Hotel Fast, placut si elegant, nu chiar fastuos...

TIPĂREȘTE

Am ajuns destul de des pe plaiuri bucovinene, si in vacanta, si in interes de serviciu. Ca multa lume de pe-aici, si eu sunt indragostit de Bucovina, nu numai prin prisma frumusetilor extraordinare cu care a inzestrat-o natura, ci si prin caldura cu care te intampina oamenii acestor locuri. Pe masura ce turismul in zona s-a dezvoltat, exponential, as zice eu, in ultimii 20 de ani, si oamenii au devenit mai “patrunsi” de valoarea lor, pe multi ii vei auzi vorbind mandri despre obarsia lor - cum ca nu peste tot in tara gasesti locuri ca ale lor, asa paduri verzi si dese, un aer asa curat si nici pensiuni si bucate faine ca pe-aici.

Cum este bine stiut, toponimul “Bucovina” este intrat relativ recent in patrimoniul nostru lingvistic, neavand aceeasi vechime ca “Transilvania” sau “Tara Romaneasca”, el neexistand, practic pana la 1775, anul in care regiunea a intrat in componenta Imperiului Habsburgic; pana atunci, a facut parte din principatul Moldovei, mai precis Tara de Sus. Habsburgii, normal, ca sa-si puna amprenta distincta asupra noii posesiuni, au inventat denumirea de “Bukowina”, care s-ar putea traduce drept “Tara Fagilor” (buche=fag, in germana). Asa ca, nu va veti mira foarte mult cand va voi povesti ca, discutand odata cu cineva din Radauti, om al locului de mai multe generatii, mi-a spus la un moment dat cu o usoara iritare in glas, ca el nu este “regatean”... nu, el e urmas de-al “imperialilor”, la fel ca ardelenii. Si pentru ca n-am fost atent la asa detalii, gen foste granite, vami sau mai stiu eu ce alte asemenea, m-am scuzat glumind: “Domnule, ma scuzi ca te-am jignit in halul asta!!”... :), iar el, la randul lui, a percutat rapid in aceeasi nota: “Bine, dar te rog sa nu se mai intample!!”. In fine, asta nu ne-a afectat lucrul impreuna, in niciun caz, oamenii de-aici sunt pusi pe treaba, si, in general, daca spun o vorba, se tin de ea. Si tin la glume, au si-un umor sanatos, doar is romani, pana la urma...

Hotel Fast, ca asa il stie lumea, e mai degraba o pensiune (sau motel, depinde de fiecare). Este situata pe strada Stefan cel Mare, soseaua care iese din Radauti catre Marginea, in apropierea Gradinii Zoo, pe aceeasi parte a strazii. Faina, destul de maricica, construita in arhitectura specifica zonei, lemnul balcoanelor incadrandu-se perfect cu restul constructiei. Camera in care am stat era curata, aranjata cu gust, mobilier wenge (e la moda si-aici, ce sa-i faci), asternuturi curate, un dulapior pe hol, tv pe-o masuta mica, cu doua scaunele. Spatiul usor insuficient, daca vii cu un copil. Baia, de asemenea, foarte curata, decorata cu materiale noi si de calitate, in culori calde, aranjate iscusit, dotata cu tot ce este necesar. Nu exista acces direct din receptie, unde se afla si barul, dupa check-in se iese si se urca pe o scara exterioara prin stanga intrarii, scara care da intr-un hol din care se poate merge in camera. Usa de la hol se poate incuia pe timpul noptii. Pretul era de 100 lei/noapte, single, mic dejun inclus. Preturile actuale se pot verifica usor, nu stiu daca pensiunea are site, dar celor interesati le pot pune la dispozitie telefonul fix. Pensiunea este doar una dintre numeroasele variante de cazare in Radauti, sunt convins ca exista si altele la fel de faine si poate-un pic mai ieftine.

Restaurantul se afla la parter, se intra pe o usa in stanga barului/receptiei si este destul de intim (micut, ar zice unii), are doar cateva masute, dar nu-i problema mare gasirea unui loc, eu am avut norocul sa nu-l gasesc niciodata foarte aglomerat. Nu exista separatie intre fumatori si nefumatori, lucru ce ma deranjeaza, dar asta e... m-am consolat de mult, astia cu tutunul sunt mai multi ca noi, nefumatorii, iar patronii vor profit, nu importa ce zice coana UE (de inteles, pe undeva). Pe timp de vara insa, terasa exterioara e mana cereasca... as scrie la mese “no smoking”, iar pe cei cu tigarile i-as baga inauntru :). Confirm inca o data (de parca ar mai fi nevoie!), si-aici se mananca bine, ca peste tot in Nordul Moldovei. Ciorba radauteana este la ea acasa (mai mult ca oriunde, ca doar vorbim de Radauti!), eu zic ca este un “must see&eat”. Iar pentru felul doi - ce mai poate fiecare, eu n-am plecat “prost dispus” de-aici, indiferent ce-am luat. Se poate comanda si pizza, n-am incercat. Despre desert, nu pot face prea multe recomandari, ca de obicei, nu ma mai tin curelele, dar niste clatite cu dulceata de afine mi-au ramas in minte, oricum.

Despre Radauti - pot spune si eu ca este un oras foarte frumos - centrul vechi cu aspect tipic de burg, de la pensiune pana pe stradutele comerciale de-aici se fac cam 15 minute. Cu alta ocazie, cand am stat in Gura Humorului si am batut manastirile bucovinene, am ajuns si la Zoo, dar stiu ca m-a impresionat tare neplacut suferinta animalelor. Era acolo un leu slab, asa de slab si jegarit... ziceam ca daca sufla vantul un pic mai tare, il salta peste gard, ca pe-o frunza, toamna... Caprioarele, in schimb, erau bine hranite, se vedea dupa pielea grasa de pe spate, la ierbivore e mai usor cu alimentatia; plus ca erau tare smecherase, veneau la gard si toti vizitatorii le “omeneau” cu ceva bun si verde, frunze sau vreun smoc de iarba proaspata... Stiu ca intr-o vreme se discuta mult despre desfiintarea gradinii, terenul era vizat de niste investitori pentru un proiect rezidential (vreun mall, ca asta lipsea aici, cu siguranta :)). Nu se stie nicodata...

Statuia ecvestra a lui Bogdan este intr-adevar majestuoasa, situata in zona centrala a orasului, n-o puteti rata daca veniti dinspre Suceava ori Siret. Am intrat putin si in parcul central, o oaza de verdeata binevenita in arsita verii, trecand si pe la catedrala ortodoxa din parc. O constructie monumentala, de circa 45-50m, la care s-a inceput lucrul in perioada interbelica (in 1927), dar care a fost finalizata dupa razboi, fiind inaugurata cu mare fast in 1961.

Pentru turisti insa, mult mai cunoscuta este Manastirea Bogdana - principalul obiectiv turistic al Radauti-ului, asa ca nici noi nu l-am ratat. Constructia ei a inceput chiar in anul in care voievodul Bogdan (“descalecator de tara” dupa cum invatam la istorie in clasa a treia/patra) a venit din Maramures peste munti sa intemeieze statul medieval centralizat Moldova (1359) si a fost finalizata cinci ani mai tarziu. Despre ea - puteti citi : aici Stiu ca atunci cand am vizitat-o m-a impresionat puternic culoarea ei alba ce se vede de foarte departe si parcul interior al manastirii - superb, generos, extrem de curat si bine intretinut, cu flori multe in pridvorul casutelor monahale, cu tufe de trandafiri infloriti marginind aleile interioare. Si inca o remarca - zidurile inconjuratoare din piatra nu sunt asa inalte ca la Sucevita sau ca la Secu, de exemplu, probabil pentru ca orasul o inconjoara pe toate laturile si oamenii n-au nimic de ascuns. De ce oare parcurile orasenesti nu pot fi asa curate precum o curte de manastire, si la noi, astia mai laici?!

Pentru cei care isi propun sa vada Bucovina, Radauti-ul este un punct de referinta care nu trebuie ocolit, chiar daca geografic se afla la limita arcului ce cuprinde manastirile ce fac parte din patrimoniul mondial Unesco. Si daca planul de vacanta le cuprinde doar pe acestea, tot se poate ajunge aici, manastirea Arbore fiind situata la numai 15 km distanta de Radauti. Stiu ca nici eu n-am vazut totul, doar cateva particele din el despre care am amintit aici in cateva cuvinte, dar sper sa fi starnit (macar un pic) curiozitatea celor care n-au vazut inca minunatiile tinuturilor romanesti din Tara de Sus a Moldovei.

Cele bune tuturor!

---

VIZUALIZĂRI: 2280 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI