Ca acasa la parinti

TIPĂREȘTE

Dupa week-end-ul la Moieciu (vezi impresii), am purces catre Sibiu, mai exact sat Sibiel unde aveam rezervare la Pensiunea Casa Elena. Rezervarea am facut-o tot cu o luna inainte (la fel ca pe cea de la Moieciu), fara sa achit insa nici un avans, gazda a mers pe incredere. Trebuie sa va marturisesc ca din momentul in care am discutat telefonic am simtit ca vom avea parte de o vacanta nemaipomenita. Modul in care gazda a „conversat” cu mine m-a convins pe de-a dreptul!

Drumul catre Sibiu l-am facut ocolind Brasovul, pe DN 73A, Zarnesti, Poiana Marului, Sinca Noua, Sercaia (carosabil bun, iar despre peisaj nici nu mai vorbesc, este o minune), apoi E68-E81 Mandra, Fagaras, Arpasu de Jos, Avrig, Vestem, Sibiu, pana la Cristian, continuand cu DJ 106E Orlat, Sibiel.

Pensiunea este chiar pe drumul principal, la intrarea in Sibiel pe partea stanga, este bine semnalizata, are parcare in curte. O curte plina de flori, statuete si o multime de alte decoratiuni menite sa-ti incante privirea.

De cum am parcat masina in curte ne-a intampinat cu un zambet larg gazda noastra cu o bucurie in privire de parca ne astepta dupa multa vreme de absenta, desi ne vedeam pentru prima data si cu o voce calda ne spune: Ati ajuns, dragilor! Hai, ca v-am pregatit o supa de gaina de casa cu galuste...

Ne-a invitat in interiorul casei, o casa construita din lemn, cu o intrare „speciala” daca pot spune astfel, prima camera fiind de fapt un muzeu personal, in care au fost adunate si expuse diverse obiecte traditionale vechi, costume populare de aproape o suta de ani, si o impresionanta expozitie de goblenuri lucrate de-a lungul timpului de gazda noastra impreuna cu mama ei. Apoi se intra in „sala de mese” unde deja ai impresia ca ai patruns intr-o alta lume, o lume a unui castel in care astepti sa vezi un alai imparatesc sosind sa serveasca masa. Peste tot sfesnice cu lumanari, mobiler vechi, tapet din matase, fete de masa aurii si argintii, o lume de poveste.

Urcam la etaj, pe o scara ingusta din lemn, unde ajungem intr-un hol pe dreapta si stanga caruia se afla usile dormitoarelor. Nu sunt multe, sunt 5 toate. Ni se descuie usa apartamentului nr. 3 pe care-l rezervasem si amutim: acelasi decor de teatru, fantasmagoric, cu niste nuante relaxante de vernil si portocaliu, cu un baldachin din voal vernil, cu un balcon cu dimensiuni generoase, mobilat cu o masa de 6 persoane cu scaune din fier forjat antichizat si o canapea din catifea incarcata de perne multicolore, numai bune pentru a-ti face minunata siesta dupa amiaza.

Ne invita sa „vizionam” si apartamentul nr. 5 rezervat pentru familia cu care ne-am petrecut vacanta, ne descuie si usa aceea, intram... acolo altceva... alt decor, alte culori, mai vii, cu rosu si negru, cu scara interioara ce duce la mansarda unde se afla un dormitor amenajat pentru copii (apartamentul chiar se preteaza pentru o familie cu copii mici, sus este un spatiu de joaca plin... arhiplin de papusi si jucarii). Balconul mai mic decat cel al apartamentului nostru, dar dotat cu masuta si scaune, cu vedere la sosea, minunat pentru a-ti savura cafeaua de dimineata!

Frumos! Impresionant! Ceva inedit!

Au sosit si prietenii nostri si am iesit afara sa savuram minunata supa de gaina, apoi am continuat cu o ciulama de pui cu mamaliguta...

Toata vacanta stimata nostra gazda, ne-a rasfatat cu fel de fel de preparate culinare romanesti, cu pui fripti pe pat de sare, cu salata de ardei copti, cu mamaliguta cu branza si smantana, cu clatite cu dulceata de afine si multe multe altele... nici nu le mai stiu randul... cu zacusca proaspata, etc. Nu avea nici o importanta ca soseam din plimbarile noastre prin Marginimea Sibiului la 6 sau 7 seara, era tot timpul dispusa sa ne serveasca cu dragoste fel de fel de minuni... Ba chiar si copiilor carora li se mai facea foame pe la 10 seara, le pregatea rapid ceva cald si bun.

Pensiunea plina de turisti, oameni de prin toate colturile tarii si Europei, dar care s-au comportat ca o familie. Ne intalneam in curte la masa, la un pahar de vorba, interactionam cu placere unii cu altii, probabil inspirati si de atitudinea super ospitaliera a gazdelor.

Chiar ne-am relaxat in aceasta vacanta, ne-am incarcat bateriile cum se spune, ne-am facut prieteni noi, am fost ca niste copii alintati de parinti de catre gazdele noastre, doi oameni tineri, indragostiti de frumos, de traditii, de oameni si de ei insisi, care stiu sa ofere dragoste tuturor acelora ce le calca pragul gospodariei.

Intamplator am citit mai devreme impresiile postate de catre roxana lupsa si radu bogdan de la pensiunea printul vlad. Cata diferenta! Culmea e ca nu era situata prea departe de pensiunea Elena, seara, cand stateam in balcon auzeam rasetele celor de la Printul Vlad amplasat mai in deal! „Omul sfinteste locul! ” este un proverb tare adevarat...

Aer curat, liniste, odihna si rasfat! Asa se traduce in cateva cuvinte vacanta noastra!

Multumiri gazdelor pentru surpriza pe care ne-au pregatit-o (in parteneriat cu prietenii nostri) mie si sotului care am aniversat intr-una din zile 22 ani de la casatorie!

Promit sa adaug poze in curand!

---

VIZUALIZĂRI: 3208 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI