În Parcul Herăstrău, căutând 'Nimfa adormită'

TIPĂREȘTE

"Nimfa adormită" sau "Frumoasa adormită" este o sculptură în marmură, creaţie a lui Filip Marin, unul dintre elevii renumitului profesor-sculptor Frederic Storck. Lucrarea a fost realizată în 1906 şi era destinată a decora Parcul Carol I amenajat cu ocazia Expozitiei Naţionale prilejuită de împlinirea a 40 de ani de domnie a regelui Carol I.

Aşa cum spuneam şi în review-ul dedicat istoricului parc din dealul Filaret, "Nimfa adormită" sau "Frumoasa adormită" a lui Filip Marin făcea parte dintr-un grup statuar - "Giganţii şi nimfa adormită" - amplasat la intrarea unei grote artificiale. Nu revin cu amănunte, menţionez doar că în anii comunismului, în vederea amenajării "Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism", Parcul Carol I a fost mutilat, multe dintre construcţiile şi amenajările anterioare dispărând pentru totdeauna. Ansamblul statuar "Giganţii şi nimfa adormită" a fost destrămat, giganţii fiind amplasaţi separat, la 50 m distanţă unul faţă de celălalt, mult mai aproape de intrarea principală, în timp ce "Nimfa adormită" a fost exilată în Parcul Herăstrău. În vechi colecţii particulare sau prin muzee, este posibil să mai existe imagini ale ansamblului statuar "Giganţii şi Frumoasa adormită" în amplasamentul original. De curând am aflat că Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic ar intenţiona să reamplaseze cele trei monumente (Giganţii lui Frederic Storck şi Dimitrie Paciurea şi "Nimfa adormită" a lui Filip Marin) în aranjamentul gândit iniţial. Unde, când, cu ce fonduri... rămâne de văzut.

De curând, într-o minunată zi de duminică, am fost în Parcul Herăstrău hotărâtă să găsesc şi să admir "Nimfa adormită" precum şi cât mai multe din celelalte lucrări de artă expuse acolo. Am petrecut câteva ore în parcul vechi, amenajat în 1936 din ordinul regelui Carol II. Zona cuprinsă între Fântâna Modura şi până la malul lacului, cea mai liniştită, este rezervată pentru odihnă şi cultură. Aici, la umbră de arbori falnici, înconjurate de flori şi învăluite de miros de liliac şi verde proaspăt, sunt două teatre - unul pentru adulţi şi celălalt pentru copii (teatru de păpuşi) - două pavilioane pentru expoziţii, biblioteci, locuri pentru şah şi lectură, multe bănci pentru odihnă, iar la malul apei un mic debarcader.

Am intrat în Parcul Naţional Regele Carol al II-lea, cum era numit Herăstrăul pe vremuri, prin Piaţa Charles de Gaulle. Aici întâmpină statuia pângărită de păsări a generalului francez, monument denumit de şmecheraşii autohtoni "Ospătarul". Acel obiect care-i atârnă pe braţul drept să fie oare motivul?

Aleea Cariatidelor care duce spre Fântâna Modura este mărginită de 20 de statui amplasate câte 10 de fiecare parte a aleii. Sculpturile aproape identice (doar poziţia mâinilor diferenţiindu-le) reprezintă femei din Muscel şi Mehedinţi cu ulcioare pe cap. Pe zidăria de la capetele celor două şiruri de statui sunt montate stemele Bucureştiului, cea veche în stânga şi cea nouă, actuală, în dreapta.

La capătul aleii se află Fântâna Modura decorată cu o frumoasă statuie reprezentând o fată purtând pe umărul stâng un ulcior cu apă. Legendele vremii spun că la 6 iunie 1930, din lipsă de carburant, avionul cu care regele Carol II se întorcea la Bucureşti a aterizat în marginea satului Vadu Crişului din Bihor. O fată i-a oferit regelui apă din ulciorul ei de lut. Ulterior, adusă la Bucureşti, ea a făcut parte din suita regală, chipul ei devenind model pentru una dintre monedele emise pe atunci. Statuia fetei cu ulciorul care decora Fântâna Modura a fost realizată în 1939 de sculptorul Constantin Baraschi.

În perioada comunistă, Parcul Naţional Regele Carol al II-lea a fost redenumit Parcul de cultură şi odihnă "I. V. Stalin" şi pentru a face loc statuii liderului comunist, Fântâna Modura şi cariatidele au fost demolate. Mult timp nu s-a mai ştiut nimic despre ele. Grupul statuar care poate fi admirat în prezent la intrarea în parc este o reconstituire realizată de sculptorul Ionel Stoicescu în 2006, pe baza unor fotografii vechi şi a unei cariatide originale găsite în cimitirul Bellu. Se pare că în cele din urmă a fost găsită şi statuia originală, dar... cine ştie dacă o vom vedea expusă cândva, pe undeva?

Nu prea departe de intrarea din Piaţa Charles de Gaulle, în zona Expo Flora, înconjurată de garduri vii bine îngrijite, dar care nu te lasă să te apropii prea mult, am descoperit Nimfa adormită, celebrul monument realizat de Filip Marin. Frumoasa nimfă strămutată din Parcul Carol I acum mai bine de jumătate de secol doarme liniştită în timp ce anotimpurile în succesiunea lor mai adaugă câte o pată pe trupul ei de marmură.

Tot în zona Expo Flora, o statuie de mai mici dimensiuni, realizată în bronz, operă a sculptorului belgian Joseph Marie Thomas Lambeaux, te face să opreşti şi să o contempli minute în şir. Prometeu este eroul mitologic răzvrătit împotriva lui Zeus. El a furat focul din Olimp şi l-a dăruit oamenilor. Pentru că a iubit prea mult oamenii, zeii s-au înfuriat şi l-au pedepsit legându-l de o stâncă şi lâsându-l pradă vulturilor. Statuia îl reprezintă pe Prometeu înlănţuit, atacat de un vultur uriaş care se înfruptă lacom din trupul său. Nu ştiu când a fost realizată această sugestivă lucrare şi când a fost amplasată ea aici.

Nu departe de Prometeu se află o frumoasă Venus ciocolatie despre care de asemenea nu ştiu nimic.

În această parte a parcului, vegetaţia formată dintr-o mare varietate de specii de foioase şi răşinoase, arbori şi arbuşti cu nuanţe de verde specific lunii aprilie, este foarte bogată. Din loc în loc veţi vedea plăcuţe informative privind arborii protejaţi. "Stejarul lui Tagore", plantat la 16 noiembrie 1961 cu ocazia sărbătoririi în ţara noastră a centenarului naşterii marelui poet şi gânditor indian Rabindranath Tagore (1861-1941), o varietate de salcâm japonez, pletos şi cu frunzele pătate cu alb, precum şi cireşii floriferi din Grădina Japoneză, donați de împăratul Japoniei, sunt numai câteva exemple. Cine nu a fost încă în Grădina Japoneză din Herăstrău e bine să se grăbească pentru a mai prinde cireşii înfloriţi. Sub ramurile lor, invadat de roz şi optimism, te simţi în altă lume. Am fotografiat o parte dintre amenajările acestui colţ de rai dăruit nouă de poporul japonez şi voi ataşa câteva imagini. Sper să vă placă cel puţin atât cât mi-au plăcut şi mie.

În zona veche a Parcului Herăstrău, la margini de alei, retrase la umbră de copaci, unele chiar sub minunaţi arbori înfloriţi în această perioadă, sunt multe, multe monumente de celebrităţi care aşteaptă să fie admirate. Sunt amplasate aleator, aşa încât trebuie descoperite în pas de plimbare, iar în cazul în care căutaţi ceva anume, un panou mare, cu o hartă, indică amplasamentul fiecărui monument, dar şi autorul acestuia. Nu lipsesc busturile marilor scriitori - Eminescu, Caragiale, Vlahuţă, Coşbuc, Bălcescu, Victor Hugo, Shakespeare, Honore de Balzac, Mark Twain, Goethe, Cehov, personalităţi din lumea artei - Leonardo da Vinci, Aman, Grigorescu, Brâncuşi, Beethoven, Ceaikovski, Glinka, de asemenea Vasil Levski - revoluţionar şi erou naţional al Bulgariei, Hristo Botev - poet şi revoluţionar bulgar, Petofi Sandor şi Ady Endre.

Nu lipsesc nici lucrările de artă de factură mai modernă inspirate din folclorul românesc - Toma Alimoş, Făt Frumos, Fata babei şi fata moşului, Meşterul Manole, Mioriţa şi Dochia.

O menţiune aparte merită Aleea Michael Jackson din parcul Herăstrău pe care se află memorialul regelui muzicii pop. Monumentul de marmură pe care este gravat profilul artistului într-o mişcare scenică atât de specifică lui, a fost realizat la iniţiativa ProFM de a omagia viaţa şi creaţia superstarului american.

Zona adiacentă podului pe care se face trecerea în Insula Trandafirilor este una dintre cele mai aglomerate. Chioşcuri cu dulciuri, răcoritoare şi porumb fiert sau copt, un foişor pentru muzică de promenadă, un ţarc pentru păuni, precum şi multe raţe şi gâşte care plutesc în jurul fântânii arteziene fac deliciul copiilor, dar şi al părinţilor şi al bunicilor.

Dacă treceţi podul şi ajungeţi în Insula Trandafirilor, cu siguranţă, un alt monument celebru vă va atrage atenţia. Hercule doborând centaurul, o lucrare în marmură, de mari dimensiuni, a fost realizat în 1925 de Ion Jalea. Autorul a surprins foarte bine încleştarea lui Hercule, cunoscutul erou din mitologia greacă, cel care, datorită forţei şi vitejiei sale ieşite din comun a fost primit în rândul zeilor, dobândindu-şi astfel nemurirea. Luptele cu centaurii - simbol al forţei omului şi animalului unite într-o singură creatură, supranaturală - sunt scene care amintesc întotdeauna de Hercule.

Tot în Insula Trandafirilor, central, se află Monumentul părinţilor fondatori ai Uniunii Europene, un grup statuar alcătuit din chipurile unor personalităţi politice care au avut contribuţii esenţiale în constituirea Uniunii Europene. Unele mai sobre, altele mai zâmbitoare, cele 12 capete celebre sunt aşezate în cerc, înconjurând un monument de marmură şi granit care are încrustate stelele de bronz ale steagului europen. Pe catargul din mijloc ar fi trebuit să fluture steagul albastru, înstelat, al Uniunii Europene. Când am trecut eu pe acolo nu numai că nu flutura, dar nici nu exista vreun steag. Capetele, de dimesiuni supraomeneşti (înalte de 1,3 m), reprezintă pe Jean Monnet, Robert Schuman, Altiero Spinelli, Alcide De Gasperi, Konrad Adenauer, Walter Hallstein, Paul Henri Spaak, Jean Rey, Johann Willem Beyen, Sicco Leendert Mansholt, Joseph Bech, Pierre Werner, fiecare dintre ei având înscrisă pe o tăbliţă contribuţia sa cea mai importantă la fondarea Uniunii Europene. Inaugurarea monumentului a avut loc la 9 mai 2006, de Ziua Europei - sărbătoarea anuală a păcii şi unităţii în Europa.

În Insula Trandafirilor cel mai frumos este vara când trandafirii sunt înfloriţi şi înviorează cu ghirlandele lor stâlpii de susţinere. De îndată ce cobori de pe pod te întâmpină busturile a două genii ale muzicii - Ciprian Porumbescu în stânga şi Frederik Chopin în dreapta. Mai aproape de mal, în spatele monumentului "Hercule doborând centaurul" se află bustul lui Taras Şevcenko, poetul naţional al Ucrainei.

Mă opresc aici pentru că aici s-a încheiat şi plimbarea mea în Herăstrău. Cu menţiunea că în parc sunt multe locuri de joacă pentru copii, spaţii amenajate pentru câini, bănci pe care să te odihneşti dacă ai obosit, alei umbroase dacă eşti dornic de mişcare, terase şi chioşcuri de unde poţi lua o gustare, multe toalete ecologice, suficienţi gardieni publici, unii chiar efectuând patrule călare, îndrăznesc să recomand oricui, în orice anotimp, o plimbare prin Herăstrău.

---

VIZUALIZĂRI: 5213 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI