GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Palatul Mirabell și concertele sale
Despre Grădinile Mirabell s-a mai scris aici; ele înconjoară din trei părți (sud, vest și nord) Palatul Mirabell, formând – împreună cu acesta – un ansamblu inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Accesul este gratuit, atât în palat, cât și în grădini. Am vizitat grădinile într-o altă viață, acum mai bine de 15 ani, și am intrat atunci și în palat, pentru a admira cunoscuta scară barocă.
Acum, iarnă fiind, mare lucru nu e de văzut pe afară, inclusiv statuile și fântânile arteziene fiind bine înfofolite, în așteptarea sezonului cald. În plus, am ajuns prin zonă seara, altă dată chiar noaptea, așa că nu am reușit să fotografiez nici măcar puținul văzut (P38 nu îmi aparține).
În schimb, de data asta am reușit să văd mai bine palatul cu ocazia unui concert pe care l-a găzduit, despre care am să povestesc pe scurt. Încep prin a spune câteva lucruri despre palat, aflate din broșura primită la concert, de pe site-ul turistic al Salzburgului, precum și de pe Wikipedia:
Prima sa variantă (din care nu s-a mai păstrat aproape nimic) datează din 1606, când arhiepiscopul în funcție Wolf Dietrich von Raitenau a construit, în afara zidurilor de atunci ale orașului, un palat de vară pentru partenera sa, Salome Alt, numindu-l, în cinstea ei, Palatul Altenau. Arhiepiscopul a obținut de la împărat recunoașterea celor 15 copii ai săi ca moștenitori legitimi, precum și un statut nobiliar pentru ei; mama și copiii au devenit Alt von Altenau. În 1612, Wolf Dietrich a fost demis din funcția de arhiepiscop, petrecându-și restul zilelor în arest la Fortăreața Hohensalzburg. Succesorul (și nepotul) său, Markus Sittikus von Hohenems, i-a expulzat soția și copiii din Castelul Altenau și, pentru a le șterge complet memoria, l-a redenumit Palatul Mirabell.
În 1687 a început amenajarea grădinilor, care și-au păstrat aspectul până în prezent.
Între 1721 și 1727, arhitectul Johann Lucas von Hildebrandt, la comanda arhiepiscopului Franz Anton von Harrach, a transformat clădirea într-un magnific palat baroc, o structură cu patru aripi și o curte interioară, cu un turn impunător în centrul fațadei estice (cea care acum arată ca în P1). În această etapă sunt construite Scara monumentală, Scara de marmură și Capela, piesele de rezistență ale Palatului Mirabell.
În 1818, un incendiu care a distrus tot orașul a provocat daune importante palatului nostru. Între timp, principatul ecleziastic fusese desființat de către Napoleon, iar între 1810 și 1816 Salzburgul a intrat în componența Regatului Bavariei. După Conferința de la Viena a trecut la Coroana Habsburgică, așa că reconstrucția a fost comandată de împăratul austriac Franz I. Intenția acestuia era de a face ceva mult mai frumos decât varianta anterioară, dar... nici împărații nu au fonduri nelimitate. Așa că, până la urmă, s-a mărginit la restaurarea interioarelor, exteriorul actual fiind cu mult mai sărăcăcios decât cel al vechiului palat episcopal.
După Al Doilea Război Mondial, Palatul Mirabell a căpătat destinație administrativă, aici desfășurându-și activitatea primarul orașului, precum și unele servicii locale. Teoretic, oricine poate pătrunde înăuntru, însă singurul lucru remarcabil care poate fi văzut „la liber” este Scara monumentală. În Sala de marmură se poate intra doar cu ocazia evenimentelor care se organizează acolo, publice (concerte, conferințe) sau private (se închiriază pentru nunți, „la pachet” cu Capela).
Scara monumentală se află în colțul de nord al aripii vestice, înspre grădini. A fost construită între 1725 și 1727 conform planurilor arhitectului curții, Johann Lucas von Hildebrandt. În pereții laterali sunt încastrate nișe care conțin sculpturi inspirate din mitologie, realizate din marmură locală, de Untersberg, operă a sculptorului Georg Raphael Donner. Balustrada scării este bogat decorată cu îngerași dolofani („putti” ) în diverse ipostaze, cu expresii faciale deosebit de expresive, creații ale unui asistent al lui Donner. Deasupra ușilor se află busturi în stil antic.
Sala de Marmură în stil baroc este placată cu marmură, imitație de marmură și stuc aurit. Marea pictură originală de pe tavan, realizată de Johann Michael Rottmayr, a dispărut în incendiul din 1818. Datorită ambianței și acusticii excelente, sala este folosită acum pentru nunți și concerte clasice. Cea mai celebră nuntă organizată aici este una de tristă amintire: pe 3 iunie 1944, Gretl Braun, sora Evei Braun, s-a căsătorit cu SS-Gruppenführer-ul Hermann Fegelein, avându-i ca martori pe Hitler, Himmler și Martin Bormann.
În copilăria sa, Wolfgang Amadeus Mozart a concertat în această sală pentru Arhiepiscopul de Salzburg și pentru oaspeții acestuia (tatăl său, Leopold Mozart, era în acea perioadă concertmaistrul curții). În amintirea acelor vremuri (și, desigur, în scop turistic 😊), din 1954, Sala de Marmură a Palatului Mirabell găzduiește Salzburger Schlosskonzerte, eveniment care a aniversat deja venerabila vârstă de 70 de ani. Se laudă cu nume ilustre care au venit aici de-a lungul timpului (Daniel Barenboim, Igor Oistrakh, Jeremy Menuhin, James Galway etc.), însă bunul nume al concertelor este asigurat de excelenții muzicieni localnici, cei care duc greul.
Asta deoarece numărul evenimentelor din Sala de Marmură este impresionant: sunt programate 18 concerte în februarie, 20 în martie, 28 în aprilie (aproape zilnic, așadar). Și sunt mulți cei care doresc să le audieze: când am cumpărat biletele, erau puse în vânzare 60, dintre care aproape jumătate deja vândute (cu două luni înainte). La fața locului, am constatat că suntem 150 de persoane, deci cererea mare a dus la „îndesirea” scaunelor în sala de concert.
Am luat biletele de aici salzburg-palace-concerts.com, dar sunt și alte site-uri de pe care ele pot fi achiziționate, inclusiv de pe GetYourGuide, prețurile fiind peste tot cam aceleași (42-46 de euro). Există și bilete la 89 de euro, care includ o masă la un hotel de 5* situat la doi pași – noi din astea ne-am luat, așa că am să revin, pentru a povesti și despre această cină.
A fost frumos: am vizitat minunatul palat, am ascultat muzică bună. Am atașat fotografii, sper să vă placă. De asemenea, patru filmulețe. În mod normal nu se filmează la concert, dar aici toată lumea făcea asta, așa că... Era evident că în sală nu erau prea mulți cunoscători: s-a aplaudat masiv între mișcările aceleiași piese, s-au folosit telefoanele etc. Interpreții cam dădeau ochii peste cap, dar se vedea că sunt obișnuiți cu asta. Inclusiv programul (P37) a fost ales pentru a fi pe placul unor turiști curioși și binevoitori, însă nu neapărat melomani. Va să zică – șlagăre 😊.
Am aplaudat un cvintet de coarde (două viori, o violă, un violoncel și un contrabas). La Vivaldi și la Boccherini a apărut și un chitarist mexican, foarte carismatic (piesele au fost scrise, inițial, pentru lăută). Ultima mișcare din lucrarea lui Boccherini a adus pe scenă o doamnă cu castaniete, care a furat prim-planul. A ocupat pe scenă un loc în fața neamțului posac de la contrabas și, plină de viață, a ridicat sala în picioare. Am convingerea că, din concertul de o oră și jumătate, mai toată lumea a rămas cu ultimele cinci-zece minute.
AmFostAcolo fără reclame?
- Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
- Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult
Trimis de adso in 13.01.26 21:50:14
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în AUSTRIA.
29 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (adso); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 47.80539185 N, 13.04179531 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
29 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "Palatul și Grădinile Mirabell, SALZBURG" (nou-creată pe sait)
-
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Viața mă duse prin Salzburg dar, pe -atuncea habar n-aveam de Grădinile cu pricina. Știam că-i orașul lui Mozart și că se face o ciocolată bună, așa c-atuncea am căutat magazinele cu ciocolată. Da, era bună !
Din câte știam, Mozart nu juca la Steaua iar despre Grădini, dacă mă-ntrebai de ele se-auzea țârcâit de greieri.
Acuma însă, sunt la fel, ba, chiar mai rău, în sensul că Mozart tot nu joacă la FCSB, Grădinile-fie la ele, iar de ciocolată nici măcar să mă gândesc la ea n-am voie!
Dar, am citit și-am dat și vot! Cum spunea @ Flaviu:” Dacă noi, pretenarii, nu ne ajutăm, cine să o facă? Drept îi că io bânuiesc niște nume, da’ nu le spui, poa’ că-s rușinoși, preferă anonimatul …
@Yersinia Pestis: Mulțam de ajutor! Deși m-aș bucura să votezi pentru că ți-a plăcut ce am scris / copiat de pe net
eu pe acolo (nu am folosit ghilimele, dar am evidențiat cu italice ce nu-mi aparține), nu musai ca să-mi faci mie o plăcere. Oricum ar fi, apreciez gestul!
Palatul e frumos și accesibil oricui, dar ceea ce e top se vede contra unui preț. Și nu e ieftin.
Adică, pentru Sala de marmură / Capelă: ori iei bilet la concert, ori te însori acolo. Cum zici că ieși mai bine?
@adso: Oricum ar fi, tot caz de targă este!
Concert de muzică clasică sunt pierdut, n-am competențele !
De însurat, e cam greu… după 36 de ani oficiali, cu hârtie legal emisă și alți 5 ani, înainte de document, de relații de cofetărie, sunt hârșit, frate!
Acuma, pe bune, chiar îmi plăcu ce scriseși, de mâine mă uit pe dicționare, poate că și înțeleg! 😂🎩
a zis cineva ceva de Boccherini ? ![]()
iata propunerea pentru fondul sonor
@adso: Superbonus! AmFostAcolo!
Și nu am scris despre ele
Frumos loc, mai ales în anotimpul mai cald atunci când Natura scoate la iveală frumusețea florilor. Fundalul constituit din fortăreața Hohensalzburg și creste muntoase este superb (imagini live aici: salzburg.info/en/travel-info/webcam).
Ce drăguț scria în 2006 muzicologul Cătălin Sava despre Salzburg și Mozart: Când spui Salzburg, nu poți să nu te gândești la Mozart. Aici, în celebra casă cu numărul 9 din Getreidegaße, a văzut lumina zilei Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus Mozart. Știm deja ce înseamnă autorul Micii Serenade pentru orașul natal. De mult a fost încoronat oficial cel mai iubit fiu al „orașului sării” , peste care numele și muzica sa tronează imperial. Pentru bonomii și eleganții locuitori ai Ringstrasse, dar și pentru turiștii gălăgioși și amatori de Mozarthugeln, fotografii la Geburtshaus și preumblări în grădinile Mirabell, compozitorul secolului cu peruci e o sacră efigie a melanjului de kitsch și cultură, tradusă după regulile economiei de piață în cerere și ofertă turistică. Mai concret, în milioane de euro. Adevărata industrie pornită din inima liniștitei Getreidegaze reprezintă astăzi, peste tot în lume, dincolo de transmisiuni live, spectacole, opere, concerte, cărți, expoziții și nenumăratele suveniruri. De la clasicele și mult pomenitele fondante Mozart (amestec teribil de praline, marțipan și pistache preparat în 1891, cu ocazia centenarului morții lui Mozart (deja de bunul domn Paul Fürst, „confiseur” salzburghez) la moderna simfonie a savorilor oferite de inventivitatea iaurtului Mozart, a uriașilor cârnați de 450 de grame în formă de vioară Mozart, a lichiorurilor Mozart cu aromă de marțipan, ciocolată sau nuga, a nelipsitei beri „Mozart Gold” , pe care o poți bea doar în braseria Stiegl din Salzburg, și până la nelipsitele șepci, genți, tricouri, desfăcătoare de bere, scrumiere, mingi de golf, cărți de joc și biberoane Mozart. Desigur, lista nu se încheie aici... (Convorbiri Literare, februarie 2006).
@tata123 🔱: Multumesc pentru vot si ecou!
V-am citit articolele despre Salzburg, atat la vremea lor, cat si inainte de vacanta. Sunt foarte utile pentru cei care ajung acolo.
Am vizitat cam aceleasi chestii: Hohensalzburg, Dom Quartier, casele Mozart, Zoo. Cred ca, in plus fata de dvs., am urcat pe Untersberg + am fost la concert. In minus - nu am facut croaziera, pentru ca nu se navigheaza iarna. De asemenea, in perioada asta este inchis Schloss Hellbrunn.
Nu imi propun sa scriu despre obiectivele care deja sunt bine prezentate pe AFA. Asa ca am sa termin repede povestea Salzburgului
.
@tata123 🔱:
Eu zic să îl invităm pe domnul Octavian Sava să posteze pe AFA.
Pe de altă parte, putem încerca să trimitem lucrările colegului nostru Adso spre publicare în Convorbiri literare. Mai degrabă.
Moamăă, ce periaj la Adso a ieșit... 😁
@webmaster13: Ați înlocuit Menuetul lui Boccherini din ilustrația muzicală cu acel Fandango cu castaniete pe care l-am ascultat la Salzburg
.
E un cu totul alt ritm, inițial chiar am trăit cu impresia că nu este aceeași piesă.
Mulțumesc! Îmi place foarte foarte mult această interpretare!
@adso: Salzburg este un oras de care ma leaga amintiri placute asa incat am citit cu mare placere articolul tau. Felicitari, votat cu mare drag.
@mishu: Multumesc! Am sa mai povestesc cate ceva ![]()
Despre Palatul Mirabell nu știam nimic
, cu atât mai mult m-a încântat ce-am citit și văzut datorită acestei postări a ta!
Scara monumentală m-a surprins cu a ei „mână curentă” , o minune sculptată în marmură! 👋Am citit pe net că
”realizată predominant din Marmură, fiind o structură bogat finisată, ce servește drept un punct focal elegant pentru interiorul palatului și în filme celebre precum Sunetul Muzicii (The Sound of Music), unde copiii cântă „Do-Re-Mi” pe treptele sale
și că
”și grădinile din jur au fost folosite ca decor
pentru același film! La vremea când am văzut filmul, deci prin anii ’70, nu am luat seama la scară în mod special, cum nu am luat seama nici când am revăzut, mai recent, filmul!
Eram atentă la muzică și la copiii-actori. Mihai are muuuulte CD-uri cu filme, daaaaar, din păcate pe ăsta nu-l are
Mi-a promis că-l va descărca de pe net și că-l voi vedea pe ecranul mare al TV-ului.
Sala de marmură, cea a concertelor este și ea suuupeeeerbăăăă!!! Mi-au mai plăcut și coridoarele, în special zona din P05 și P06, dar și plafonul și pereții cu stucatură (sau marmură) aurită, a sălii! 👌
Despre grădina palatului pot să spun că am văzut câteva poze cu ea în sezonul mai cald, deci înflorită și nu cred că exagerez dacă spun că poate rivaliza cu grădina palatului Versaille, cel puțin atât cât am văzut eu când am fost acolo!
Îți mulțumesc că ne-ai povestit despre acest loc, despre care nu știam nimic
, un motiv în plus să iubesc acest site!
Felicitări! 🙌... și ![]()
![]()
L.E. Chiar acum Mihai s-a apucat de treabă! Așa că am să fiu atentă, să văd minunata scară!![]()
@doinafil: ’Sunetul muzicii’ e filmat in Salzburg si in imprejurimi. Se organizeaza tururi ghidate in locurile devenite emblematice. Pe GetYourGuide costa 60 de euro, insa - daca ai masina inchiriata - le poti vedea gratuit, exista multe harti la indemana amatorilor de excursii DoItYourself.
Din pacate, aceste tururi sunt posibile doar in sezonul cald. Fantana din Gradinile Mirabell este acoperita iarna, Palatul Helbrunn (unde sunt decorurile) este inchis pana in martie, ba chiar si un drum catre un lac unde s-a filmat era acum blocat, din cauza vremii.
Gradinile Mirabell sunt micute fata de Versailles (au numai vreo 3 hectare). Sunt, insa, foarte frumoase, cu turlele bisericilor din oras si fortareata Hohensalzburg pe fundal.
Multumesc pentru lectura si ecou! Vizionare placuta!
Am votat cu” invidie” amicala. Am fost si noi in Salzburg la inceput de ianuarie si personal mi-as fi dorit sa vizionez un astfel de concert. Mi se pare cel mai potrivit lucru in decorul palatului Mirabel. Din pacate cand am cautat sa aflu cat ar costa biletele la un astfel de concert am gasit preturi de aprox 80 de euro si in jur de 50 de euro pentru locurile de pe lateralul salii, asa ca am renuntat, mai ales ca fiimea sunt convins ca s-ar fi plictisit ![]()
@adso: Apropo de tururile "Sunetul muzicii", in perioada in care lucram in Austria, am fost intr-o excursie de o zi la unul dintre lacurile din zona si vizitand o biserica unde am intalnit ca o curiozitate, o "Fecioara" neagra, ceea ce facea de fapt si mai interesanta acea biserica, era ca aceea era biserica unde a avut loc casatoria din Sunetul muzicii. Cum este unul dintre filmele mele preferate, m-am simtit tare bine fiind si eu pe acolo.
Adevarul este ca se poate face turism din orice daca te si pricepi
.
@adso: Wow... este altceva... este un mod de a ne gâdila la coardele sensibile!!! Nu suntem amatori de muzică clasică... recunosc... dar anumite arii sau partituri ascult cu plăcere și în ultimii ani urmărim cu plăcere concertul de la Viena de Anul nou...
Mi-a plăcut idea de vacanță combinată cu un concert... și mi-a plăcut cum ai prezentat palatul și mai ales filmulețele de la concert!
Felicitări și la cât mai multe vacanțe!
P. S. Am văzut o filmare din Viena a unui cuplu de români care urmăreau Concertul de Anul nou pe ecrane mari amplasate pe stradă... atmosfera din stradă era wow...
@ANILU:
”Am văzut o filmare din Viena a unui cuplu de români care urmăreau Concertul de Anul nou pe ecrane mari amplasate pe stradă
N-oi fi fost eu?!
)
Nu eram eu, glumesc, dar de vazut Concertul l-am vazut anul asta pe ecranele de la Prater Park. Eu si citeva sute de austrieci si turisti, la un pahar de punch / vin fiert!
P.S.
Mie mi-a placut concertul, desi nu sunt fan muzica clasica, poate a contribuit si atmosfera de sarbatoare. Asta in conditiile in care a fost destul de controversat de ’’specialisti’’ , culmea , din Romania.
@Nasshu: Sunteți norocoși dacă Anul nou v-a prins prin Viena și ați avut șansa să vedeți concertul acolo, chiar dacă doar pe ecran... Atmosfera cred că este de sărbătoare și probabil cu multă bucurie și nu cu foarte multă sobrietate... zic doar!!!
(Cuplul era sau este unul cunoscut, un fel de persoane publice, dar nu genul de influeceri turistici...)
În rest numai de bine!
@ANILU:
”dacă Anul nou v-a prins prin Viena și ați avut șansa să vedeți concertul acolo
Baza am avut-o in Bratislava, dar pe 1 ianuarie - avand in vedere distanta mica - ne-am dus special la Viena pentru a vedea Concertul, pe ecrane, si pentru a vizita ramasitele tirgurilor de Craciun care mai erau deschise doar la Prater si Schonbrunn pina pe 6 ianuarie.
@nightwish: Multumesc pentru vot si, mai ales, pentru ecou!
Eu am luat bilete cu mai mult de doua luni inainte, nu am incercat sa vad cat ar costa luate in pripa. De altfel, ’credinta’ mea e ca vremurile romantice ale turismului, cand puteai sa faci lucruri spontan, fara atenta ’premeditare’, au trecut. Consum mult timp pentru a pregati fiecare excursie, sau beneficiez de timpul pierdut de altii, care planifica in locul meu. Fie prieteni din grupul cu care calatoresc, fie agentii pe care le platesc.
Sunt sigur ca fata dvs nu s-ar fi plictisit. Aceste concerte sunt destul de turistice, de tip André Rieu - si asta fara a face rabat de la calitate. Interpretarea este la cel mai ridicat nivel, insa programul este ales in asa fel incat sa fie pe gustul tuturor. Plus o importanta componenta de ’show’, in inteles american.
In sala, ’melomanii cu acte’ erau evident minoritari. Si am vazut o gramada de copii si de tineri, in conditiile in care publicul obisnuit de concert are varsta medie 70+.
@mishu: De acord cu dvs, e chiar pacat ca nu ne straduim mai mult si noi.
Citeam ca, dupa retrocedarea Castelului Bran, statul roman a renuntat la dreptul de preemtiune, considerand ca suma ceruta (nu mai tin exact minte, 40-50-60 de milioane de euro) este prea mare. In prezent, castelul produce cam 10 milioane pe an, respectiva investitie ar fi fost de mult amortizata.
Stiu de biserica despre care vorbiti, m-am interesat inainte de plecare
.
Mai exista una, cea din scena finala, cand familia se ascunde intr-un cimitir, printre morminte. Se viziteaza in tur si aia, doar ca... filmarile s-au facut in studio, scenograful reproducand din cartoane respectivul cimitir
.
@ANILU: Daca este posibil, cam toate vacantele noastre includ cate un eveniment muzical. In acest an au fost chiar doua: cel despre care am povestit in articol, dar si un spectacol de musical la care am participat in Viena, la Volksoper: Cabaret, cel dupa care s-a facut celebrul film. A fost absolut exceptional!
In seara de 31 ianuarie am trecut pe langa Musikverein, acolo unde, peste numai 12-14 ore, urma sa inceapa Concertul de Anul Nou. Nici macar nu am incercat sa luam bilete pentru el, sunt greu de obtinut (inclusiv o tragere la sorti) si foarte scumpe. Anul asta a fost printre putinii in care, din cauza ca nu am stat acasa, nu am urmarit concertul Filarmonicii din Viena.
Multumesc pentru atentia acordata articolelor mele!
@Nasshu: In cazul nostru a fost fix invers: ne-am cazat pe 31 in Viena, dar am decis ca in prima zi a anului sa vizitam Bratislava. Viena imi pare un oras fara atmosfera, fara vibe. In Bratislava toata lumea a fost in strada pe data de 1, ne-a placut tare mult.
Desi - in Prater cred ca a fost fain, ca v-ati simtit bine. Nu stiu cum de nu m-am gandit la varianta asta, mai ales in conditiile in care am avut cazare la doar zece minute de mers pe jos.
Revin cu acest ecou care-mi întărește convingerea că nu este bine să credem tot ce găsim postat pe net. Am scris în ecou:
Am citit pe net despre scara de marmură a palatului Mirabell că este
„realizată predominant din Marmură, fiind o structură bogat finisată, ce servește drept un punct focal elegant pentru interiorul palatului și în filme celebre precum Sunetul Muzicii (The Sound of Music), unde copiii cântă „Do-Re-Mi” pe treptele sale”
și că:
” și grădinile din jur au fost folosite ca decor” .
Chiar acum am terminat de (re) văzut filmul „Sunetul muzicii” și nici vorbă să fie aceeași scară ca cea a palatului Mirabell
Îmi pare rău că am „dezinformat” pe eventualii cititori ai ecourilor la acest review!
Să ai o dumunică liniștită, cu tihnă și odihnă! ![]()
![]()
![]()
@doinafil: Nu ati dezinformat, cred doar ca e vorba de o confuzie de scari
.
Nu stiu ce articol despre locatiile de filmare ati citit dvs, dar informatiile sunt cam aceleasi in toate cele citite de mine. De exemplu, aici panoramatours.com/en/salz ... cenes-locations se spune ca Do-Re-Mi s-a filmat la Fantana Pegas din Gradini si pe scarile Palatului Mirabell.
Maria ii invata pe copii melodia undeva pe o pajiste, cu un castel in fundal (pajiste care se viziteaza in tururile Sunetul Muzicii), apoi o canta cu totii in trasura, in drum spre casa, si in gradina, in jurul unei fantani cu un cal inaripat, iar totul se termina cu ei sarind pe niste trepte.
Fantana Pegas este in Gradinile Mirabell (noi am gasit-o acoperita, fiind iarna), iar scarile apartin Palatului. Doar ca sunt niste scari exterioare, spre gradini.
Scarile monumentale, cele cu ingerasi, pozate de mine, sunt in interior si duc spre Sala de marmura. Adica... sunt alte scari ale aceluiasi palat, asta e tot
.
@adso:
”Nu ati dezinformat, cred doar ca e vorba de o confuzie de scari
Ai dreptate! Este vorba despre o altă scară a palatului Mirabell, care se numește „Scara Îngerului” .
”Scara Îngerului este o capodopera baroc impodobita cu heruvimi si stucaturi complicate. Aceasta duce la Sala de marmură și este favoritul fotografilor
M-a indus în eroare ultima parte a informației din primul ecou:
”... unde copiii cântă „Do-Re-Mi” pe treptele sale”
Pe treptele altei scări cântă copiii, și nu „Do-Re-Mi” , ci cântecul cu care își iau „la revedere” de la invitații acelei serate.
Țineam minte și eu, chiar de la prima vizionare a filmului, că
”Maria ii invata pe copii melodia undeva pe o pajiște, cu un castel in fundal
... și ar fi trebuit să-mi dau seama că este greșită acea informație!
Am revăzut cu aceeași plăcere filmul, pentru a treia oară!
Nu degeaba a câștigat, în 1966, Premiul Oscar pentru cel mai bun film! 👍![]()
![]()
![]()
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2011 Gradinile si Palatul Mirabell — scris în 30.06.11 de Diaura* din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2010 Gradinile Mirabell — scris în 20.12.10 de irma_ro* din BUCUREșTI - RECOMANDĂ


Rog așteptați...































