Pentru noi a fost o incantare

TIPĂREȘTE

Serpuiam in jurul lacului de acumulare Izvorul Muntelui (lacul Bicaz) in cautare de cazare pentru doua zile. Cum vedeam o carare coborand spre lac, hop si noi. Entuziasmul ne scadea cu fiecare coborare la finalul careia primeam raspunsul ca totul este rezervat. O dna foarte draguta ne linisteste ca vom gasi cazare in Bicaz…dar cum sa renuntam la o asa zona…asa ca mergem mai departe…si cum staruinta este mereu rasplatita…ajungem la un indicator spre Pensiunea Lostrita: ok, incepem sa coboram pedestri…. si coboram…si intr-un final ni se deschide in fata o priveliste de vis: un mini hotel nou, iar cand ii trecem pragul ne-am spus ca este superb, dar sigur “nu suntem compatibili” cu pretul…dar, supriza: ne intampina cu tanar foarte dragut care ne explica care sunt tarifele (120 lei/camera, din care 20 lei pt mic dejun). Ok, spunem imediat…dar tanarul insista sa mergem sa vedem camerele: foarte frumos! : camere la mansarda, cu vedere la lacul Izvorul Muntelui (ca de altfel toate camerele) si vedere la…... luna si la stele (prin ferestrele din tavan:))). Am reusit sa obtinem cazare decat pentru o singura noapte, a doua zi totul era rezervat, bun si asa...

Camera de marime medie, in culori placute si diferite, o baie cu cabina de dus (cred ca cea mai mica dimensiune, dar ok, doar nu dormeam acolo:)))))), feon, pana si paharele erau alese cu gust: cu un model frumos pe ele:).

Ne instalam si iesim in balcon (balcoanele de la mansarda sunt foarte mici, cat sa intre doua scaune, dar la etaj sunt balcoane mari) de unde avem o priveliste de vis: este pe inserat si soarele pozeaza ca un adevart manechin, cand zici ca a plecat la somn, cand apare in forta…iar la nici 100 de metri lacul. De liniste…ce sa va mai povestesc…

Am fost invitati sa coboram la cina, dar dupa un drum atat de lung am preferat odihna. Dimineata ne-am trezit cu noaptea in cap (pentru niste oameni in vacanta:)), la 7. 30 eram pe malul lacului in incercarea de a asculta…natura si de a o imortaliza in cat mai multe ipostaze. A fost incantata de musafirii ei matinali si ne-a imbratisat cu multa caldura, trimitand repede razele soarelui sa ne incalzeasca. In plimbarea noastra pe maulul lacului descoperim si un debarcader, care aveam sa aflam mai tarziu ca este debarcaderul pensiunii, de unde pleaca barcile care iti ofera o plimbare de agrement.

Dupa acest rasfat, mergem pe terasa sa servim micul dejun: acelasi tanar: il descoasem repede despre istoricul pensiunii si astfel aflam ca este data in folosinta de doar cateva luni si ca mai sunt unele lucruri de pus la punct…care sa fie alea? ! Ma rog, poate potecuta de piatra pana la lac…nu ne batem capul, ne bucuram de aceste momente si savuram cafeaua.

Aceasta a fost mica noastra sedere la cativa km de Cheile Bicazului, departe de fite si pitiponci, dar odata ajunsi acasa deja am stabilit data pentru intoarcere, de data asta cu toata gasca. Daca planurile nu dau gres…va tin la curent:).

---

VIZUALIZĂRI: 5201 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI