GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
TIPĂREȘTEVenind pe sosea spre Busteni si vazandu-i pentru prima data, mi s-au infatisat in fata ochilor niste munti inalti, stancosi si impunatori. Muntii Bucegi domina toata zona si ii da un aer aparte Busteniului, foarte frumos de altfel si acesta. Am gasit o statiune animata chiar si in toiul verii, plina de flori si de cabane care de care mai frumoase. Drumul pana in Busteni este bun, si noi venind dinspre Brasov, am trecut si prin Azuga si Predeal.
Noi am setat pe gps adresa Hotelului Silva, in spatele careia stiam ca se afla telecabina ce urca sus, pe platoul Bucegilor. Dar acesta ne-a dus aproape afara din Busteni, in cartierul numit Poiana Tapului, pe un drum inchis. Problema a fost ca trecand prin Busteni nu am gasit nici un indicator spre telecabina, ceea ce mi se pare foarte ciudat. Am intrebat-o pe o doamna si ea mi-a spus ca de pe soseaua principala o sa vedem un Penny si sa o luam pe langa el tot inainte pana ajungem la hotel. Am parcat masina si am luat-o usor printre magazinele cu suveniruri pana am ajuns la coada care se formase asteptand telecabina.
Telecabina din Busteni are programul de la 8:30 -17:45, dar aproape zilnic ultima coborare este la ora 20 din cauza numarului excesiv de turisti, mai ales in lunile de concedii. Plecarile au loc din 15 in 15 min si urca cam 22-25 de oameni odata. Asta ca sa va puteti calcula la ce ora ajungeti la rand. Noi am asteptat 2h si jumatate la coada dar stiam ca o sa merite. Pretul este de 70 lei dus-intors de adult iar traseul de 10 minute iti starneste cele mai stranii emotii. Haul care se afla sub tine atunci cand urci te lasa mut.
Mai sunt si alte 2 optiuni pentru a ajunge sus la Cabana Babele, inafara de urcarea cu telecabina. Prima optiune este urcarea pe jos pe o poteca marcata, care va v-a lua cam 2,5 h. Cararea se vede din telecabina, pentru ca se afla exact pe ruta ei. Cea de-a doua optiune ar fi sa ajungeti sus pe platou cu masina de teren. O sa va agaseze stand la coada niste domni care vor incerca sa va convinga sa mergeti cu masina. Treaseul care il prezinta ei cuprinde multe obiective si ajunge exact acolo unde te lasa telecabina. Pretul este de 90 lei/persoana, putin mai scump ca prima telecabina, dar ei te duc si la Lacul Bolboci pentru care trebuie sa iei si o a doua telecabina, de sus de pe platou, care costa 30 sau 40 lei/persoana (nu mai stiu exact). Deci e mai rentabil cu masina decat sa platesti ambele telecabine.
Acum depinde ce ai de gand sa faci acolo sus. Daca ai de gand doar sa mergi pana la Babe si la Sfinx, eventual vrei sa vezi si lacul, atunci eu as opta pentru masina. Pentru ca nu astepti cateva ore la coada, si te plimbi in timpul asta pe munte. Au si pauze la fiecare punct de vedere, la obiective.
Noi am mers in Bucegi pentru Vf Omu. Mi s-a parut cel mai bun traseu pentru noi, si ne incanta ideea de a ajunge in cel mai inalt punct al Bucegilor. Cu masina nu ai cum sa ajungi acolo, asa ca am fost nevoiti sa asteptam la coada.Nici pe jos nu am vrut sa mergem pe traseu pentru ca stiam ca urcarea aceea abrupta ne v-a stoarce de vlaga.Si de acolo mai avea cateva ore de mers continuu.
Asadar traseul nostru a fost urmatorul:
CABANA BABELE -VF SI CABANA OMU (2507 m) - CRUCEA CARAIMAN- SFINXUL -BABELE -CABANA BABELE.
Un circuit care ne-a luat 5h in total. Deja putin plictisiti de statul la soare asteptand telecabina, ne-am revenit subit cand am inceput frumoasa urcare care te poarta spre inaltimile Bucegilor. Peisajul este suberb. Merita asteptarea cu siguranta. Ajungi sus la Cabana Babele am luat-o pe banda galbena spre Vf Omu. Sunt indicatoare cu toate traseele. Prima jumatate de ora am urcat usor doar cat sa ne incalzim putin muschii. Cararea te duce tot mai sus, si iti ofera peisaje uimitoare, si un aer curat si tare. Dupa vreo jumatate de ora incepe plimbarea aceea usoara si frumoasa de platou pe care o asteptam, numai bine ca sa pot face fotografii cu toate floricelele care inviorau peisajul. Mirosea a garofite pretutindeni. Muntii Bucegi i-am gasit inverziti si proaspeti, cu prapastii adanci si pereti inalti. Mai ne plimbam putin si ajungem la un punct de vedere superb. Se vad Coltii Morarului atat de aproape, incat ai impresia ca poti sa ii atingi. Acest peisaj ne insoteste mai o perioada de timp pana cand ii lasam in urma si cararea inconjoara o rapa foarte adanca, tocmai pe margine. Splendida tura aceasta. Deci mergem frumos in cerc si o ocolim, pentru a incepe apoi din nou sa urcam spre varf. Vedem cabana mica si gri acolo sus si abia asteptam sa o vedem de aproape. Cam jumatate de ora urcam accentuat pana ajungem la destinatie. De la plecarea in traseu am facut 1,5h pana la Vf Omu. Dar noi mergem destul de repede in trasee, am inteles ca altii au facut si 3h pana acolo, pentru ca au luat multe pauze. Noi suntem obsinuiti cu traseele in urcare asa ca nu a fost cazul de nici macar o pauza, inafara de cele pentru fotografii.
Cabana se afla in cel mai inalt punct al Bucegilor, exact pe Vf Omu, care nu este un varf ca mai toate varfurile, ci practic un mic platou aflat la 2507m. Cabana nu pare reconditionata, ci veche si simpla, dar mai toata lumea a intrat sa manance macar o ciorba. Aveau un meniu format din ciorba si piure cu carnaciori. Ciorba este 10 lei si este gustoasa. Inauntrul cabanei sunt mese si banci de lemn, iar tacamurile si bolurile sunt de tabla. Cabana Omu este cabana construita la cea mai mare altitudine din Romania. Exista un dormitor cu paturi comune, pentru cei care vin sa faca trasee din acel punct. Dupa ce am iesit am continuat 10 min dupa cabana pentru ca vedeam niste varfuri in acea parte si eram curiosi ce se afla dupa. Practic de acolo incepe un traseu spre Vf Bucsoiu care dureaza 3h. Chiar imediat dupa cabana daca mergeti putin o sa vedeti niste peisaje uimitoare, ca din avion asupra podisului cu sate de jos.O vedere de varf. Asa ca nu va limitati la a ajunge la Cabana Omu, pentru ca tot ce vezi e cabana.
De la Cabana Omu se poate merge pe Valea Cerbului, pe jos pana in Busteni. Parea spectaculos traseul, te purta chiar prin acea rapa pe care noi am ocolit-o pe margine. Dar noi vroiam sa mergem la Crucea Caraiman. Era timpul de plecare asa ca am luat-o inapoi pe acelasi traseu pana la o intersectie care ne indica in stanga marcajul cruce rosie pe care trebuia sa mergem pana la Crucea Caraiman si mai apoi la Cabana Babele. De la intersectie am inceput o urcare usoara la inceput dar mai accentuata pe urma, care a stors toata energia ramasa in noi. Toata ca toate dar am ajuns pe un varf si cand am privit in jos vedeam Crucea Caraiman in toata splendoarea suspendata pe marginea prapastiei. Aoleu, dar cum coboram noi pe acolo? Foarte abrupta aceasta coborare si cu atentie la fiecare pas. Am lasat vaicarerile ca doar munte ne-a trebuit. Desi pare mic din departare monumentul e impresionant cand ajungi langa el. De la Cabana Omu am facut 2h pana aici. Monumentul are 28 m si fiecare brat al crucii are 7 m. Crucea a fost construita in memoria Eroilor Neamului cazuti in Primul Razboi Mondial si se afla la altitudinea de 2291 m in Masivul Caraiman. De acolo, se vede statiunea Busteni atat de frumos! Totul pare in miniatura. Prapastiile adanci si coltii muntelui te fac sa pari neinsemnat in fata naturii.
Dupa o scurta pauza am mers in continuare tot pe cruce rosie spre Sfinx si Babe, pe o carare usurica in coborare. Soarele ne obosea tot mai tare. Dupa 1h am ajuns la Sfinx si mai apoi la Babe. Atat de renumite aceste creatii ale naturii si pe buna dreptate. Sunt foarte frumoase ambele si iti ofera niste view-uri superbe asupra acestei parti din Bucegi. Ce m-a deranjat a fost nesimtirea oamenilor care au inceput sa escaladeze pietrele sa faca poze, desi era specificata interzicerea acestui lucru. Serios acum, cum sa te urci pe Sfinx? Au trecut si gardul, l-au sarit, doar pt poze. Niciodata nu mi-au placut oamenii care nu respecta lucratura naturii. Acum daca tot am inceput cu nemultumirile, mai vreau sa precizez faptul ca imi plac traseele linistite in general, si in Bucegi m-am simtit ca pe bulevard. Dar mai mult in zona Babelor si Sfinxului pentru ca ele se afla langa telecabina, la cateva minute. Mai spre Vf Omu deja s-a mai rarit populatia, pentru ca e de urcat. Stiu ca asa cum eu imi doresc sa ma aflu acolo, toata lumea are acest drept. Era doar o precizare. E altfel cand imparti peisajul de pe munte, in liniste cu cativa prieteni si altfel cand e galagie si rasete si sunete de trompeta care parca iti strica feng shui-ul.
Dar lasand aceste aspecte la o parte, am ajuns imediat apoi la Cabana Babele si la telecabina. Am stat inca 1,5 h la coada si pentru coborarea spre Busteni. Dar desi obosita si epuizata fizic, de atata umblat si stat la cozi, sunt extrem de fericita ca am ajuns pe Vf Omu pe un traseu mult mai frumos ca in pozele pe care le vazusem inainte sa mergem. Stiam asta. Tot timpul e mult mai frumos in realitate.
Fiecare munte nou e o noua aventura pentru mine. Tot timpul diferita. Nu stiu ce mi-a placut cel mai mult la acest traseu. Stiu doar ca aveam un zambet din acela tamp pe fata pe care nu mi-l puteam stapani. Genul acela de fericire simpla, pura, care nu mi-o poate oferi decat un traseu nou pe poteci de munte.Verzi si salbatici,Bucegii m-au cucerit.Si am gasit atatea flori colorate sus.Parca simt si acum mirosul de garofite.
Trimis de noi doi in 08.08.16 17:54:37
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în MASIVUL BUCEGI.
33 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (noi doi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
ECOURI la acest articol - pg. 1 / 2
33 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@noi doi - Bine ati revenit acolo unde va este locul! Adica pe munte! De-abia asteptam acest articol. Descrierea drumetiei imi sgandare niste amintiri mai vechi, atunci cand ma plimbam pe platou, ca pe bulevard. De fapt, daca stau sa ma gandesc la perioada cu tabara de practica de la Sinaia, atunci cel putin 4-5 ore pe zi eram pe munte, iar in oras 5 ore pe saptamana. De aceea cand merg pe jos, prin oras, am impresia ca sunt obosit. Dati-mi drumul pe munte si imi piere toata oboseala.
Va felicit pentru articol, pentru drumetie. Eu nu am reusit sa ajung pe Omu, chiar daca pe celelate poteci am cosumat talpile de la cateva perechi de bocanci. Citind articolul vostru imi doresc din ce in ce mai mult sa ajung si eu acolo. Eu la Babele am ajuns totdeauna de la Piatra Arsa, fie ca veneam de la Poiana Stanei, fie de la Furnica, fie o data de la Pestera. Cu telecabina, de asemenea am fost doar o data cu un grup intr-o excursie si nu ii puteam cara pe jos cu mine pe toti. Poate fa faceti o data timp de o cazare, fie, sus in Sinaia, fie la Dichiu si sa mergeti doua zile pe platou de o sa ma pomeniti, daca nu ati mai fost in Bucegi.
Pana atunci numai bine si calatorii placute!
Rog așteptați...
@noi doi - Frumoasă zonă! Frumoase poze! Frumos scris!
Reviewul mi-a trezit multe amintiri când în studenție mergeam în grup pe bulevardul Bucegi și mai târziu cu familia lărgită...
Am avut un fix cu Vf. Omu, după ce într-o iarnă căutam cabana fără să o vedem din cauza ceții, să-l văd însorit și să-l arăt și la alții. Am fost mai întâi cu fata când făcea 7 ani și apoi cu amândoi când făcea băiatul 7 ani...
Au trecut ani de atunci... dar amintirile rămân...
@noi doi - Nu pot sa ma abtin! Cand am scris ecoul, pozele asteptau sa fie validate. Nu banuiam ca voi vedea asemenea frumuseti! Daca as avea voie, as vota de cate ori as putea vota, pana fac bataturi. Uitandu-ma ieri la niste poze facute in Austria la Lofer si acum la acestea, am impresia ca nu e nici-o deosebire, ca frumusete a peisajelor. Daca nu as recunoaste o parte din cararile batute de mine, as fi tentat sa intreb : Nu cumva sunt poze din Austria? Uite ca mi-a venit o idee de un articol!
Inca o data felicitari si va astept sa mai colindati Bucegii si sa ne incantati cu noi descrieri si, mai ales poze.
Numai bine si calatorii placute!
@mprofeanu: Si noi ne-am intalnit acolo cu o familie din Pitesti care au spus ca vin mereu cu baietii lor, ani la rand au fost. Cred ca Omu este un loc important in turismul romanesc si mi-as dori atunci cand voi avea copii sa merg cu ei de manuta pana sus.
Multumesc mult!
@noi doi: Felicitări pentru un review care mi-a stârnit și mie amintiri din frumoasa studenție!
Fotografiile sunt extraordinare!
Ai fost fericită acolo sus... și ai reușit astfel să realizezi niște poze superbe!!!
Ai reușit să-mi transmiți şi mie o stare foarte, foarte bună și pentru asta îți mulțumesc!
Vacanțe frumoase și multe!
@liviu49: Cu siguranta vom reveni in zona sa o exploram asa cum merita! E tare departe de Timisoara, doar intr-un concediu vom putea face asta. Acum am avut un weekend prelungit.
Cred ca e bine din cand in cand sa mai lasati unele locuri nevazute, pentru a va motiva sa va intoarceti. Ma bucur ca va plac pozele, o sa urmeze un review despre satul Pestera, sa faceti comparatie intre poze si realitate, daca spuneti ca ati fost prin acea zona.
Multumesc frumos pentru voturi si sa ne auzim cu bine!
@gettyy: Si eu va multumesc, pentru ca prin vorbele frumoase imi transmiteti si mie o stare foooarte buna 
Nu pot fi altfel decat fericita pe munte, ma bucur ca impart aceasta pasiune cu voi toti si va doresc sa ajungeti mereu in locuri care va emotioneaza!
P02 - știe cineva cum o cheamă pe frumoasa albăstrică?
P14 - aha... deci așa ne vedeam noi dinspre Omu.
... tre' s-ajung și-acolo-n viața asta...
@Dragos - Albastrica cred ca e ochincel, planta din familia Gentiana. Dar nu sunt sigura. E prima data cand o intalnesc pe munte.
Las ca ajungeti pana la urma pe varf. Nu pleaca nicaieri
@noi doi - Pacat ca nu am putut da superbonusul. Excelenta excursie, articol si fotografii. Prima intalnite cu Bucegiul a fost in copilarie undeva la varsta de 5 ani. De atunci am mai fost de 4 ori, de 3 ori cu telecabina si odata pe jos. Ultima excursie in zona a fost in 2004 cand am facut aceeasi circuit descris de Dvs. Tin minte ca cele mai multe fotografii le-am facut la crucea Caraiman si panorama vazuta de acolo mai ales Busteni. Am avut un aparat mai slab dar vremea insorita si senina m-a ajutat. Dupa articolul de sus parca mi-a venit cheful sa (re) vad aceste zone.
Cred ca nu mai poate fi facut nici un comentariu, au facut-o colegii mei inainte si au mare dreptate, pozele sunt de vis.
Prin zona mai mergeam si eu cand eram ceva mai mica sau mai apoi ceva mai tanara.
Ultima drumetie de care imi aduc aminte ceva mai puternic pentru ca a fost o drumetie mai cu peripetii a fost prin 1985 (plus/ minus un an) cand impreuna cu niste prieteni (ghizi de munte) am hotarat sa mergem pe Valea Alba.
Pentru persoane care cunosc muntii asta spune ceva, pentru mine insa imi spunea "nimic", ceva simplu, o vale ce mai incolo si incoace.
Ca atare, in adidasi, sfarsit de mai, hai la munte.
Am coborat in Busteni si am inceput sa urcam, simplu la inceput, drum prin padure, apoi dragut a mai aparut cate o bucata de zapada, apoi panta a inceput sa fie tot mai inclinata si drumul mai greu, si tot mai greu pana ce ne-am legat intre noi cu cordelina si am dat si de o saritoare pe care doi dintre baieti au urcat fara sa fie asigurati dupa care pe rand ne-au tras pe toti. Am avut si momente cand au vrut sa renunte si sa cheme salvamontul (nu stiu cum ca nu erau telefoane mobile). Intr-un final cand am ajuns la brana ni se parea ca este cel mai simplu lucru posibil. Apoi drumul pana la cruce a fost parfum. Cred ca ar trebui sa explic cateva cuvinte:
- saritoare - o stanca (cu o forma mai rotunjita) un obstacol pe care il treci cu dificultate
- brana - o carare ingusta pe langa perete, avand prapastie pe cealalta margine
- cordelina -cred ca este varianta soft a coardei
Iar Valea Alba este una dintre cele 2 vai (traseu nemarcat si mai pentru profesionisti) care ajung la Cruce (Valea Seaca si Valea Alba).
Am scris un lung ecou dar mi-am adus aminte cu mare placere (chiar daca atunci nu a fost foarte placut).
Iar voua felicitari pentru tot, traseu, articol, poze. Votat cu mare placere.
@AZE: Multumesc mult! Conteaza si aparatul foto, dar imaginea pe care o vezi cu ochii tai nu o egaleaza nici cel mai profesionist aparat. De fapt... amintirile sunt cele mai frumoase fotografii!
Vacante cu soare!
@mishu: Mie imi plac ecourile lungi, imi place ca prin plimbarile mele pe munte sa starnesc amintiri altor persoane care au trecut prin zona. Ati avut parte de o aventura. Oricat de tragice pot parea unele intamplari la momentul respectiv, peste ani si ani mereu starnesc rasul, cred ca am patit-o cu totii. Multumim pentru povestioara si va multumesc pentru voturi!
@noi doi - Frumoasa vacanta si splendide fotografii. Felicitari si pentru review-ul bine scris. Mie dor de acei muntii si acele trasee, mie dor de anii tineretii in care ma plimbam pe jos pe munte fluierand si fara sa obosesc. Stiu ca nu ar fi tarziu nici acum sa las masina si sa reinvat mersul pe jos, dar cu lenea si comoditatea ai de luptat nu gluma
Felicitari inca o data pentru tot!
@mishu - Buna dimineata doamna! Ieri am reusit sa votez un articol, acesta, inaintea dvs. si sa reusesc si primul ecou. Sac, sac, sac, ca v-am halit caimacul de data asta!
Ma bucura sa va citesc acest ecou cu o drumetie pe munte, dar sa stiti ca tot astept un articol despre o drumetie pe munte.
Valea Alba, stiu de la niste salvamontisti este interzisa, chiar si pe timp de vara. Dar nu va cert, pentru ca mai stiu pe niste unii, care, desi au citit ca traseul este interzis, au crezut ca adisul nu e si pentru ei. Norocul lor, ca niste salvamontisti, aflati in patrulare in zona, au dat peste ei si i-au condus (mai prieteneste) pe un drum pe care puteau ajunge la Caraiman.
Dar atunci, la 20 de ani, nu prea gandeam inainte, ci de cele mai multe ori dupa.
Numai bine si calatorii placute!
@liviu49 - 
, am zis eu ca mai am scapari, cred ca daca as putea sa am site-ul deschis in fata mea non stop ar fi perfect, si acum in timp ce scriu ma gandesc la un ceas smart care sa fie setat pe AFA si cu putin haker introdus astfel incat sa aflu noutatile macar cu fractiuni de secunda inainte sa apara.
Daca (asa cum stiti) la validare apare ca " e mai ardelenesc si se misca mai incet" la mine sa vina cum a atins userul butonul.
Revenind la ecou, asa este traseul este interzis, dupa ce am scapat cu bine (doar o colega a avut capul putin spart si o multime de vanatai, a alunecat cativa zeci de metri si asta ne-a facut ca in final sa ne legam intre noi) baietii ne-au rugat sa nu spunem pe unde am mers deoarece le puteau lua licentele.
Cat despre spiritul meu de "montagnard", mai degraba se putea numi spirit de supravietuire, nu prea le am cu muntele dar am avut o logica beton: "Trebuie sa fiu in fata, daca am sa cad vin peste ceilalti si ma opresc in cineva, daca sunt la coada ori vin altii peste mine, ori nu am in cine sa ma opresc" asa incat eram in primii trei, cu limba de un cot.
Cat despre alte plimbari pe la munte, trebuia sa merg in weekend-ul acesta la Lepsa, se pare insa ca a picat, mai am o sansa la sfarsitul lunii, si va rog sa nu-mi cereti mai mult ca nu se poate.
O zi frumoasa.
@noi doi - Frumoase poze, frumoasă descrierea imaginilor.
Frumoasa mea tinerică, ai avut inelul cu tine? 
@mogly - Multumesc frumos! Sigur ca nu e tarziu, am intalnit pe traseu oameni de toate varstele. Au mers mai incet, dar au ajuns la varf. Cred ca trebuie sa lucrati la psihicul dumneavoastra si sa va ganditi ce bine v-ati simtit cand ati urcat pe munte. Cred ca e un motiv bun sa o luati iar de la capat
@krisstinna - Multumesc mult! Nu am avut inelul, ca eram imbracata sport si nu se potrivea Atunci la cetate eram in rochita Sunteti tare draguta ca v-ati amintit. Va doresc vacante frumoase!
@noi doi: Hey, ești nu sunteți! Am copil de vârsta ta dar te rog din suflet să mă faci să mă simt tânără
Pozele m-au facut sa vorbesc cu voce tare in fata calculatorului: Waw! Ce frumos! Minunat! Splendid!...
Frumoasa excursie si articolul la fel iar peisajele din fotografii sunt uimitoare! Noi am fost cu baietelul meu la Babele pe cand el avea 4 ani. Am urcat cu un jeep pe care l-am inchiriat cu ghid cu tot sa ne plimbe o zi in zona. La Babele am ajuns pe un vant foarte puternic, frig si ceata la sfarsitul lunii iunie!!! Asa ca acolo nu ne-am putut bucura de peisaj. Cand am coborat sa vedem Babele, doar ochii ni se vedeau, in rest, capul ne era infasurat cu haine. Vom mai incerca pentru ca e spendid.
Felicitari si abia astept urmatoarele voastre excursii pe munte!
@Dana2008: Fiecare anotimp are frumusetea lui, dar noi facem trasee incepem din martie pana cel tarziu noiembrie, tocmai pentru a ne putea bucura de munte. Ati prins vreme urata in iunie, dar asa numai bine aveti motiv sa va intoarceti Va doresc sa ajungeti pe acest traseu si atunci o sa intelegeti de ce.
Multumesc mult si cu siguranta va voi lua (virtual) cu mine prin poze pe toate traseele!
Noi doi, mulţumesc că prin reviewul tău mi-ai adus aminte. Unul din primele reviewuri scrise pe AFA, mai precis în aprilie 2010 a fost ˝Blocaţi de viscol pe vârful Omul˝ v. aici
Aceasta s-a întâmplat în 1952 când trei băieţi şi cu mine (îndrăgostită de unul dintre ei) în drum spre vârful Omul am asistat la declanşarea unei avalanşe de pe Cerdac.
Cum am înnoptat la vechea staţie meteorologică, cum pentru a-mi arăta recunoştinţa pentru masă şi casă am spălat pe jos podeaua şi băieţii au tăiat lemne, cum nea Grigore bărbosul a anunţat părinţii prin staţie că suntem vii şi nevătămaţi, cum ne-a scos după două zile la Hornuri spre Mălăieşti, totul îmi pare ficţiunea unei minţi romantice dar... a fost adevărat.
Am mai fost de câteva ori la vârful Omul, o dată urcând pe Bucşoiul, altădată am făcut şi o coborâre spre Moeciu dar nu mai aveam 18 ani.
@Michi - Foarte interesanta experienta ati avut, v-am citit acum articolul. Nu stiu daca mi-as dori sa am parte de asemenea aventura in viata asta. Cred ca e ceva ce te poate marca pentru totdeauna, dovada fiind chiar spusele dumneavoastra cum ca inca puteti auzi avalansa. Brrrr... chiar m-au luat fiorii.
Multumesc!
Am votat toate pozele si mi-am dat seama ca nu am votat acestvsupeeb articol. Toate drumetiile voaste ma intineresc si ma simt purtat de cuvintele frumoase, acolo sus la 2500 metri.
Cozile de la telecabina sunt o proba de rabdare, intr-adevar. Pentru niste drumeti antrenati ca voi, mai degraba merita sa o luati pe una din cele 2 poteci de acces de pe Jepi. Ma bucur ca ati ajuns pe acoperisul Bucegilor, la Omu. Eu am fost acolo prima data la 14 ani in drumetie cu tabara.
Bravo!
@Dan&Ema: Multumesc mult pt voturi. Am vrut sa mergem pe jos dar au fost si socrii mei cu noi, asa ca nici o sansa vacante frumoase sa aveti!
@noi doi: felicitari pentru articolo si pentru plimbare.
Cu un singur lucru nu as fi de acord:
” Cea de-a doua optiune ar fi sa ajungeti sus pe platou cu masina de teren. O sa va agaseze stand la coada niste domni care vor incerca sa va convinga sa mergeti cu masina. Treaseul care il prezinta ei cuprinde multe obiective si ajunge exact acolo unde te lasa telecabina.
In mod normal si oficial accesul pe Platoul Bucegilor este interzis pentru auto. Ceea ce propun, ofera si realizeaza acei "organizatori de excursii" sunt cu incalcarea legilor de acces in Parc, cat si dpdv al Codului Fiscal, castigand bani nefiscalizati. Iar noi incurajam acest "business", acceptand "ofertele" lor. E cert ca daca nu ar fi cerere, nu ar fi si oferta.
Plimbari cat mai faine!
@Testosu -
”In mod normal si oficial accesul pe Platoul Bucegilor este interzis pentru auto.
Oarecum corect. Este totuși posibil accesul auto (legal!) până la Cabana Piatra Arsă. Că unii „afaceriști” trec mai departe cu mașinile, e altceva.
Dar cred că mai trebuie să luăm și noi atitudine. Acum un an am trimis pozele unuia din ăștia la Administrația Parcului Național. Nu avea autorizație să intre acolo; nu știu dacă s-a mai făcut ceva în privința lui, de către cei în drept.
@Dragos: mda, exprimarea mea a fost mai... larga.
Referirea era pentru cei ce ajung cu auto pana la telecabina si chiar mai departe spre cruce.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2024 Primăvară cu zăpadă pe Vârful Grecului — scris în 31.03.24 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Dec.2023 O zi de Decembrie la Sfinx... — scris în 05.12.23 de AlexandruA din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2023 Bucegii mai puțin cunoscuți - Valea Albă — scris în 30.11.23 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2023 Importantă este călătoria, nu destinația — scris în 30.05.23 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Nov.2022 In vizită la balaurul din Bucegi — scris în 28.01.23 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2022 O zi pe traseul Cabana Piatra Arsa - Babele - Sfinxul - Crucea Eroilor — scris în 08.08.22 de crismcl313 din BUZăU - RECOMANDĂ
- Jul.2021 Predeal - Bușteni pe sub Bucșoiu — scris în 23.07.21 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată