest articol
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Dan&Ema: nu scapi de mine, Dane! Vezi că în P09 nu e „Refugiul Costila” (cere există, dar se află în altă parte), ci Releul SRTV Coștila, care acum asigură acoperirea cu semnal DVBT2 a părții de Sud-Est a țării, precum și numeroase alte servicii de telecomunicații civile (telefonie GSM în special). E cel mai înalt loc (artificial) din țară = vârful antenei se află la 2578 m!
Rog așteptați...
Un review care sa-mi aminteasca de tinerete, de studentie, de corturi si rucsaci. Parca a trecut o viata de cand n-am mai fost pe acolo 
Ne gasim la o ciorba in Bucuresti, ca e coada la telecabina
@Dan&Ema: Ca și lui @Radu Tudoran, și mie tot de studenție mi-amintește articolul tău.
Era aprilie 1988, iarnă pe munte și ne-am rătăcit. Ooo, ce vremuri vechi și frumoase!
@Dan&Ema: Multumesc mult pentru poze, care m-au mai linistit putin dupa necazul de ieri. Durerea si tristetea m-au cam impiedicat sa citesc cu atentie articolul, dar promit ca, dupa ce ma mai linistesc, scriu un ecou la acest articol. Mai ales ca este vorba de omul care, cu articolul sau despre Cheile Bicazului, m-a corupt sa scriu primul ecou pe AFA, dar si despre un loc din care am multe amintiri.
Scuze pentru tonul mai trist al vorbelor mele!
Numai bine si calatorii placute!
@Dragos:
Multumesc de corectura. Am operat-o.
Si completarea este interesanta si binevenita!
Nu stiam de acest "varf" artificial, care in plus e si cel mai inalt din tara.
@Radu Tudoran:
O ciorba la Cabana Omu are farmecul ei. Dar daca tu vrei sa observim mai la ses, accept. ????
Tot legat de Cabana Omu imi amintesc de ceai de rododendron si de ceai cu rom.
Amintiri, amintiri, dar si actualitati! ????
In studentie stiu ca desenam o harta a Bucegilor ( schita ) dar destul de detaliata ca sa impresionez fetele si sa conving baietii sa pornim intr-o tura.
Am fost la Poiana Izvoarelor de unde am ajuns ziua urmatoare la Malaesti pe Take Ionescu si retur prin Glajarie.
Am dormit unii si in sala de mese. Studentie ????
@Zoazore:
Ce i-am raspuns lui @Radu Tudoran cu excursia organizata in studentie se intampla cred in 88 89 asa ca mai stii daca nu ne-om fi intersectat inca de pe atunci?
In tura aia ne-am speriat de un cerb cred prin padure la coborirea de la Malaesti. Ne-am surprins unii pe altul!
E drept ca au existat voci care au considerat ca era urs.
Sincer, numai el stie de era urs sau cerb! ????????
@liviu49:
Cred ca fiecare s-a atasat de un articol, de un ecou, de o poza, de un user, si fara sa cunoasca persoana face to face. Si eu am asemenea legaturi de neuitat. Ma onoreaza aprecierea ca un articol al meu, cle cu Cheile Bicazului, ti-a generat aici pe AFA un clic.
Astept comentariile tale.
Pana atunci numai ganduri de bine si sanatate!
Mai adaug niste emoticoane provocatoare:
????????????????????????????????????????????????????????⛺️????
@Dan&Ema: Cati mai stiu ce inseamna sa mergi la munte cu rucsacul greu in spate, cu cativa lei in buzunar si sa dormi prin sala de mese a unei cabane sau in cort sub creasta. Si ne supravietuiam si fara GPS si fara FB
@Radu Tudoran:
Vreau sa cred ca sunt si acum drumeti multi cu rucsac, cort si sac de dormit in spate. Si unii dorm la cabane.
Acum in plus exista informatii pe web despre trasee ceea ce este un plus. Cu 30 ani in urma aveam harta pe care o studiam foarte bine atat la intocmirea traseului cat si pe traseu in situatii care se impuneau. Aveam busola.
Aveam mai multi km de parcurs pe jos pentru ca traseele de acces le bateam de obicei la pas sau dupa noroc cu cate o caruta sau un camion. Astazi te poti apropia cu masini mult mai in inima muntelui.
Nu stiu sa apreciez corect cum este cu animalele salbatice pentru ca acum este subiect preferat de stiri sa transmiti ceva cu ursi si cu turisti. Ce este cert este ca atunci nu se mediatiza subiectul, dar cel mai cel grav este ca omul deranjeaza tot mai mult habitatul natural al animalelor salbatice.
@Dan&Ema: Asta era sa-l ratez, bine ca pana la urma l-am vazut si inca ce minunatii am vazut aici. Te felicit inca o data pentru cultivarea gustului pentru drumetiile pe munte la copiii tai, mai tarziu iti vor multumi pentru asta.
Pozele sunt si ele superbe si sunt ceea ce ramane pe rtina dupa oboseala drumului.
Felicitari, votat cu mare drag.
@mishu:
Si eu era sa ratez ecoul tau. Multumesc de cuvintele frumoase.
Deocamdata este cooptat Emi in drumetii, cu Denisa mai vedem. Nu simt ca are disponibilitate sa merga cale lunga pe jos, Poate s-or mai schimba lucrurile, cine stie?
Peisajele sunt minunate, ele raman pe retina, ele se inregistreaza in computer si cand revin in locuri cunoscute, imi amintesc detalii, ce am vazut candva sau cum arata acel loc data trecuta etc. Mai ales ca la munte acelasi loc il poti percepe diferit la diferite de momente de timp. De fapt nu numai la munte.
Asa cum scriam in articol este important sa aleg trasee care sa ofere si priveliste, obiective spectaculoase, care sa capteze interesul... pentru continuarea programului de drumetii.
Multumesc, numai de bine!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2024 Primăvară cu zăpadă pe Vârful Grecului — scris în 31.03.24 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Dec.2023 O zi de Decembrie la Sfinx... — scris în 05.12.23 de AlexandruA din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2023 Bucegii mai puțin cunoscuți - Valea Albă — scris în 30.11.23 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2023 Importantă este călătoria, nu destinația — scris în 30.05.23 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Nov.2022 In vizită la balaurul din Bucegi — scris în 28.01.23 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2022 O zi pe traseul Cabana Piatra Arsa - Babele - Sfinxul - Crucea Eroilor — scris în 08.08.22 de crismcl313 din BUZăU - RECOMANDĂ
- Jul.2021 Predeal - Bușteni pe sub Bucșoiu — scris în 23.07.21 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată