Tara Luanei, o pensiune de vis!

TIPĂREȘTE

Precizez ca e de un vis frumos si nu de un cosmar asa cum a descris cineva in alte impresii aici pe site.

Am gasit pe FB o postare a unei prietene care avea titlul urmator

"Sarata Monteoru, paradis la 100 de km de Bucuresti: Ce poti face intr-un weekend petrecut aici" si pentru ca e primavara, frumos afara, o iesire la padure, iarba verde, flori frumos mirositoare si tril de pasarele in linistea universului, am ales ca si cazare pensiunea Tara Luanei, care era recomandata in articol astfel : "Daca vrei sa ai parte de liniste intr-un loc in care bunul gust domneste, iti recomand sa alegi Tara Luanei. Aceasta pensiune nu numai ca iti pune la dispozitie tot ceea ce iti doresti pentru un weekend relaxant, insa iti ofera si liniste deplina, fiind situata in mijlocul padurii de la iesirea din statiune. Ceea ce diferentiaza piscina acestei pensiuni de celelalte este apa, care e... ai ghicit, sarata! Bucatarul sef de la restaurant te va rasfata si el cu preparate provenite din ferma proprie. "

Pentru ca eu sint ca Toma Necredinciosu', am zis ca vreau sa vad si eu cu ochii mei si... p'aci mi-a fost drumul.

Mai precizez ca nu am citit articolele scrise pe site inainte de a pleca de acasa (ce bine ca n-am apucat) ci abia la intoarcere si... am fost trista pentru ca niste turisti care au platit un pret , au primit cu mult mai putin confort si buna dispozitie.

La mine a fost totul perfect.

Drumul a fost bun, asfaltat, indicatoare rutiere la locul lor (nu ca la ursii din Zarnesti) iar peisajul de un verde pimavaratic garnisit cu mici tufisuri de flori albe sau lanuri de rapita de un galben tare, colorau traseul intr-un mod frumos.

Am urmat indicatoarele de pe stilpi si am ajuns cu usurinta in fata pensiunii, unde mai erau citeva locuri de parcare libere. Am pasit pe aleea pietruita si in stinga, am vazut niste custi cu lebede, pauni, fazani argintii si un iepure frumos foc. In dreapta era o cusca pe un lacusor artificial, insa era nelocuita. Lebada Nordica de pe cartea de vizita, probabil ca isi luase zborul.

Am continuat urcusul pe alee si am adulmecat mirosul de stinjenei si liliac ce margineau terasa si picina iar restaurantul avea ghivece cu pansele si alte floricici de jur imprejur.

La receptie un tinerel serviabil a spus ca nu mai are decit 2 camere libere si daca doresc sa imi arate. A luat cheile din cui si ne-a condus intr-un alt corp de cladire, undeva mai in deal, insa in momentul in care a descuiat, am pus mina la gura!!! ASA CEVA?!!! Mi-a zis ca este Camera Orientala si daca vreau, mai e libera si Camera Japoneza, doar ca acolo se doarme pe jos. Aoleu, salele mele... cum nu mai sint la prima tinerete, ma si gindeam cum am sa ma "dau jos de pe jos" cu durere de mijloc. Asa ca am zis ca asta e frumoasa si e perfecta. Si m-am apucat de pozat. Camera de jos era un living ce avea o canapea formata din mai multe patratele, o comoda pe care trona un mare LCD iar inauntru am gasit prosoapele de baie, papuci si halate, mai era o narghilea ce nu sint singura ca era functionabila sau de decor, o masuta pe care era un "cos cu bunatati" (ciocolate, cipsuri, apa, sucuri). Nu am sesizat lisa minibarului, abia la intoarcere, dupa ce am vazut ca ceilalti turisti s-au plins de absent acestuia, am facut si eu legatura. Mie mi-a placut cosul, se potrivea cu decorul camerei. Totul era impecabil, de la tapet, la corpurile de iluminat, de la covorasul de pe jos pina la paharul de la baie care era din sticla si pus pe un suport metalic decorativ, foarte frumos.

Baia dotata, curata, inoxul bateriilor stralucea insa piatra din vasul de toaleta facea nota discordanta cu albul acestuia. Putin detartrant si totul va fi rezolvat, sint sigura. Tot la parter era si o usa in spatele careia am crezut ca dau de vreun sifonier, insa era o debara in care se afla un pat pliat.

Scara interioara din lemn bine finisat ducea spre dormitorul cu pat si baldachin. In dormitor mai era un sifonier care avea umerase (cineva nu a avut norocul asta :) ) insa nu si polite, 2 noptiere, 2 veioze si niste perne decorative faceau ca totul sa fie de bun gust. Nimic in exces, nimic lipsa.

Restaurantul era cam golut la ora cinei insa terasa s-a umplut cit am stat acolo. Veneau cupluri sau grupuri doar pentru a minca la acel restaurant intr-un cadru natural extrem de placut si linistit.

Desi e de 4 stele, preturile nu au fost chiar de speriat. Insa aici am vazut piure de cartofi cu boabe de mustar frantuzesc, masline pane (despre care nu am auzit pina acum) si alte "delicatesuri". Cind mi-au sosit frigaruile comandate am vazut ceva ce la alte restaurante nu s-a mai intimplat. Ospatarul (acelasi tinar de la receptie) a venit cu platoul plin si inca un platou gol. Ma gindeam ca poate dupa ce lasa comanda la masa mea, duce farfuria goala la alta masa, dar el tacticos a pus-o peste platoul cu frigaruia si legumele mele. (am zis in gind "asta vrea sa mi le abureasca"?). Ma uitam cu interes la ceea ce a facut el si am vazut cum cu o mina a presat platoul gol peste cel plin (iar am zis in gind "o vrea sa intoarca mincarea pe celalalt platou asa cum fac eu cu crema de zahar ars? ") dar el nu a intors platoul ci cu cealalta mina a extras batul din frigaruie si totul a ramas perfect aranjat si fara tepusa de lemn. NOTA 10!

Timpul de asteptare nu a fost mare desi terasa s-a umplut, nu am vazut alta persoana care sa debaraseze pe acolo asa ca acest tinar se pare ca este mult mai bine organizat decit domnisoara despre care au scris ceilalti in reviewievurile precedente. A fost atent cind eu am scapat cutitul pe jos (speram eu ca nimeni nu a sesizat) dar el a venit si l-a ridicat, desi eram la o masa indepartata. Probabil ca zanganitul s-a auzit din restaurant. :)

Vaaai, am uitat sa povestesc despre decorurile superbe din restaurant. Draperiile si husele scaunelor, un aparat de fotografiat foarte vechi, niste costume interesante, carti, pistoale, un fel de pian, un sfesnic sau ceva ce aduce cu el... toate acestea o sa le vedeti in pozele ce le voi atasa articolului.

Piscina era ingradita si era un semn care interzicea accesul.

Recomand aceasta locatie si sper sa nu va intilniti cu "administratora cea rea" ce a stricat sejururile celorlalti, cu care eu nu am dat ochii. Sper ca doamna, daca citeste, sa imi inteleaga gluma. ; P

---

VIZUALIZĂRI: 2753 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI