Mult mai bine decât mă așteptam

TIPĂREȘTE

Old Hunza Inn

Mult mai bine decât mă așteptam a fost această cazare situată la 2500 metri altitudine.

Old Hunza Inn este mai degrabă o cabană de munte decât o pensiune ori un hotel. De la o străduță laterală se coboară niște scări și ajungem la recepție. Recepția este ca o mare sufragerie. Acolo se servește și masa, acolo se bea și cafeaua, acolo se socializează, acolo se admiră peisajele spectaculoase.

Am fost întâmpinați de proprietar, mister Liaqat, foarte cald, aproape că ne-a luat pe toți în brațe și ne-a îmbrățișat. Cam asta însemnă în accepțiunea mea bucuros de oaspeți. Am primit camerele rapid. Căbănuța este în gen terasă pe trei nivele. Restaurantul e la nivelul 0, iar noi am fost cazați într-o cameră rustică la nivelul -1.

Camera era de tip rustic. Avea doar 12 metri pătrați, pe pereți avea lambriu-ri, iar la geam ceva ca o pătură. Ușa se închidea pe-afară cu lacăt. Oricum nu era cazul să o închidem, oamenii sunt foarte serioși prin acele locuri. Asta o spun cu toate că am avut un intrus. Nu noi, ci un coleg din gașcă. Când s-a întors la cabană a constatat lipsa unui tricou și a unui pantof. Nu a trebuit mult să ne gândim cine e hoțul. Cățelul cabanei un ciobănesc foarte jucăuș era responsabil cu toată tevatura. Mai mult a durat căutarea să le găsim unde le-a ascuns.

Dar să revenim la cameră. Noi am avut două paturi single foarte confortabile în care am dormit foarte bine. Mult mobilier nu aveam prin cameră, decât o noptieră dublă și un dulap de haine. Strictul necesar. Oricum nu aveam mari pretenții.

Baia era modestă. Destul de mare, dar obiecte sanitare vechi și destul de obosite. La fel săpun de slabă calitate și doar un prosop. Am văzut în multe locuri în hotelurile din Pakistan la baie doar un prosop și ăla ros de timp. Așa o fi tradiția la ei să-l facă poștă! ; -). Norocul meu a fost că al meu coleg de cameră avea un prosop de –acasă și mi-l ceda cu eleganță pe cel de la hotel.

În schimb aveam alte probleme. Zilnic se oprea curentul de câteva ori, iar noaptea nu era absolut deloc. Observam acest fapt pentru că nu ni se încărcau deloc telefoanele. Mai dădeau eu ei drumul la un generator, dar așa mai cu economie. Noaptea era oprit, fiind și foarte gălăgios. Din acest motiv și nu numai, aveam mari probleme cu netul. Era destul de slab asta când era. În rest lipsea cu desăvârșire.

Apa era o altă problemă. Și aici era tot așa, mai pe economie. Apă caldă aveam doar seara și câteodată dimineața dacă prindeam. Încălzirea apei se făcea tradițional la godin cu lemne. Dura ceva până se încălzea și nu ținea foarte mult. Aici în această zonă chiar aveam nevoie de apă caldă. Eram la 2500 metri altitudine și era noaptea destul de frig.

Așa era și în cameră foarte frig noaptea. Colegul dormea îmbrăcat și cu căciulă în cap. Eu doar cu pătura până la bărbie și tot mai tremuram un pic.

Gazdele noastre, formate exclusiv din bărbați, erau după cum am precizat anterior, foarte primitoare. Socializam foarte mult în zona recepției în sufrageria comună. Tot de-acolo, dar și de pe veranda noastră admiram peisajul fabulos, în fața noastră se arătau maiestoși niște munți de aproape 8000 de metri. Vârfurile acestora Rakapushi de 7600 metri și Diran de 7266 metri ne încântau privirea în fiecare dimineață. Si am avut un noroc de vreme foarte frumoasă cu soare și cu vizibilitate maximă.

Tot în sufragerie se servea dimineața la ora opt micul dejun. Cu toate că era un mic dejun frugal, doar omletă, gem, unt, lapte cu ceai și erau o mulțime de bărbați se mișcau în reluare. Dura până într-o oră până ne serveau. Ce însemnă lipsa unei femei!!!

Una peste alta ne-am simțit bine la această cabană, în primul rând datorită oamenilor primitori. Probabil că dacă erau ciufuți altfel am fi văzut și comentat toate neajunsurile. Dar așa am trecut rapid peste ele.

Ne-am simțit bine la Old Hunza Inn drept pentru care îl recomand cu drag.

gazdele foarte amabile și săritoare, nimic de reproșat. Cu toate neajunsurile și codițiile grele încercau să rezolvă să fie toată lumea mulțumită! Când vezi implicare și bunăvoință parcă treci mai repede peste toate.

Aici ca să fiu corect nu pot da o notă foarte mare, doar nota șapte cu indulgență.

Aveau și meniu de cină orio prânz, dar nu am încercat. La micul dejun subțire ca peste tot în acea zonă!

eeee la acest capitol nu am cum să dau mai puțin de nota 10. Un peisaj asemănător cu Bușteniul de la noi, doar că mult mai spectaculos. Culmea eram deja cazați la 2500 de metri, așa cam ca pe Moldoveanu.

mi-a plăcut mult acest orășel de munte turistic. Doar circa 5000 de locuitori trăiesc permanent acolo.

---

VIZUALIZĂRI: 225 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI