Lumea subpământeană a urșilor de peșteră

TIPĂREȘTE

Pământul României e plin de minunății naturale care ne farmecă sufletul și ne transpun într-o lume de poveste. Cu precădere se încadrează în această categorie Peștera Urșilor, probabil cea mai frumoasă peșteră din țara noastră. În Munții Bihorului, în arealul geografic atât de mirific al Apusenilor, se deschide o cavitate subterană care te lasă cu gura căscată, la propriu.

Acces. Celebra peșteră bihoreană este situată în capătul localității Chișcău, urmând DJ 763 (Sudrigiu - Răchițele), apoi dreapta pe DC 252 – există indicatoare rutiere explicite. De la Beiuș la Chișcău sunt circa 23 km, iar din zona Vârtop-Arieșeni aveți de străbătut 53/63 km (traversând o porțiune cu serpentine). Covorul asfaltic e bun, atenție la lățimea șoselei prin cele trei localități străbătute de drumul comunal. Parcarea se face contra cost în zona peșterii – 5 lei/autovehicul, în schimbul banilor primești un magnet specific.

Program și tarife. În perioada verii atunci când multe persoane se află în concediu de odihnă sau vacanță școlară Peștera Urșilor e asaltată de vizitatori. Programul de funcționare e de marți până duminică între orele 10.00 – 17.00; luni e închis. Prețul unui bilet este de 20 lei/adult, în ciuda tarifului afișat pe site-ul web oficial unde e trecută suma de 30 lei, care include și taxa foto. Se pare că între timp s-au răzgândit și au revenit la cei 20 lei/adult + 15 lei/taxă foto. Părerea mea este că mai bine includeau o sumă în prețul biletului și lăsau fotografiatul (fără blitz) la liber pentru că oricum toți turiștii fac fotografii, fie că au plătit, fie că nu au achitat taxa foto.

Vizitarea peșterii se face doar cu ghidaj, iar turul durează circa 45 de minute. Informații, descrieri și fotografii găsiți pe site-ul oficial: pesteraursilor.ro. De la standul de bilete puteți achiziționa o broșură consistentă cu text bilingv și numeroase imagini realizată de Institutul de Speologie „Emil Racoviță” – filiala Cluj Napoca (10 lei). Plățile se pot efectua și prin intermediul cardului.

Scurte date tehnice. Un prim gol subteran situat ceva mai jos decât peștera este menționat de un geograf austriac la 1863 adunând informații de la localnici. În 1920 se înființează primul institut științific din lume dedicat exclusiv speologiei, deziderat împlinit de Emil Racoviță. În anii următori, Racoviță și colaboratorii săi vor investiga peștera de la Chișcău, de fapt un etaj inferior de circa 150 m lungime aparținând peșterii care va fi descoperită ulterior. Abia peste 50 de ani, exploatarea marmurei din versantul stâng al Văii Crăiasa, a condus la descoperirea minunatei lumi subpământene pe care o vedem azi. Artificierul Traian Curta va pătrunde primul în cavitatea căscată în urma unei explozii, în anul 1975, și astfel numele său va rămâne pentru totdeauna trecut în cartea de istorie a peșterii.

Peștera e cocoțată la circa 40 m înălțime deasupra văii și s-a format într-un masiv de calcar cu aspect marmorean. E împărțită în două etaje, cel superior este fosil și deschis publicului spre vizitare (450 m), cel inferior e încă străbătut de apă, e mai lung de 500 m și e rezervat doar cercetărilor științifice.

Vizita în Peștera Urșilor

Pentru a intra în cavitatea subterană accesul se face pe o serie de trepte betonate sau ocolind parțial pe drumul de ieșire. Intrarea se efectuează printr-o clădire cu etaj, acolo unde se află casa de bilete, precum și o terasă exterioară cu o panoramă frumoasă.

Traseul de vizitare este următorul: tunelul artificial de acces (165 m), „Galeria Oaselor” (140 m), sala „Intersecția”, în stânga „Galeria Emil Racoviță” (230 m, conține și un pasaj superior la 15 m înălțime, utilizat la întoarcerea grupului e vizitatori spre „Intersecție”), sala scheletului de urs, în dreapta „Galeria Lumânărilor” (parțial în urcare), tunel artificial ieșire.

Grupul nostru a fost unul numeros, cred că eram circa 50 de persoane, astfel că am fost însoțiți de două persoane din staf-ul obiectivului, ghidul în față și alt angajat în spate. Ghidul s-a oprit în punctele importante ale peșterii, a încercat să adune grupul cât mai compact și ne-a explicat ce era de văzut acolo.

Bogăția de forme este imensă - stalagmite, stalactite, coloane, perdele, balcoane, planșee și bazine sunt prezente la fiecare pas. Ai impresia că acele forme sunt din marmură sau ceară.

Ursul de peșteră. În peștera de la Chișcău s-au descoperit foarte multe oase fosile de urs de peșteră (Ursus spelaeus) , un mamifer specific ultimei glaciațiuni europene. Pleistocenul sau era glaciară corespunde în istoria umanității cu perioada paleoliticului. În zona Chișcău s-au descoperit oase de urs cioplite de oamenii paleoliticului.

Peștera Urșilor e considerată unul din cele mai bine studiate situri paleontologice la nivel mondial, scheletul integral de urs de peșteră descoperit acolo clasându-se în primele 10 din lume.

Ursul numit „de peșteră” locuia cu preponderență în cavități subterane, loc unde se adăpostea, își făcea culcuș și creștea puii. Masculul ajungea la 2,5 – 3 m lungime, 1,7 m înălțime și între 400-600 km greutate. Mamiferul era omnivor, consuma atât carne, cât și vegetale.

În Peștera Urșilor s-au descoperit numeroase oase fosile de urs (peste 100 de exemplare), în tot arealul peșterii, ceea ce demonstrează prezența acestor animale în acest loc timp îndelungat. S-au păstrat gropi de gestație și culcușuri, urme de scormonire, amprente de gheare, urme de frecare a corpului îmblănit, poteci bătătorite.

Vedeta sitului paleontologic fosil este scheletul unei ursoaice în conexiune anatomică, descoperit în rezervația științifică, adică nivelul inferior al peșterii. Oasele nu se aflau în cea mai bună formă de conservare, dar acestea au fost restaurate înntre 2002-2003. Scheletul pe care îl vedem azi expus în capătul galeriei „Emil Racoviță” este realizat din oase originale de urs de peșteră, dar aparținând mai multor indivizi.

Legenda propagată printre localnici și turiști este aceea conform căreia în timpul unei furtuni puternice grupul de urși s-a adăpostit în peșteră, intrarea fiind obturată de o stâncă în urma unui fulger. Foamea a condus către supraviețuirea celor mai puternici indivizi, ursul suprem fiind cel care a pierit ultimul, în poziția găsită de exploratori. E doar o legendă! Oasele s-au acumulat în timp, iar împrăștierea lor a fost făcută de șuvoaiele de apă care au curs prin galerii.

Concluzii și recomandări. Vă recomand să vă îmbrăcați cu un hanorac deoarece temperatura e destul de scăzută, iar turul chiar durează 45 de minute. Dacă faceți fotografii (chiar și pe ascuns) vă rog să nu folosiți blitzul și, de asemenea nu atingeți pereții sau formele carstice.

Apreciez această peșteră ca fiind cea mai frumoasă din România din perspectiva unui turist care nu a vizitat toate aceste fenomene carstice din țara noastră. Din punct de vedere estetic mi se pare a fi cea mai bogată cavitate subterană în structuri concreționare. Trebuie să avem grijă de această minunăție a Naturii având în vedere faptul că cei peste 30 de ani de exploatare turistică au început să își spună cuvântul, în subteran începând să aibă loc schimbări de climat, faună etc.

Voi reveni neapărat în Peștera Urșilor pentru a mă bucura de imaginile spectaculoase; doresc doar să privesc, nu să mă mai chinui să fac fotografii. Nu ratați acest obiectiv dacă ajungeți în Munții Apuseni.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 1588 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI