ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 03.09.2015
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: jud. Ilfov
ÎNSCRIS: 11.06.14
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
AUG-2015
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
90.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

Targoviste, 'intuneric si lumina'

TIPĂREȘTE URM de aici

Desi initial mi-am propus sa scriu doar doua articole despre Targoviste, ma vad nevoita sa continui cu inca unul, rog frumos Webmaster sa nu aduca dojana slujbasului, adica mie si sa-l publice si pe acesta, caci poate v-am convins sa mergeti acolo, sa va intalniti cu istoria si cu targurile care zilele urmatoare vor umple zonele centrale.

Si stiu sigur ca multi puteti ajunge, doar Targoviste a fost un fel de nod de drumuri: "Drumul cel Mare" sau "al Campulungului", "Drumul mocanilor" spre Transilvania, "Drumul butii", Drumul porcului", "Drumul sarii" sau "cel vechi" pe unde se ducea sarea spre Imperiul Otoman, nu acestea fiind singurele dar toate duceau in acele vremuri in Ulita Mare, adica cea unde am fost in articolul trecut, azi Calea Domnesca. Dintre toate, una nu si-a schimbat numele prea des in timp si ma bucur pentru locuitorii ei, aceasta este Calea Campulungului (cei mai multi nu stiti si sper sa nu aflati niciodata ce "bucurii" si cheltuieli va poate aduce schimbarea numelui strazii pe care locuiti ca propietari).

Dupa ce ne-am cunoscut cu atatia voievozi intr-o singura zi, mergem la cea mai mare biserica, ierarhic, din oras, pentru a admira si aici faptele lor si a pasi pe ce a ramas din dalele pe care si-au aplecat genunchii domnesti, in ruga sau iertare.

Catedrala Arhiepiscopala si Mitropolitana din Targoviste.

Biserica cu hramul Inaltarea Domnului este reprezentativa pentru Arhiepiscopia Targovistei, una din cele 10 episcopii si arhiepiscopii subordonate Mitropoliei Munteniei si Dobrogei, dupa oranduiala administrativa a Bisericii Ortodoxe Romane din zilele noastre. Dar aceasta cladire actuala, construita in stil bizantin dupa planul cunoscut, in cruce greaca inscrisa, pastrand pridvorul caracteristic muntenesc, cu 12 coloane de caramida asemeni zidurilor, coloane pe care, din constructie, sunt simboluri cunoscute romanesti, este refacuta la inceputul secolului trecut.

Pe aceste locuri ale catedralei si parcului din jurul ei, domnitorii Tarii Romanesti au pus amprenta ortodoxiei intr-o perioada in care in alte teritorii, Imperiul Otoman distrugea lacasurile credintei. Pentru ce a reprezentat biserica mitropoliei Tarii Romanesti, construita in Targoviste, pentru rolul deosebit si inca necunoscut noua in pastrarea ortodoxiei de unii voievozi romani in epoca de glorie a Imperiului Otoman, cred ca merita sa scriu cateva cuvinte.

Cred ca este necesar sa amintesc aici momentul unificarii bisericilor crestine de pe teritoriul romanesc dintre Carpati si Dunare, oficial fiind 1 mai 1359, cand Mitropolia Tarii Romanesti cu sediul in capitala de atunci Curtea de Arges, este recunoscuta de Patriarhia de la Constantinopol. Artizanul acestei realizari este Basarab I, unificatorul Tarii Romanesti, dar cel sub care se obtine raspunsul oficial este fiul sau, domnitorul Nicolae Alexandru, cel ce numeste si primul mitropolit, Iachint, canonizat in 2008.

Trec peste cele cateva decenii bune de la intemeiere, care pot face subiectul unui articol legat de Curtea de Arges si ma opresc in anul Domnului 1517, cand se poate spune ca s-a mutat Mitropolia de la Curtea de Arges la Targoviste, fapt petrecut la indemnul mitropolitului Nifon, cel ce organizeaza temeinic biserica, mutare indeplinita in timpul lui Neagoie Basarab. Acest luminat domnitor, Neagoe Basarab, ctitoreste la Curtea de Arges celebra manastire pe care o si sfinteste cu mare fast in anul 1517, moment in care oficial mitropolia tarii este mutata la Targoviste, devenita din nou capitala inca de la inceputul domniei lui Radu cel Mare. Chiar in acel an incepe constructia noii biserici ce se voia una din cele mai apropiate stilului Muntelui Athos dar si bisericii Pammakaristos de la Constantinopol, transformata de sultanul Murad al III-lea in moscheea Fethie Camii (cea cucerita).

La constructia bisericii au lucrat doua echipe in acelasi timp: partea din fata a fost ridicata de mesteri athoniti, cea din spate de mesteri sarbi si bizantini, acestia din urma de fapt fiind responsabili pentru intreaga lucrare. Arhitectura bisericii este complicata, descrierea acesteia nu poate fi facuta decat in termeni de specialitate pe care majoritatea dintre noi nu o intelegem, deci nu are rost sa copiez ceva ce ma depaseste doar pentru a umple pagini. Dar ce poate fi usor retinut este ca aceasta biserica are influente din multe stiluri ortodoxe rasaritene, destule sarbesti, fapt usor de inteles daca ne gandim ca sotia voievodului era din familie sarba. Cert este ca arhitectura aceasta se va regasi apoi in toata zona Munteniei la biserici celebre. Biserica construita atunci avea 8 turle, lucru foarte important pentru lumea ortodoxa: cifra 8 reprezinta Ziua Invierii Universului in traditia isihasta, sau ziua post-apocalipsa, de fapt ziua reanvierii Imperiului Bizantin, adica eliberarea Constantinopolului de sub Imperiul Otoman.

Acest numar de 8 turle este folosit prima data in constructiile ortodoxe, tocmai la noi, de Neagoe Basarab, cea de a doua constructie de acest fel fiind facuta la Moscova de Ivan cel Groaznic, cel ce ridica religia bizantina la rang de politica a statului. Dar acest numar 8 este frecvent intalnit la constructiile religioase sarbe, in general dar si a altor biserici balcanice, doar ca prima biserica ortodoxa din lume care a avut 8 turle este cea de la Targoviste, a doua construita in 1550, deci in aceeasi perioada, fiind la Moscova, Vasili Blajenii.

Spuneam candva, tot pe aici (nu-mi amintesc bine dar cred ca la articolele despre Meteore) ca a vizita o biserica ortodoxa si a intelege cat de putin din mesajul ei si al epocii in care a fost creata, presupune cunoasterea unui sumar de simboluri si, adaug acum, a unui minim de istorie universala, fapt ce nu este foarte greu daca "neglijam" scandalurile de la tv si folosim acel timp strict pt noi. Am facut aceasta paranteza doar pentru a va atrage atentia ca atunci cand cititi un material de informare, despre o biserica de exemplu, cifre care va par reci sau de umplutura, de fapt explica lucruri deosebit de importante. Este si cazul cifrei 12. In articolul trecut vorbeam despre un alt numar 12 de la Curtea Domnesca; este un numar deloc intamplator, el simbolizeaza cei 12 Apostoli. Se intalneste si la alte doua biserici mitropolitane din tara dar si la biserica din Curtea de Arges, ctitoria de suflet a lui Neagoe Basarab. Un alt simbol ascuns este ideea de scara catre cer, de la vest la est, biserica fiind de fel considerata un drum catre Hristos. Acest fel de arhitectura este intalnit la manastirea athonita Hilandar, manastire sarba datand din sec. XII, careia Neagoe Basarab i-a trimis periodic sume mari de bani si daruri bogate si a carei arhitectura a influentat puternic ctitoriile domnitorului roman.

Un ultim fapt amintesc: deasupra turlelor erau cruci de piatra care s-au distrus dar bazele lor sculptate se pastreaza in lapidariu de la Muzeul de Istorie. Despre pictura de atunci sunt numai pareri, din ea nu a ramas nimic, se banuieste ca a fost realizata tot in timpul domnitorului caci sfintirea a fost facuta cu un fast apropiat de cel de la sfintirea manastirii Argesului. Dar dupa o perioada de glorie din care amintesc doar trecerea pe aici a lui Constantin Brancoveanu care i-a adus ornamentatie si icoane bogate si trecerea lui Antim Ivireanu, cand mitropolitul tipareste aici cartile bisericesti in limba romana, vine perioada grea a domniilor fanariote, fiind abandonata; in 1821 primeste o ultima lovitura cand oamenii lui Ipsilanti iau acoperisul de plumb, lasand apa sa distruga interioarele si, incepand cu 1842 este treptat demolata. In 1895 biserica este daramata complet. Arhitectul francez adus de regele Carol I, Emile Andre Lecomte de Nouy reface din temelii biserica dar respectand doar partial planurile vechi, de asemeni pictura actuala este reprezentativa perioadei moderne (acelasi arhitect a renovat si Trei Ierarhi de la Iasi, biserici din Craiova si Teleorman; mormantul lui se afla la Curtea de Arges si este declarat monument istoric).

Actuala constructie a fost sfintita prima oara in 1933 de patriarhul Miron Cristea. Asa ca una din cele mai celebre biserici mitropolitane ortodoxe din rasaritul Europei, un frumos amestec de arhitecturi balcanice bisericesti, plina de simboluri crestine si de mesaje, ca tot ce au creat Neagoe Basarab, Matei Basarab sau Constantin Brancoveanu, a disparut si nu sunt sanse sa fie refacuta desi exista materiale doveditoare ale maretiei ei.

Biserica este parte a Parcului Central, astazi numit Parcul Mitropoliei. Aici sunt ruinele a ceea ce se crede a fi fost un tunel ce lega Mitropolia de Turnul Chindia si resturi ale chiliilor vechi. In capatul dinspre piata cu statuia lui Mihai Viteazul se afla Turnul Clopotnitei, restaurat dar cu un aspect deplorabil. Tot aici se presupune ca a fost asasinat Tudor Vladimirescu de eteristi in 1821. Exista si o statuie a scriitoarei si calatoarei Smaranda Gheorghiu, numita de Veronica Micle "maica Smara", scriitoare de care poate va amintiti din "O romanca spre Polul Nord" sau "Vine, vine primavara/Se asterne-n toata tara... "

Manastirea Stelea si Muzeul acesteia, un alt loc unde intalniti istoria si arta bisericeasca, aflat pe drumul putin ocolit dintre Curtea Domnesca si Biserica Mitropolitana, pe care va recomand sa-l vizitati, a fost frumos descris aici de @iulianic, asa ca nu insist.

Va recomand totusi sa mergeti la :

- Muzeul Scriitorilor Damboviteni, muzeu situat pe strada Justitiei 7, ce se afla in casa scriitorului si judecatorului I. Al. Bratescu-Voinesti (stiti doar "Puiul" cu povestea puisorului de prepelita sau volumul "in lumea dreptatii").

- Muzeul de Istorie, pe Calea Domnesca 187, care prezinta istoria pana la anul 1918.

- Casa Vasile Blendea pe str. Gr. Alexandrescu nr. 38, unde sa admirati o particica din sculpturile si picturile artistului.

- Muzeul evolutiei omului si tehnologiei in Paleolitic, pe str. Stelea nr 4 (nu este mereu deschis, intrebati la Curtea Domnesca).

- Muzeul de Arta, la fel si Muzeul Politiei Romane, au fost amintite aici de @tata123, merita sa le vedeti.

Aici este o comunitate veche de bulgari-sarbi ori sarbi-bulgari, nu prea imi este clar, dar au acea sarbatoare de care nu cred ca sunteti convinsi, Pastele Cailor sau Tudorita, singurii din tara care o respecta si unde vedeti cai superbi impodobiti cu drag, dusi in fata bisericii si hraniti. Este diferita de sarbatoarea transilvana.

Sunt inca multe de vazut in Targoviste, dar orasul e mic si la o plimbare de voie intalniti multe biserici vechi (se spune ca aici erau 53 de lacasuri de cult crestine), statui ale domnitorilor, scriitorilor nascuti aici, case vechi cu arhitecturi ale unui anume stil dar si combinatii, merita sa vedeti Gara din caramida rosie functionala din 1883 si declarata monument istoric (daca nu va amintiti de ea din ceva filme romanesti) sau poate in toamna veniti sa ascultati romante la cel mai vechi festival de muzica de la noi, anul acesta cred ca este la a 48-a editie, Crizantema de aur.


[fb]
---
Trimis de elviramvio in 03.09.15 01:27:17
Validat / Publicat: 03.09.15 03:52:45
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în TÂRGOVIȘTE [DB].

VIZUALIZĂRI: 2479 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

9 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (elviramvio); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P08 O parte din parc si biserica Mitropolitana.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 19100 PMA (din 19 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

9 ecouri scrise, până acum

cloverina
[03.09.15 10:07:10]
»

@elviramvio - Îmi tresare inima de fiecare dată când citesc lucruri despre... acasă!

P15 - vă spun cu lacrimi în ochi că uitându-vă în sus dumneavoastră și alți turiști (chiar și localnici) văd o dărăpănătură, o mizerie și o lipsă de interes. Eu văd casa unde s-a născut și a crescut mama mea, locul unde am trăit și eu cei 7 ani de acasă.

Într-adevăr, lucrurile nu arătau deloc așa. Mi-o amintesc pe mama, tânără, urcată pe două mese suprapuse și pe un alt scaun ca să șteargă candelabrul sau geamurile de sus. Însă după revoluție, nora fiicei proprietarei (sau ceva apropiat acestui minunat grad de rudenie) a revendicat clădirea toată.

Apoi interesele economice au făcut să ajungă pe mâna afaceriștilor din oraș, care au considerat mult mai simplu să facă magazine și restaurante din fostele magazine și Aimentare de la parter, decât să investească în consolidarea întregii clădiri. Mereu am fost de părere că un om de afaceri inteligent ar fi profitat de zona turistică și ar fi făcut camere de hotel deasupra, la etaj. Să vă spun ce există sub magazine? O cramă imensă, veche și minunată, de care doar șobolanii au grijă?

În primii ani după ce am fost dați afară vizitam locul gol, cu lacrimi în gât, dar ulterior nu am mai putut, căci ne făcea rău.

Ca să termin într-o manieră mai veselă, tot în P15, pe colțul clădirii, la parter, există sediul asociației din care am făcut și eu parte ca membru fondator până de curând, "Împreună pentru Târgoviște", asociație de tineri, care promovează evenimente culturale și are grijă de pagina de socializare Târgoviștea în imagini (webmaster, șterge dacă consideri reclamă, dar pe cuvânt de nu sunt mândră atât de asociație, cât și de pagină).

cloverina
[03.09.15 10:09:42]
»

Îmi cer scuze că am scris atât de mult! M-a luat valul emoției. Dacă webmasterul consideră ok, vă rog să citiți acest articol http://www.targovisteainimagini.ro/2013/10/casele-de-pe-centrul-vechi/

elviramvioAUTOR REVIEW
[03.09.15 10:23:09]
»

Multumesc mult pentru ca ai citit. Imi pare rau ca suferi, stiu ce inseamna, tatal meu trecea zilnic pe langa casa parintilor, nationalizata dintr-un motiv neclar, iar cand a obtinut aprobarea sa o primeasca inapoi, prin anii "70 daca-mi amintesc, a doua zi a fost demolata!

Despre asociatie stiu si urmaresc uneori comunicatele lor. Din pacate raman la ideea ca cine poate nu vrea sa faca mai mult. Am avut un sentiment de revolta, inutila, langa statuia lui Mihai Viteazul, cred ca imi dai dreptate ca mizeria si carpelile nu dovedesc nimic bun.

Asa cum am spus, sincer, de mult am tot asteptat sa scrie cineva in ceva amanunt despre orasul tau, am zis sa astept, dar popasul acesta m-a convins.

Poate scrii ceva ce nu stim si nu este pe site, pe mine ma intereseaza si sigur ghicesc inca cativa.

O zi buna sa ai!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Corvus
[01.12.15 07:42:07]
»

Cred ca "ai fost acolo", altfel de unde stiai sa spui atitea

Aia nu sint bulgari-sarbi ori sarbi-bulgari, sint bulgari care au venit intr-un moment nasol pt relatiile romano-bulgare, undeva intre cele doua razboaie mondiale. Refugiati din Bulgaria, au plecat din tara lor doar cu ce le-a incaput intr-o caruta. Aici, linga Tirgoviste, au fost impaminteniti in doua serii: parte in Baleni, de catre un boier Baleanu, parte linga Tirgoviste, azi cartierul Sirbi.

Nenorocirea a fost ca ei nu se puteau declara bulgari pe fata, ca, deh, eram in conflict, asa ca au zis ca sint sirbi. Din Serbia. Ca sa nu deranjeze

Pe vremea aia altfel se comportau refugiatii!

Astazi stim ca sint bulgari. De fapt s-a stiut mereu, doar ca un consens ne facea (si ne face, inca), sa le spunem sirbi, iar ei sa se complaca in (de) nominarea asta. Am buni prieteni printre ei si pot sa spun ca ei tin mai mult la Romania decit multi altii care-si spun romani.

Mai mult: i-as duce la o intilnire cu ungurii din Ardeal sa le explice si lor care-i treaba cu vietuirea in buna intelegere si fratie.

"Sirbii" nostri STIU!

elviramvioAUTOR REVIEW
[01.12.15 09:03:55]
»

@Corvus -

Mulțumesc pentru lectură și păreri. Cea mai bună prietenă a mea din liceu era bulgăroaică, fiica unora dintre cei rămași undeva pe malul Dunării. Etnie pură nu prea există în Europa, pe cromozomul meu și al fiecăruia sunt "adăugiri", dar nu recunoaștem și spun asta pentru că în familia mea chiar sunt astfel de crenguțe la pom. Partea cu Ardealul am trăit-o, cei "de jos" sunt altfel și eu am beneficiat de înțelegere și frăție.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Mihai18
[05.12.15 12:14:15]
»

@elviramvio - Frumos reviewul dar tot atât de interesante sunt ecourile. Dragă Elviramvio, nu știu dacă ai observat că reviewurile tale sunt urmate de un lung șir de ecouri. Aceasta spune mult despre caliatea review-urilor, care dau startul atâtor ecouri. Ai acest har să ne provoci (în sens bun) la ecouri.

Hai să scriu și eu câteva cuvinte. Sunt român 100% și vă rog să nu aruncați cu pietre spre mine după ce citiți ce voi scrie. Mie și soției ne plac ungurii pentru că sunt binevoitori și gospodari. De aceea, de 7 ori am fost la Budapesta, deseori și de 2 ori pe vară și totdeauna ne-am cazat la același hotel pentru că acolo sunt oameni de treabă. Intrăm în Ungaria pe la Cenad și dintr-odată câmpiile se schimbă, pe ele vezi recolte bune, iar la noi vedem „ciulinii Bărăganului”

Despre zona din arcul carpatic. Eu îi spun Transilvania (expresie românească) pentru că Ardeal este cuvânt de altă sorginte. Am fost și pe acolo. Nu am întâlnit ostilitate. Am urmat și niște cursuri în București și în clasa mea erau 5-6 maghiari. Seful clasei era ales de noi și acesta era unul dintre acei maghiari. Nu i-am uitat numele, dar nu-l spun. De la el știam că acasă i se zicea Loți și așa-i ziceam și noi. Pe toată durata cursurilor, el a fost șeful clasei și era ascultat de noi pentru că era un băiat de treabă, cu caracter. In concluzie, eu nu am nimic cu ungurii. Ce este nostim la ungurii care vorbesc românește. Ei încă nu stăpânesc bine genul gramatical. Uneori bărbatului îi spune „ea” și femeii „el” Uneori glumeam cu el și-l întrebam. Loți, fi atent, tu când te-oi căsători, pe cine iei de soție, pe „el” ori pe ”ea”. Își dădea repede seama și ne răspundea ”hai măi, terminați, că deosebesc bine bărbatul de femeie".

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
elviramvioAUTOR REVIEW
[05.12.15 13:43:01]
»

@Mihai18 -

Nu am timp acum dar cred ca daca ai citit toate articolele mele, stii deja cat de bine m-am impacat cu ungurii din Dej. Sunt in urma cu scrisul pe aici, nu ca nu vreau, altele sunt motivele, sunt datoare si cu un mesaj privat unui prieten, altfel ti-as povesti mai multe.

Parca maine serbati ceva in familie? Daca am retinut bine, atunci la multi ani si la multe vacante faine!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Mihai18
[05.12.15 15:12:02]
»

@elviramvio - Sărut mâna pentru felicitare. Sunteți prima care îmi adresează această urare și aceasta îi dă și mai multă valoare. La mine în familie azi este forfotă. Soția cu fiicele tot „uneltesc” între ele, le simt, dar mă fac că nu observ, ca să se simtă bine, mâine.

Pe acest sit eu sunt vinovatul pentru că m-am dat de gol când am scris despre evenimentul de la Raf. Teleajen. Dar, desvăluirea parțială a identității mele, nu mă deranjează. În fond, în România sunt zeci și zeci de mii de bărbați, care mâine sunt sărbătoriți. Vă mai spun ceva. Părinții și numele nu ți le poți alege. Pentru voi, prietenii AFA eu sunt Mihai așa că uitați-vă din când în când în calendarul ortodox.

În altă ordine de idei. Mă uimește cum ați aflat atât de repede că am scris un ecou la un review al dv. de acum 3 luni. Ce vrăji ați mai făcut calculatorului? Și când am spus, nu de mult, că femeile nu sunt mai prejos ca noi și că „nu te pune cu femeia” știam eu ce știam, că doar sunt trecut prin viață. Vă mulțumesc pentru toate.

Încă 2 vorbe despre unguri. Pentru ce îi prefer, am scris. Pentru noi, ploieștenii sau voi, bucureștenii, Budapesta nu este ”coalea” Nu știu alții cum conduc mașina dar eu totdeauna am ajuns într-o zi la Budapesta fără să depășesc viteza impusă. La acel hotel ne simțim ca acasă și ei știu treaba aceasta.

De ce aleg insula Margareta din Budapesta și nu Gura Diham? Păi acolo nu sfârâie grătarele, nu vuiește insula de manelele lui Guță. Îmi place să mă plimb pe Vaci ut., pe faleza Dunării, în piața Deak. Mă uimește politețea tinerilor care nu mă lasă să stau în picoare în autobuz, deși merg numai 2 stații de la hotel până în centru și nu știu că mai sunt și român. Mă surprinde plăcut corectitudinea femeilor de la casa de marcat din magazinele alimentare, unde uneori este rînd. 1 HUF are multe subdiviziuni și nu sunt obișnuit cu monedele lor și nici nu stau să citesc pe fiecare ce valoare are, așa că scot un pumn de monede și le las pe ele să „pigulească” apoi după aceea, ce au laut, le numără în fața mea. Acum, hai să nu exagerez, nici acolo nu-i raiul pe pământ, dar noi ne simțim bine acolo. Ca să nu se supere pe mine Irina și Aurici, ne simțim bine și la Istanbul, de aceea am fost acolo de 8 ori.

Cu bine dragă colegă de sit.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Mihai18
[05.12.15 21:17:38]
»

@elviramvio - Când spuneam că ai harul să provoci ecouri, n-am greșit. Referitor la expresia „Partea cu Ardealul am trăit-o, cei de jos (adică cei din Sudul țării) sunt altfel. Haideți să lămuresc eu expresia „cei de jos” De exemplu, când întrebi un moldovean de unde este și îți răspunde, „de acolo de unde pui harta în cui” înseamnă că este din zona Botoșani, Dorohoi (Bucovina) de unde este și apreciata Sânziana care tace de acest sit de vreo 3 ani Expresia „cei de jos” este sinonimă cu „ești de dincolo” adică dincolo de Carpați.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
cloverina, Corvus, elviramvio, Mihai18
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în Târgoviște și împrejurimi:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.05810284614563 sec
    ecranul dvs: 1 x 1