În Giurgiu, lăcasuri cu numele Marelui Mucenic Sf. Gheorghe 

TIPĂREȘTE

La sfârsitul lunii mai am făcut o excursie de o zi în Giurgiu şi împrejurimi prin locuri pe care nu le mai vizitasem. M-am adresat unui grup afiliat unei agenţii turistice cunoscute şi care e condus de doi ghizi foarte competenţi şi prietenoşi. Am făcut mai multe excursii de o zi cu ei, întrebându-i de fiecare dată înainte de înscriere  dacă e de urcat sau de mers mult pe jos. O singură dată, in sept 2023 am fost cu ei într-o excursie de patru zile în Moldova,  în care prietena care trebuia să mă însoţească nu a mai putut veni aşa că m-am descurcat singură  binişor cu un minim de ajutor de la ceilalţi turişti.

 În programul excursiilor sunt programate vizitarea a două-trei mănăstiri dar şi muzee, expoziţii. Fără a fi habotnică vă spun că vizitarea acestor lăcaşuri construite de domnitori sau boieri cu ocazia unor evenimente, au pe lângă momentele  de reculegere oferite, şi adevărate mărturii istorice. Si de data asta am mers singură si am vizitat  câteva lăcaşuri de cult în Giurgiu, am făcut o plimbare pe faleza Dunării şi alta în parcul Comana. A fost o excursie reusită.

Câteva cuvinte despre Giurgiu

Aflat la 65 km de Bucureşti pe malul stâng al Dunării, municipiul Giurgiu este capitală de judeţ cu o populaţie de 74000 locuitori. Se află pe coridorul de transport Pan European fluvial care leagă Marea Neagră de nouă ţări, până la Marea Nordului.

Datorită aşezării în lunca fluviului, împrejurat de terenuri roditoare, săpăturile arheologice au arătat existenţa unei populaţii stabile încă din paleolitic şi mai târziu urmele unei colonii romane.

 Oraşul a fost fondat  în sec X-lea de comecianţi genovezi şi a devenit în curând un centru comercial de interes.  După B. P. Hasdeu  numele provine de la San Giorgio patronul Genovei, după alţii  de la un întemeietor de sat numit Jurj, Giurge. Prima atestare documentara a orasului dateaza din 1403 din timpul lui Mircea cel Bătrân. Înainte de această dată se ştie că în Giurgiu a existat o cetate, distrusă  de turci în  1388-89, refăcută, dărâmată, urmele ei existând si astăzi. Fiind principala poartă de intrare spre Tara Romaneasca, Giurgiu a  fost cucerit de armatele imperiului otoman în 1417 în timpul sultanului Mehmet I care l-a transformat în raia turcească. A fost recucerită de Vlad Dracul în 1445, apoi de turci, recucerită din nou de Mihai Viteazul în 1595, apoi de  Mihnea al III-lea dar din1659 dar a ramas sub ocupatie turceasca până în 1829 când, complet distrus a fost retrocedat. Prin tratatul de la Adrianopole raialele Turnu, Giurgiu si Brăila au trecut sub administrație românească. În timpul ocupaţiei turceşti, creștinilor din aceste teritorii nu li se îngăduia să-și construiască locașuri de cult deasupra solului și nici să aibă clopote la ele. Din aceasta cauză, creștinii au fost nevoiți să recurgă la construirea bisericilor îngropate sub pamânt.  Orasul Giurgiu a fost reconstruit în sec XIX-lea.

Datorită importanţei sale economice  fiind cea mai importantă cale de acces pre Europa, la Giurgiu s-a inaugurat prima cale ferată din România cu ruta Bucureşti- Giurgiu, prima linie telegrafica, primul feribot si primul vas comercial sub drapel romanesc şi singurul pod peste Dunare dintre Romania si Bulgaria, construit in anul 1954.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

În România sunt multe locaşuri închinate Sfântului Gheorghe şi două oraşe mari care-i poartă numele: Sfântul Gheorghe şi Giurgiu.  Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este patronul spiritual al municipiului Giurgiu.

S-a născut din părinţi creştini în sec IV în Capadocia, în timpul împăratului Diocleţian.  A Îmbrăţişat de tânăr cariera de militar şi a asistat la persecuţii asupra creştinilor în 303 d. Hr. A fost întemniţat din cauza convingerilor religioase creştine şi decapitat în ziua de 23 aprilie, devenită ulterior praznic al numelui său.

În iconografie apare călare pe un cal stăpungând cu suliţa un balaur, se pare că salvând cetatea Silena din Libia

Este unul din cei mai populari şi veneraţi sfinţi, chipul Sfântului Gheorghe, ocrotitorul Moldovei, era reprezentat pe steagul voievodului Ștefan cel Mare. Este deasemeni ocrotitorul Armatei Române sărbătorită pe 23 aprilie.  

 Biserica Sf. Gheorghe din GiurgiuBiserica  se află în sudul oraşului în piaţa Sf. Gheorghe nr. 8 în apropierea scolii cu acelas nume. A fost construită  din lemn în 1838 şi sfinţită în 1841 când a primit hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe ” după cum reiese dintr-o însemnare existentă pe un evanghelier din 1843.

Iniţial biserica a avut forma unei corăbii dar la restaurarea din 1936, adăugându-i-se două abside a luat forma unei cruci şi s-a restaurant pictura de pictorul Paladină. Pronausul este despărţit de naos ca şi naosul de altar de patru stâlpi încadraţi în zid.  Biserica se sprijină pe doi stâlpi rotunzi de piatră  şi este înconjurată de jur împrejur sub streaşină de un brâu de cărămidă. În 1959 sub Prea Fericitul Justinian  pictura a fost spălată şi completată, deasemeni în anii 1980 când a fost restaurat şi exteriorul bisericii.  În urma cutremurului din 1990 biserica a suferit numeroase avarii după care s-au demarat lucrări ample de consolidare. Lucrările exterioare s-au finalizat în anul 2000 când au luat sfârşit şi cele de acoperire cu tablă atât a bisericii cât şi a celor două corpuri de case. Tot atunci a fost instalată  în partea de răsărit a bisericii o troiţă adusă din  Bărsana-Maramureş  şi pe cele două turle ale bisericii au fost montate două cruci din fibră de sticlă. Pe peretele din partea de vest a bisericii a fost aplicat un mozaic care îl reprezintă pe Sf. Mare Mucenic Gheorghe, protectorul Sf. Locaş şi al întregului oraş. Lucrările de pictură s-au finalizat în anul 2005 şi au fost realizate de către Pictorul  Prof. Achiţenie Ion cu echipa sa. De asemenea a fost restaurată şi catapeteasma. Începând cu anul 1993 Biserica Sf. Gheorghe a devenit patroana spirituală a  oraşului Giurgiu până  în 2018  când s-a construit şi sfinţit noua catedrală episcopală Sf. Mare Mucenic Sf. Gheorghe.

Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Sf. Gheorghe

Se află în apropierea bisericii prezentate mai sus pe DE70, la intrarea dinspre Bucureşti în Municipiul Giurgiu, pe sos. Bucuresti  nr. 81.

 Mănăstirea a fost înființată în anul 2006, de Episcopul Giurgiului  Preasfințitul Părinte Dr. Ambrozie care a hotărât întemeierea unei mănăstiri de maici întrucât nu mai exista niciuna de acest fel în episcopia  Giurgiului. Aici 6 vieţuitoare trăiesc în viaţa de obşte.  

La ridicarea mănăstiriii au contribuit credincioşii din eparhie. Sfințirea a fost oficiată în data de 22 aprilie 2007 de către Episcopul Giurgiului, împreuna cu Înaltpreasfințitii Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului  şi Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei

 Biserica mănăstirii este de lemn,  surprinde prin asemănăre cu cele din Maramureş si  a fost adusă din Bârsana de mesteri din acea regiune şi amplasată la intrarea în  municipiul Giurgiu.  Impresionează pictura interioară în stil neo-bizantin  cu scene din istoria religiei ortodoxe. Catapeteasma  care desparte altarul de naos  este dotată cu icoane vechi de peste 200 de ani infatisand scene biblice. La intrare în bisericuţă este un impresionant panou de bronz sculptat pe care scrie Mănăstirea Sf. Gheorghe. În zidul exterior al mănăstirii în 2008 au fost pictate scene din patimile și minunile Sfântului, în tehnica sgrafitto de către studenţii de la secţia de Arte Plastice a Facultăţii de Teologie din Bucureşti.

În această biserică se ţin toate slujbele  după rânduiala creştină...

 În curtea mănăstirii Sfântul Gheorghe  în care verdeaţa şi locurile de odihnă te îndeamnă la reculegere a fost înfiinţat un centru cultural pastoral cu numele. Arhimandritului Meletie, personalitate ecleziastică importantă în sec. XIX. Tot în curte este un spaţiu în care măicuţele cresc şi îngrijesc fazani şi porumbei.

 Trebuie să recunosc că această biserică m-a impresionat mai mult decât alte lăcaşuri mai bogate.

Catedrala nouă a Sfântului Mare Mucenic Sf Gheorghe 

Episcopia Giurgiului este una din Eparhiile Patriarhiei Române, care face parte din Mitropolia Munteniei si Dobrogei. Episcopia este condusa de Preasfințitul Părinte Episcop Dr. Ambrozie Meleacă.

Episcopia Giurgiului are două catedrale episcopale: cea veche  construită în 1840 cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi  ulterior adăugându-se Sfântul Mare Mucenic Sf. Gheorghe şi  noua  catedrală episcopală construită după anul 2000 şi sfinţită  pe 21 aprilie  2018. Se află în apropierea manastirii Sf. Gheorghe pe bul. Bucureşti nr 81.  

La sfinţire a pornit o procesiune religioasă de la Mănăstirea „Sf. Mare Mucenic Gheorghe" către noua Catedrală Episcopală  în care au fost purtate două icoane  aduse din Sfântul Munte Athos: Icoana Maicii Domnului și Icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Ele înfrumuseţează noua Catedrală Episcopală din Giurgiu. Hramurile noii catedrale sunt Sf. Mare Mc. Gheorghe” și „Sf. Ier. Vasile cel Mare” .

 WEB, te rog înserează:  https://www.youtube.com/watch?v=UKgEMjr3b7A 

---

VIZUALIZĂRI: 60 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI