Pensiune draguta, locatia lasa de dorit

TIPĂREȘTE

Reusesc destul de rar sa ies din Bucuresti si atunci cand o fac, incerc sa ma informez cat pot de mult cu privire la locatia aleasa. M-am indreptat spre pensiunea Dorali convinsa fiind ca totul va fi in regula, datorita impresiilor citite (atat pe acest site cat si pe altele), insa am avut cateva deziluzii. M-am hotarat sa va impartasesc si voua experienta mea pentru a putea lua o decizie corecta si in cunostinta de cauza.

In primul si primul rand, pensiunea se afla pe soseaua principala ce leaga Rucarul de Bran. Este cosmarul meu sa ma cazez la o pensiune pe strada, fie chiar si pentru o seara. Nu se precizeaza nicaieri unde este localizata pensiunea, drept pentru care consider ca a fost ascuns intentionat acest aspect. Dar nu-i nimic: bine ca exista posibilitatea de a face schimb de opinii pe acest site.

In al doilea rand, referitor la ospitalitatea si caldura gazdelor sunt 2 posibilitati: ori cei care au scris pe site i-au prins in toane excelente, ori noi suntem antisociali. Eu ma consider mai mult decat sociabila... Ce vreau sa subliniez este ca la capitolul "gazde primitoare" eu le-as da mai multe bile negre, nu una.

Gazdele (o familie tanara: el, ea si o fetita dragalasa) locuiesc cu tine in vila, folosesc o bucatarie lipita de bucataria ta, si e bine sa pastrezi linistea seara ca vor si ei sa doarma, nu? Norocul lor ca suntem cuminti si ne culcam devreme.

Nu am vazut un zambet pe fata lor de la venire si pana la plecare. La plecare nu i-am vazut nici pe ei, desi am plecat dupa amiaza, asa de mult i-a interesat cine suntem si cat de bine ne-am simtit. Cred ca genul preferat de turist este: venit, mancat chipsuri (fara gratar ca deranjezi), baut o bere maxim, dupa care la somn si dimineata devreme plecarea.

Referitor la locatie, faptul ca pensiunea se afla pe sosea nu te deranjeaza decat vizual. Seara a fost liniste (cu geamurile inchise, bineinteles) si m-am putut odihni.

Camerele sunt spatioase, frumos mobilate, baia cam micuta, balcoane la unele camere, sala de mese suficienta, bucataria semimobilata (eu zic ca microundele sunt esentiale, iar acolo lipseau).

Curtea se desfasoara mai mult in partea din spate a casei. Exista loc de gratar acoperit dotat cu 2 mese lungi ca la nunta, dupa care un loc de joaca frumos pt copii in care se remarca existenta unei casute (gen cea din copac), trambulina si leagan pt bebe. Se oberva mai sus, pe dealul din spatele casei un baldachin prevazut cu saltea si ceva perdele pe care e bine sa nu le misti sa nu pice insectele agatate de ele. A, si doua sezlonguri din lemn. O livada de meri si 2 catei in fundul ei, impreuna cu o bunica ce sta tolanita intr-un toiag si ne supravegheaza. Bunica cica ar umbla si prin gunoaiele din tomberon. Asta nu am vazut, am auzit doar, dar de la surse de incredere!

Peste drum de pensiune de parca nu ar fi suficient de public faptul ca este pe strada principala, se mai afla si un magazin (care uneori e util), dar si o statie de autobuz. Maginific! Exact ce vroiam pentru o iesire la munte: vedere din balcon cu statia de autobuz!

Stiu, o sa-mi spuneti ca puteam pleca de acolo si sa gasesc in alta parte. Cam complicat, deja rezervasem, am vazut curtea aia din spate frumoasa, mi-am "soptit" ca vom putea trece peste aspectele negative. Si am trecut, dar nici ca mai imi prinde cineva picioarele pe acolo.

Noroc ca am fost si cu niste prieteni si am vazut lucrurile ceva mai pitoresc... Parerea lor a fost identica: nu repetau decat "case, langa case, langa case". Pentru ca asta este ce-ti inspira locatia si zona. Inghesuiala si utilizare a spatiului la maxim!

P. s. Am vazut o pensiune, tot in Moeciu de Jos, dar inspre drumul spre Pestera, numita Lorena. Nu era pe strada, arata foarte bine, poate incercati si acolo. Succes!

---

VIZUALIZĂRI: 1656 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI