Cascada Berea din Apa Asău – o vișină pe prăjitura unei alte excursii reușite

TIPĂREȘTE

Am eu ce am cu obiectivele mai puțin cunoscute. Sunt addicted, ce mai, recunosc, dar pur și simplu nu vreau să mă tratez de dependență... Face parte din dependențele pozitive, din câte am bunghit eu, deși, ca să fi cinstit, se lasă câteodată cu vânătăi, haine rupte și ochelari îndoiți, dureri de spate, mormane de haine în mașina de spălat și altele așijderea. “Cadoriselile” astea le le consider însă acceptabile, deși odată cu trecerea vârstei, cred că va trebui să mă mai potolesc un pic (sau nu?).

Anyway, am tras anul ăsta o tură pe valea Șupanului pe lângă Comănești. Fiindcă “trupele” , după atingerea obiectivului principal reprezentat de Cascada Șupanu, spre final mi-au solicitat retragerea de pe traseul care ducea la o a doua cascadă situată pe pârâul Luminei, aflat între dealurile Țigla Mică și Scăricica, ne-a mai rămas timp de crăilit. Acum, cinstit vorbind nici nu prea eram echipați toți cum trebuie, iar abordarea văii abrupte și plină de bolovani imenși părea din ce în ce mai dificilă și cum în planul B aveam la alegere, pentru obiectivul secundar și o altă a doua cascadă, am cedat la timp, promițându-mi să revin altă dată.

Zis și făcut... am luat cap-compas înapoi spre Comănești și de aici, spre Apa Asău. Văzusem eu întâmplător că există o cascadă pe valea Asăului, chiar în nordul localității despre care am scris mai sus. Accesul părea facil, fiind asigurat prin drumul care urmează firul văii. După ieșirea din DN12A și ajutându-ne de reperul pus de altcineva pe Google Maps, am parcat mașina pe un drumeag alăturat și am purces să „gustăm” din obiectivul situat pe partea dreaptă cum vii dinspre Asău, chiar lângă banda de asfalt.

În mod practic este vorba de un pârâu care coboară de pe Runcu Stânelor (pare că undeva dinspre Tașbuga), pentru a se vărsa în Asău pe partea stângă a acestuia, undeva imediat la nord de localitatea Apa Asău. Locația nu este prea vizibilă, cel mai probabil fiind să treci pe lângă ea fără să te prinzi că acolo, la o azvârlitură de băț de asfalt, se află un loc încântător, pe post e vișină pe prăjitura unei excursii în zonă. Google Maps situează podul drumului de pe valea Asăului, care trece peste pârâul Berea, la 8,1 km de la ieșirea din Comănești de pe DN12A. Din ciclul Tips & Tricks: este fundamental să nu vă lăsați păcăliți de aspectul inferior al cascadei, pentru că de jos din drum nu se vede că are o structură în trepte, ea continuând dincolo de posibilitățile de vizualizare de pe firul văii Asăului.

Așadar, din drum se vede numai un uluc de piatră, care, urcă spre o secțiune îngustă de vale și cam atât. Pentru a te bucura însă de restul de 70 % din cascadă, trebuie urcat pe stânga firului apei (dreapta privitorului din drum). La un moment dat continuarea drumului pare inaccesibilă, dar, cu puțină imaginație și ceva mai multă atenție, pe firul văiugii se poate trece în sus, spre un mic defileu, situat în unghi obtuz față de drum și de aceea practic invizibil din șosea. Mai sus, se ajunge într-un spațiu mai larg și orizontalizat între pereții de piatră, de forma unui mic circ, unde se găsește treapta superioară a cascadei, care, curge într-o marmită situată la bază.

Ce am remarcat: trebuie să ai în picioare încălțăminte aderentă, preferabil adidași de munte sau bocanci, pentru a nu aluneca. În nici un caz abordul cascadei nu trebuie făcut pe ploaie sau la scurtă vreme după aceasta, ulucul inferior de piatră fiind un derdeluș perfect, pentru a te duce țintă sub podul de pe șosea. Utilă este o cordelină, pentru asigurare și este preferabil să fie un coechipier/o coechipieră, pentru orice eventualitate. Trebuie depus puțin efort și trebuie acordată atenție urcușului și coborâșului pe uluc și prin micul defileu.

În principiu, jumătate de oră până la trei sferturi de oră sunt suficiente pentru explorarea cascadei pornind din drum, dar, dacă vreți să explorați pârâul mai sus de cascadă (noi nu am făcut-o), trebuie timp mai mult. Merge văzută și mai spre seară, totuși optim este să o vedeți când soarele oferă suficientă lumină, pentru a remarca toate detaliile.

În tot cazul, este o alternativă excelentă pentru o ieșire din cotidian, când treceți prin Comănești, mai ales că nu este situată la distanță mare de DN12A și cu tot cu drumul parcurs cu mașina, nu cred că ia mai mult de 1 ½ - 2 ore ca supliment. Sfatul meu este să abordați traseul trecând pe stânga Trotușului înainte de podul situat peste Trotuș de la Comănești (cum vii dinspre Onești), motivul fiind că vă mai puteți opri pe drum pentru a admira valea din 1-2 locuri de belvedere. Altfel, accesul cel mai direct este situat mai spre nord-vest chiar în apropiere de vărsarea Asăului.

P. S. Am încărcat foto anterior cu câteva minute (se poate verifica) și la Wikipedia Commons.

Situată la distanță mică de Comănești, poate fi un break relaxant.

Pentru a vă bucura din plin, trebuie încălțăminte aderentă de munte. E utilă o cordelină pentru asigurare, mai ales în caz că nu sunteți obișnuiți cu muntele.

În tot cazul, dacă a plouat recent, sau plouă, ori e iarnă, limitați-vă la ce vedeți din drum. Dacă totuși vreți să vă scărpinați unde nu vă mănâncă, sunt obligatorii o cordelină și un coechipier obișnuit cu necesitatea asigurării, iar în picoare bocanci solizi și aderenți de munte. Iarna, când e gheață, ghearele atașate la bocanci sunt mai mult decât indicate.

---

VIZUALIZĂRI: 1496 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI