GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Pentru “ascensiunea” noastră pe acoperişul României, vreau să zic transfăgărăşan, ne-am reţinut o cameră prin booking.com pe baza criteriilor cunoscute: pret, amplasare, facilităţi. Preţul de 90 lei a fost OK comparativ cu al altor locaţii din zonă, amplasarea era la o azvârlitură de băţ de Cârtisoara (cca 18 km) de unde începe drumul de traversare al munţilor Făgăraş şi ca facilităţi erau postate cele obişnuite: baie proprie cu duş, televizor, loc de preparat şi servit masa, frigider pentru păstrat alimente la rece.
Am ajuns aproape pe înserat la Porumbacu de Sus după ce în acea zi vizitasem o serie de obiective. Din E68 am făcut la stânga, am trecut prin Porumbacu de Jos şi după câţiva kilometri de şosea bunicică am intrat în Porumbacu de Sus, numit pe când era locuit majoritar de saşi Ober Bornbach, adică pârâul Born de sus.
Localitatea este amplasată la poalele Negoiului şi chiar există un traseu marcat cu triunghi albastru care în 6 ore, pentru cine se încumetă, ajunge la cabana cu acelaşi nume situată la 1550 m. Astăzi localitatea are numai 900 de locuitori care se ocupă cu creşterea vitelor şi ocazional cu turism, are cinci străzi şi cinci pensiuni. Încă de la intrarea în localitate pe stâlpi erau indicatoare spre pensiunea “La bradul înalt” ceea ce a fost f. bine pentru că deşi era amplasată pe stradă principală, dacă n-ar fi fost acestea şi GPS ne-am fi învârtit mult în jurul cozii. Am ajuns pe o uliţă îngustă mânaţi din spate de un tractor care a staţionat că nu-şi putea face loc de noi. Am oprit la o poartă săsească de lemn în spatele căreia nu vedeai nimic, am bătut şi cum nu răspundea nimeni, am intrat într-o curte mare dreptunghiulară înconjurată de un corp de clădire. Am strigat ca to’ar'şa la 21 decembrie “Alo! Alo!” Dintr-o încăpere a ieşit o copilandră de vreo 15-16 ani cam fâstâcită “Deschide dragă poarta că încurcăm circulaţia” “No, că nu-i bai” Văzând că insistăm să ne cazăm acolo, copleşită de situaţie, a pus mâna pe mobil şi a chemat proprietarul care stătea peste drum. Foarte amabil, foarte primitor, toate cu foarte. Pustoaica s-a retras în camera din care ieşise şi mai târziu după ce m-am împrietenit cu ea am aflat că tocmai urmărea un film pe laptop.
Proprietarul ne-a arătat camera care avea intrare separată dintr-un cerdac lat care înconjura casa şi era plin de flori. Am rămas foarte plăcut surprinşi pentru că mobila era ţărănească de lemn, vopsită în verde şi pictată cu flori cu motive săseşti. Dulapul înalt era gen Biedermayer ţărănesc cu două uşi, scaunele cu spătare, scobitură şi picioare înclinate, paturile aveau tăblii rotunjite deasemeni pictate şi decupate cu inimioară, noptiera era înaltă cu trei sertare, pe perete era un covor înflorat. Singurul obiect care nu se potrivea era aşternutul creponat (ăsta era însă curat) cu flori roşii. Pată de culoare, pată de culoare înţeleg, dar prea multă te irită. S-ar fi potrivit un aşternut alb cu horbotă. Ştiţi ce e horbota? Pariez că jumătate din voi nu ştiţi. Horbota era dantelă groasă de bumbac de la cearceafurile bunicii, adică cum ar fi pentru voi răs-stră-bunica. Era lucrată cu igliţa. Nici igliţă nu ştiţi ce e? Croşetă.
Camera de baie avea faianţă în două culori, nimic de reproşat.
Cerdacul lat care înconjura întreagă clădire era făcut din bârne de lemn şi era împodobit cu ghivece de muşcate iar pe jos avea plăci de gresie mata. Era şi un purificator de apă inutil după părerea mea, din cauză că apa de munte nu mai trebuie filtrată. Pe cerdac era o masă lungă cu două banchete şi câteva laviţe deasemeni pictate.
În spatele casei era o grădina foarte mare cu iarbă verde şi pomi, grătar, loc de joacă, chiosc,scranciob, umbrele şi mese de lemn cu băncuţe, să tot stai acolo si pe ploaie. Am intrat în recepţie acolo unde adolescenta urmarea filmul. Tot mobilierul era inflorat. Într-o vitrină de lemn erau expuse casete colorate care se vindeau la un preț de 20-30 lei şi scăunele mici de lemn pentru copii, tot pictate. Meritau.
Surpriza a venit de la bucătărie şi sala de mese. Erau două frigidere enorme, două aragaze a patru ochiuri cu cuptoare dar şi o plită cu lemne şi horn gros, cuvete duble, foarte multe cratiţe şi ustensile de bucătărie, ca la un restaurant mare, tot să găteşti zeci de porţii. Elementul decorativ îl reprezentau ştergarele, funiile cu usturoi, poziţionate cu gust. Atunci am aflat că baza afacerii sunt taberele de copii.
Avuseseră tabăra săptămâna trecută, aşteptau peste câteva zile o alta, acum nu era nimeni în pensiune dar ar fi trebuit să vină în seara aceea un grup de polonezi. Aveau 32 locuri în 13 camere din care 4 a două paturi, 6 apartamente şi 3 camere cu un pat. Totul bine şi frumos, televizorul era LCD şi avea vreo sută de posturi, ce ne mai trebuia? Curent. Ce fel de curent? Electric. De cum descărcasem maşina trasă în curte în faţa camerei, s-a iscat din senin o furtună de munte, cerul s-a întunecat şi odată, poc! un tunet ca explozia unei anvelope de camion lângă timpanul tău. Atât, unul singur şi s-a înterupt curentul. “E de la ei” spuse proprietarul resemnat. Am aşteptat un sfert de ora, jumătate, se apropia de opt seara şi nu tu lumină, nu tu să te speli, nu tu nimic din ceea ce ar presupune o lume civilizată. “Plecăm” am zis. Proprietăreasa afişase un surâs amar gândindu-se probabil că nici polonezii nu veniseră, nici noi nu stăteam, se pierdeau bani. Nu apucasem să băgăm bine lucrurile în portbagaj şi deodată totul s-a luminat ”E de la ei” spuse proprietarul bucuros. Ne lăsă singuri în casă şi în curtea imensă şi plecă la locuinţa lui de peste drum. Ca să fiu sinceră nu era prea confortabil să stai într-un loc în care nu era ţipenie de om. Am adormit iepureşte cu oarecare grijă când pe la unsprezece noaptea m-am trezit în uruit de motoare, lumină în curte, voci de neînţeles şi cinci maşini care parcau în rând cu a noastră. Erau polonezii, familii cu copii, din fericire prea obosiţi ca să facă mult timp gălăgie aşa că au adormit repede cum dealtfel şi noi.
Dacă aţi avut răbdare să citiţi rândurile astea, va rog uitaţi-va la poze. Cu siguranţă vă vor smulge un zâmbet şi vă vor binedispune.
Trimis de Michi in 22.08.14 08:45:22
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 45.71527700 N, 24.46841300 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest review
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)Mulţumesc.
@webmaster: Da, WEB. Noi l-am avut cu mai multe zecimale cum e in saitul lor adica N45.71798500 si E24.46843700 si ne-a dus pana la poarta.
Motivele acestea florale pe fond verde le-am intalnit din plin acum 2 ani cand ne-am cazat la tusnad la hanul secuiesc.
un review bogat in detalii si util cititorilor
dan&ema
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- May.2016 La Bradul înalt și frumos — scris în 17.06.16 de vasilica din BUCUREșTI - RECOMANDĂ