GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cabo da Roca – spre vest până la capătul pământului
3 mai 2024
Cabo da Roca este cel mai vestic punct al Europei continentale.
Coordonate GPS: 38.78044 N; -9.49877 E;
Înaintea descoperirii Americii, oamenii credeau că acolo este capătul pământului, de pe promontoriul stâncos înalt de 140 metri neavând în faţa ochilor altceva decât imensitatea Oceanului Atlantic.
Poetul naţional al Portugaliei, Luís de Camões, scria despre Cabo da Roca: Aqui... Onde a terra se acaba e o mar começa... (Aici, unde se termină pământul şi începe marea), cuvinte pe care le-am regăsit înscripţionate, alături de coordonatele geografice, şi pe placa de pe baza monumentului înalt de piatră cu o cruce în partea superioară.
Cum ajungem în Cabo da Roca?
Din Lisabona se poate ajunge cu trenul şi apoi cu autobuzul. Am identificat două variante de traseu: cu trenul din gara Cais do Sodré până la Cascais (gratuit pentru posesorii de Lisboa card), apoi din autogara aflată vis-a-vis de gară cu autobuzul 403 sau tot cu trenul, dar din gara Rossio până la Sintra (gratuit pentru posesorii de Lisboa card), apoi cu același autobuz 403 până la Cabo da Roca, autobuzul având staţia chiar lângă gară. Autobuzul 403 parcurge traseul Sintra – Cascais şi retur cu o frecvenţă mulţumitoare. Biletele de autobuz se plătesc la şofer, cash sau cu card bancar. Interesantă ar fi folosirea ambelor trasee, unul la dus şi altul la întoarcere.
Noi am ajuns la capătul pământului mai simplu şi mai rapid: cu autocarul, obiectivul acesta fiind inclus în excursia opţională de o zi de-a lungul Rivierei portugheze, achiziţionate de la touroperator.
Autocarul ne-a lăsat în parcarea amenajată şi am pornit pe jos pe alei spre Ocean şi spre Monument.
Am admirat de la distanţă farul colorat în roşu şi alb, cu înălţimea de 22 metri, care se înălţa semeţ la 165 metri deasupra oceanului, cu regretul de a nu-l putea vizita, acesta nefiind deschis vizitatorilor.
Farul Cabo da Roca a început să funcţioneze din anul 1772, a fost modificat şi modernizat în anul 1843 şi este al doilea sau al treilea cel mai vechi far din Portugalia. Lumina sa se spune că ar fi vizibilă de la o distanţă de 48 kilometri, cu utilitate pentru navigaţie.
Am fost norocoşi să prindem o zi tare frumoasă, cu soare şi aproape fără vânt, o raritate în acel loc unde vântul puternic produce mult disconfort vizitatorilor nepregătiţi. Am profitat şi ne-am plimbat în voie pe acolo admirând albastrul infinit al Oceanului Atlantic, ale cărui valuri înspumate se spărgeau lovindu-se de stâncile de sub noi.
Peisajul spectaculos îţi taie răsuflarea, tentaţia de a-l imortaliza iar şi iar este mare, dar, pentru evitarea unor posibile accidente, accesul ne era permis doar pe aleile marcate, delimitate de un zid de piatră care se continua cu un gard cu balustrade din lemn. Unii însă mai „săreau pârleazul” , la propriu 😊, din dorinţa de a-şi face nişte poze cât mai spectaculoase pe care să le posteze pe reţelele sociale, însă nici aceştia nu riscau să se apropie prea mult de marginea prăpastiei.
Cu multă răbdare, am aşteptat destul de mult până să reuşim să ne fotografiem şi noi lângă Monument, acestea fiind singurele noastre dovezi că „amfostacolo” :D.
Cruz da Roca – crucea din piatră din vârful monumentului care marchează punctul cel mai vestic al continentului european a fost ridicată în anul 1979 cu sprijinul municipalităţii din Sintra.
Oficiul de turism de la Cabo da Roca este, probabil, cel mai căutat din întreaga Portugalie și asaltat de turiști. Aici se eliberează, la cerere şi contra sumei de 11 euro, certificate nominale, scrise frumos, caligrafic şi pecetluite cu ceară roşie, care atestă faptul că deţinătorul a atins cel mai vestic punct al Europei continentale. Cam scump. Pozele făcute lângă monument au fost gratis :D
La Cabo da Roca mai există un magazin de suveniruri şi o cafenea. Toaletele sunt cu coadă şi cu plată, relativ curate.
M-am bucurat şi pentru că am ajuns acolo şi că am avut noroc de vreme bună şi soare. Eu rămăsesem încă din 2012 cu regretul de a fi ratat, cu foarte puţin, cel mai sudic punct al Europei, aflat lângă Tarifa, în sudul Spaniei, când ajunsesem în port pentru a lua feribotul spre Tanger (Maroc), astfel că pe cel mai vestic nici nu concepeam să-l mai ratez, în timp ce restul punctelor cardinale nu se aflau pe lista mea de dorinţe.
Am admirat în voie peisajul sălbatic şi spectaculos, ca de capăt de lume, am ascultat muzica valurilor şi mi-am umplut ochii şi sufletul cu frumuseţea incredibilă a locului în care avusesem şansa să ajung.
Dincolo de Ocean ştiam că se află America şi, chiar dacă nu o vedeam decât cu ochii minţii, mă gândeam că de ce nu aş merge spre vest chiar mai departe dacă tot am obţinut viza 😊
Nici nu ştiu când a trecut timpul alocat acestei opriri. Ne-am regrupat, ne-am urcat în autocarul care ne aştepta în parcare şi am plecat spre următorul obiectiv al excursiei din ziua respectivă.
Cabo da Roca este în opinia mea un must see pentru cei aflaţi în Lisabona şi împrejurimi, distanţa faţă de capitală fiind de vreo 42 kilometri, iar faţă de Sintra de doar 18 kilometri.
Eu amfostacolo, mi-a plăcut, deci: RECOMAND!
Trimis de nicole33 in 05.08.24 06:01:28
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în PORTUGALIA.
- Alte destinații turistice prin care a fost: -
18 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (nicole33); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
18 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@nicole33:
”Eu rămăsesem încă din 2012 cu regretul de a fi ratat, cu foarte puţin, cel mai sudic punct al Europei, aflat lângă Tarifa, în sudul Spaniei, când ajunsesem în port pentru a lua feribotul spre Tanger (Maroc), astfel că pe cel mai vestic nici nu concepeam să-l mai ratez, în timp ce restul punctelor cardinale nu se aflau pe lista mea de dorinţe.
Uite un motiv sa mai ajungi in Spania!
O surpriza surprinzator de placuta articolul asta al tau! Acum fii sincera si recunoaste ca l-ai scris special pentru mine!
Adevarul este ca peisajul este uluitor si impresionant. fascinant as putea spune.
Chiar ca ati fost norocosi ca ati prins si vreme prielnica plimbarii pe la "capatul lumii".
”Dincolo de Ocean ştiam că se află America şi, chiar dacă nu o vedeam decât cu ochii minţii, mă gândeam că de ce nu aş merge spre vest chiar mai departe dacă tot am obţinut viza
Da, chiar, de ce nu? Sunt sigura ca v-ar placea si acolo!
Sa va fie de bine plimbarea spre vest si... spre mai departe!
”... Eu rămăsesem încă din 2012 cu regretul de a fi ratat, cu foarte puţin, cel mai sudic punct al Europei, aflat lângă Tarifa, în sudul Spaniei, când ajunsesem în port pentru a lua feribotul spre Tanger (Maroc)
Nici eu n-am ajuns până în Tarifa , am ajuns doar până în Gibraltar, de unde prietena mea a luat feribotul spre Tanger, iar eu am rămas să vizitez peștera. N-am regretat că n-am plecat cu ea, peștera mi s-a părut foarte interesantă!
Pozele sunt minunate!!! Te felicit pentru ele și pentru alegerea făcută să vezi „capătul pământului” de altă dată și vest-european, de azi!
Și... ca de obicei... mulți
Imensitatea albastră a Atlanticului (redată minunat în fotografiile tale) a fascinat dintotdeauna, a aprins imaginația faimoșilor exploratori portughezi și nu numai, i-a îndemnat să călătorească și să descopere pământuri și civilizații noi.
Chiar dacă n-ai fi postat fotografia de la Monument, eu te cred că ai fost acolo, era suficient doar ceea ce ai scris. Chiar, mai sunt persoane care pun la îndoială ce se scrie p-aici?
Frumoasă excursia voastră în capătul vestic al Europei continentale, dincolo de Atlantic se află America... autoritățile tot spun că anul viitor e posibil să fie eliminată viza... ce zici?
Gânduri bune!
@Zoazore:
”Uite un motiv sa mai ajungi in Spania!
Ehh... motive ar fi mai multe, dar eu eram cu ochii pe alte zone şi insule. Însă, pe lângă durata mare a zborului, 3,5-4 ore sau 6 dacă ne referim la Insulele Canare, discriminarea drastică a fumătorilor, începută din pandemie dar continuată şi după, mă face să mă gândesc bine înainte, deoarece să nu fumezi pe plajă sau la terasă sau pe stradă îmi pare mai mult decât aş putea eu suporta
În sudul Spaniei aş reveni pentru câteva obiective ratate deliberat la prima vizită.
Am ajuns deja în portul Tarifa, la doar câteva sute de metri de cel mai sudic punct al Europei, deci, s-ar putea pune că am fost şi acolo , având în plus avantajul de a vedea cu ochiul liber peste "baltă" continentul african
”Adevarul este ca peisajul este uluitor si impresionant. fascinant as putea spune. Chiar ca ati fost norocosi ca ati prins si vreme prielnica plimbarii pe la "capatul lumii".
Într-adevăr, a fost super!
Despre restul, mai vedem. Primul pas a fost făcut.
Mulţumesc mult pentru vizită şi ecou!
@doinafil:
”Nici eu n-am ajuns până în Tarifa , am ajuns doar până în Gibraltar, de unde prietena mea a luat feribotul spre Tanger, iar eu am rămas să vizitez peștera. N-am regretat că n-am plecat cu ea, peștera mi s-a părut foarte interesantă!
Eu am fost cumva mai norocoasă, reuşind ca în vacanţa de doar o săptămână petrecută pe Costa del Sol să vizitez şi Gibraltar şi Tanger. Aşa am avut o primă experienţă, scurtă, dar interesantă în Maroc şi am pus şi primul pas pe tărâm britanic. Din păcate, nu am ajuns să "aprofundez" cele două prime experienţe.
Peştera din Gibraltar mi-a plăcut şi mie, dar întâlnirea cu simpaticii macaci a fost deliciul acelei excursii.
”Pozele sunt minunate!!! Te felicit pentru ele și pentru alegerea făcută să vezi „capătul pământului” de altă dată și vest-european, de azi!
Poze au fost mult mai multe, cel puţin la fel de frumoase, dar, din motive tehnice, s-au cam pierdut
Mulţumesc mult pentru aprecieri, vizită şi ecou!
@Safta Radu:
”Imensitatea albastră a Atlanticului (redată minunat în fotografiile tale) a fascinat dintotdeauna, a aprins imaginația faimoșilor exploratori portughezi și nu numai, i-a îndemnat să călătorească și să descopere pământuri și civilizații noi.
Da, cam aşa au luat naştere imperiile coloniale, cu avantajele şi dezavantajele inerente pentru fiecare parte implicată.
Mulţumesc pentru apreciere. Am şi un filmuleţ (primul) cu Oceanul şi cu valurile înspumate
Nu ştiu alte oceane cum sunt, dar pe mine Atlanticul m-a surprins de fiecare dată cu o altă faţă. L-am descoperit extrem de cald şi în nuanţe de albastru deschis în Punta Cana în urmă cu zece ani. Trei luni mai târziu am regăsit parcă un alt ocean, mai răcoros şi neavând o culoare prea frumoasă când valurile sale spălau plajele cu nisip negru, vulcanic, din Tenerife. În Madeira acum doi ani, am găsit Atlanticul albastru precum cerneala, dar prea rece pentru mine la final de aprilie şi la fel şi aici pe coasta Lisabonei, frumos, dar rece la început de mai.
”Chiar dacă n-ai fi postat fotografia de la Monument, eu te cred că ai fost acolo, era suficient doar ceea ce ai scris. Chiar, mai sunt persoane care pun la îndoială ce se scrie p-aici?
Mulţumesc pentru încrederea acordată Cine mă cunoaşte ştie că eu NU mint în articolele mele, dar, pentru eliminarea oricăror posibile suspiciuni, prefer să ilustrez cât mai bine cele povestite.
Totuşi mi s-a întâmplat să am serioase îndoieli că un user sau altul a fost în locul despre care a scris atunci când am citit unele enormităţi şi exagerări grosolane fără vreo legătură cu realitatea de acolo .
”dincolo de Atlantic se află America... autoritățile tot spun că anul viitor e posibil să fie eliminată viza... ce zici?
Este foarte posibil şi de dorit ca, în sfârşit, să se întâmple.
Pentru că numărul celor refuzaţi a rămas relativ constant, a fost nevoie ca un număr considerabil crescut de "aplicanţi eligibili" să solicite viza şi să stea la cozi mari la poarta ambasadei pentru a o obţine, chiar dacă nu aveau în plan o vizită iminentă în această ţară, doar aşa putând scădea sub pragul impus. Eu încă mă mai gândesc la zborul lung şi obositor, la care se adaugă şi preţul mare al biletelor de avion, dar ştiu că voi ajunge şi acolo când va fi să fie, acum având alte priorităţi.
Mulţumesc mult pentru aprecieri, vizită şi ecou!
=
Mă gândesc, de exemplu, să-mi revăd doi buni prieteni pe 14 săptămâna viitoare, aşa pe la prânz
@nicole33: Interesant loc! Am invatat despre el intr-a sasea, la geografie, dar abia acum fac fixarea cunostintelor .
” Înaintea descoperirii Americii, oamenii credeau că acolo este capătul pământului, de pe promontoriul stâncos înalt de 140 metri neavând în faţa ochilor altceva decât imensitatea Oceanului Atlantic.
Cu mai putina indreptatire, acelasi sentiment l-au avut si oamenii altor locuri. Finistère (in Franta), Finisterre/Fisterra (in Spania) sunt doar doua dintre "capurile" batranului continent ale caror denumiri arata acest lucru.
Se pare ca ati avut parte de o vacanta foarte plina in luna mai!
@nicole33:
”Mă gândesc, de exemplu, să-mi revăd doi buni prieteni pe 14 săptămâna viitoare, aşa pe la prânz
In America? Sau in Portugalia?
@nicole33: Frumos la „capătul pământului”
Certificatul oferit contra cost celor care doresc să-și „legitimeze” prezența acolo cu o hârtie are tradiție, ideea fiind valorificată de decenii. Astfel, citind niște „Note de drum” privind Portugalia, publicate în Familia din septembrie 1974, aflăm că:
Am fost în Portugalia, țară de la extremitatea occidentală a Europei, cu o poziție particulară marcată de altfel în toate ghidurile turistice care nu uită să recomande vizitarea unui promontoriu numit Cabo da Roca „capul stâncii” , cel mai apusean al continentului nostru (contra unei sume ți se oferă și o diplomă cu sigiliu care atestă faptul că ai ajuns în acel loc, așa cum ți se oferă o diplomă la trecerea ecuatorului). Ajuns la Cabo da Roca, de pe vârful unei stânci care înaintează in albastrul verzui al Atlanticului, poți admira coasta impresionantă ce amintește de peninsula Bretagne din Franța.
Când mi s-a spus că un astfel de peisaj de coastă se întinde pe o distanță de mai mult de 800 de kilometri am înțeles mai bine istoria acestui popor, cunoscut ca unul dintre cele mai iscusite popoare de navigatori.
Călătorii frumoase!
”“Totuşi mi s-a întâmplat să am serioase îndoieli că un user sau altul a fost în locul despre care a scris atunci când am citit unele enormităţi şi exagerări grosolane fără vreo legătură cu realitatea de acolo”
Ha, sărut mâna, bun venit în lumea reală! Sunt convins, de dau și sânge, că sunt câțiva dintre ăștia de scriu pe AFA, care n-au fost, neam, prin locurile despre care au scris! Dar, nah, dorința de-a ocupa un loc în față te determină să faci vrăji!
Am spus-o de mai demult, AFA tinde să devină un fel de etalare de portofele :” Eu, băi, săracilor, fac concedii NUMAI la 7 stele”, sunt multe review-uri scrise care nu transmit nimic, cum, de exemplu, ar fi ale mele: abia de adun douăj’de oameni care catadicsesc să citească ce scriu! Au dreptate, mausolee, biserici, mănăstiri sau locuri naturale din România nu cadrează cu parcările în care BMW X6 nu este un must dacă n-are nuș’ ce motorizare!
Să fim noi sănătoși, când eram tânăr nici nu-mi păsa de-astea. Acuma, mă sperii, cumva, a trecut tinerețea și nici bătrânețea nu pare a fi prea lungă!
@adso:
”Interesant loc! Am invatat despre el intr-a sasea, la geografie, dar abia acum fac fixarea cunostintelor
Ai fost norocos! Profesorul meu de geografie din generală, probabil pentru că era mai în vârstă, insista să ne înveţe mai mult despre partea estică a continentului european, de ajunsesem să ştiu la perfecţie toate republicile sovietice, inclusiv pe cele asiatice
”Cu mai putina indreptatire, acelasi sentiment l-au avut si oamenii altor locuri. Finistère (in Franta), Finisterre/Fisterra (in Spania) sunt doar doua dintre "capurile" batranului continent ale caror denumiri arata acest lucru.
"Sfârşitul pământului" de la Finistère din Bretania ar avea sens doar raportat strict la Franţa, în timp ce galicianul Finisterre/Fisterra din nord-vestul Spaniei ar putea concura serios cu Cabo da Roca, diferenţele nefiind prea mari.
Pe lângă cele două menţionate de tine, eu aş adăuga şi promontoriul, ce-i drept mult mai modest, de la Land's End (UK)
Mulţumesc mult pentru completări, vizită şi ecou!
@adso:
”Se pare ca ati avut parte de o vacanta foarte plina in luna mai!
Vacanţa de Paşti petrecută la Lisabona a fost foarte plină şi foarte activă. M-am bucurat că am reuşit să vizitez multe locuri noi, deosebite. Nu este genul meu de vacanţă, dar nici nu-mi pare rău că a ieşit aşa, chiar dacă ne-am întors amândoi mai obosiţi decât am plecat şi asta nu a fost prea bine.
De fapt, toată luna mai a fost plină de vacanţe, pentru că, după toată alergătura prin Portugalia, trebuia să ne mai şi odihnim şi atunci au urmat, firesc aş spune, Egiptul şi Turcia. Trei plecări într-o singură lună au fost cam multe, însă aşa am avut planificat concediul.
Nota de plată a venit imediat, în sensul că au urmat şi încă urmează trei luni şi jumătate de muncă la greu pe căldură şi luptând cu codurile alea colorate ale lui Yersi, dar la birou, nu la mare sau la munte ca el. Contez însă pe ajutorul lui, să învingă el canicula şi astfel să mai scăpăm şi noi ăştilalţi
@Zoazore:
”In America? Sau in Portugalia?
Nţţţ... nici, nici. Mai ai o şansă să ghiceşti. Primele două încercări le-ai ratat
Şi ca să te ajut îţi spun doar că locul de întâlnire este mult mai aproape, nu necesită vreo viză specială şi nici nu implică zborul cu avionul, deşi, dacă mi-aş dori neapărat, ar fi posibil, dar ineficient din toate punctele de vedere.
Hai să te văd acum, Zânico, cu bagheta aia cum te mai descurci
@nicole33:
”Hai să te văd acum, Zânico, cu bagheta aia cum te mai descurci
Stiu raspunsul, dar nu ar fi cinstit, fiindca mi-a fost "suflat din clasa". Voi incerca niste mosmoane si niste bolmoaje, poate aliniez planetele, ca Mercur e retrograd rau. Sper sa-ti iasa!
”Contez însă pe ajutorul lui, să învingă el canicula şi astfel să mai scăpăm şi noi ăştilalţi
Vestea buna e ca @Yersi a invins Canicula, a indesat-o-n Lacul Rosu care s-a facut si mai rosu de la codul ala colorat si cica si mai rau: va ploua.
@nicole33:
” Nu este genul meu de vacanţă
Păi chiar de asta am făcut acel comentariu. Pare genul meu de vacanță .
” Profesorul meu de geografie din generală, probabil pentru că era mai în vârstă, insista să ne înveţe mai mult despre partea estică a continentului european, de ajunsesem să ştiu la perfecţie toate republicile sovietice, inclusiv pe cele asiatice
O, ce bine mi-ar prinde de săptămâna viitoare încolo lecțiile alea despre republicile unionale asiatice . Iar acum... învăț de la maeștri: păstrez misterul! (Deși l-am devoalat în stânga și în dreapta, cui m-a întrebat și cui nu.)
” au urmat şi încă urmează trei luni şi jumătate de muncă la greu pe căldură şi luptând cu codurile alea colorate ale lui Yersi, dar la birou, nu la mare sau la munte ca el
Eu aș prefera să lupt cu codul roșu la slujbă, cu aerul condiționat la îndemână, și să plec în vacanțe când e așa, mai răcoare. Unde pui că atunci sunt și prețuri mai civilizate la toate alea. Doar că nu se poate, of .
@tata123 🔱:
”Frumos la „capătul pământului”
Într-adevăr, este foarte frumos acolo.
Însă, pe lângă peisajul deosebit pe care oricine îl poate remarca şi din fotografii sau filmuleţe, mai este şi o senzaţie deosebită, greu de descris în cuvinte, cumva ca o linişte, pe care o simţi doar când ajungi efectiv acolo.
”Certificatul oferit contra cost celor care doresc să-și „legitimeze” prezența acolo cu o hârtie are tradiție, ideea fiind valorificată de decenii. Astfel, citind niște „Note de drum” privind Portugalia, publicate în Familia din septembrie 1974, aflăm că...
De această dată recunosc că nu am avut nici timpul şi nici dispoziţia necesare unei documentări temeinice înainte de vacanţa în Portugalia, dar, chiar şi dacă mă informam mai bine, sigur nu aş fi mers până în urmă cu 50 de ani.
Nu ştiam că tradiţia "diplomelor" de la Cabo da Roca datează de câteva decenii. Interesant şi, mai mult ca sigur, suficient de profitabil. Două cozi am văzut acolo la capătul pământului: una ceva mai scurtă pentru certificatele de 11 euro bucata şi alta mai lungă la toalete (0,50 euro de persoană), iar eu am ales să stau la cea din urmă.
Mulţumesc mult pentru completări, vizită şi ecou!
Vacanţe frumoase!
@Yersinia Pestis:
Hei ce surpriză să mă vizitezi şi pe mine!
”Sunt convins, de dau și sânge, că sunt câțiva dintre ăștia de scriu pe AFA, care n-au fost, neam, prin locurile despre care au scris! Dar, nah, dorința de-a ocupa un loc în față te determină să faci vrăji!
În optimismul meu, căruia unii i-ar zice naivitate, îmi place să cred că numărul acestora s-a redus considerabil în ultimii ani.
Dar ce te faci cu cei care au fost pe bune, dar habar nu au unde au fost şi nici de ce? Cel mai adesea sunt nemulţumiţi de orice şi întotdeauna altcineva este vinovat pentru ratările lor, doar ei nu. Dacă încerci să le explici unde au greşit, ca măcar pe viitor să nu mai repete, devin brusc agresivi.
”Am spus-o de mai demult, AFA tinde să devină un fel de etalare de portofele :” Eu, băi, săracilor, fac concedii NUMAI la 7 stele”
Nu cred că este chiar aşa, deşi, citind despre destinaţiile abordate de unii useri, îţi poţi face o idee destul de clară despre moştenirile primite de aceştia de la vreo mătuşă tare bogată Nu mă împiedică nimeni să citesc şi să visez frumos după aceea
Alţii pot alege vacanţe foarte ieftine şi foarte lungi. Este alegerea fiecăruia ce compromisuri este dispus să facă.
În rest, eu cred că fiecare are loc să scrie pe AFA cât timp o face cinstit şi civilizat şi are cititorii lui.
”sunt multe review-uri scrise care nu transmit nimic, cum, de exemplu, ar fi ale mele: abia de adun douăj’de oameni care catadicsesc să citească ce scriu! Au dreptate, mausolee, biserici, mănăstiri sau locuri naturale din România nu cadrează cu parcările în care BMW X6 nu este un must dacă n-are nuș’ ce motorizare!
Articole seci există. De exemplu, mie nu-mi plac reclamaţiile şi "compilaţiile".
Articolele tale sunt mereu citite şi comentate, chiar dacă adesea îţi place să te alinţi, dar cred că ţi-am mai spus asta şi eu, dar şi alţii. Pe vremuri erau "garnisite" şi cu câte cel puţin un banc bun, însă văd că ai renunţat la bancuri, chiar dacă scrii cu acelaşi umor ca înainte.
”Să fim noi sănătoși, când eram tânăr nici nu-mi păsa de-astea. Acuma, mă sperii, cumva, a trecut tinerețea și nici bătrânețea nu pare a fi prea lungă!
Sănătoşi să fim că restul se rezolvă cu curaj şi un strop de optimism
Mulţumesc mult pentru vizită şi ecou!
@adso:
”Păi chiar de asta am făcut acel comentariu. Pare genul meu de vacanță
Corect, aşa este, dar mai greşesc şi eu câteodată atunci când încerc să ies din "zona mea de confort", asta-i auzită destul de des în ultima vreme.
Ani de zile am tot amânat "genul tău" de vacanţe crezând că va veni şi vremea lor peste X ani şi obiectivele de interes le voi găsi tot acolo, astfel că am preferat vacanţele de relaxare şi de răsfăţ pe la all inclusive-uri care de care mai pricopsite, indiferent de ţară, doar cu scurte incursiuni în afara resortului. Viaţa mi-a dovedit că nu este cum am crezut eu . Incercând acum să recuperez din timpul pierdut, constat, dezamăgită, că deja nu mai avem energia necesară pentru toate cele dorite, deci, clar, raţionamentul meu nu a fost cel corect şi acum degeaba aş mai alerga după mai mulţi iepuri...
”Eu aș prefera să lupt cu codul roșu la slujbă, cu aerul condiționat la îndemână, și să plec în vacanțe când e așa, mai răcoare. Unde pui că atunci sunt și prețuri mai civilizate la toate alea. Doar că nu se poate, of
Ştiu că tu eşti legat de perioada vacanţelor şcolare, dar şi că beneficiezi de mai multe zile de concediu decât mine
Sunt avantaje şi dezavantaje. Contează şi destinaţia aleasă în extrasezon. Pentru a vizita, clar e mai bine când nu te toropeşte căldura, dar pentru plajă şi bălăceală, poţi avea şi surprize cu vremea sau cu temperatura apei mării. Cu foarte puţine excepţii, da, preţurile sunt mai prietenoase în mai decât în august.
Mi-am amintit acum de un CMR unde unul dorea neapărat să-şi prăjească neuronul la 50-60 de grade în august în Dubai, crezând că l-a prins pe Dumnezeu de un picior după ce a văzut preţurile ultraconvenabile la cazări şi la zboruri şi s-a supărat pe mine când i-am sugerat să se mai gândească înainte de a rezerva, trecând la jigniri.
”O, ce bine mi-ar prinde de săptămâna viitoare încolo lecțiile alea despre republicile unionale asiatice . Iar acum... învăț de la maeștri: păstrez misterul! (Deși l-am devoalat în stânga și în dreapta, cui m-a întrebat și cui nu.)
Indiferent care va fi misterioasa viitoare destinaţie de vacanţă, nu mă hazardez să încerc să ghicesc, că sunt cam multe , eu îţi urez de acum vacanţă plăcută!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2020 Scurtă incursiune până la capătul lumii — scris în 27.05.21 de irinad din TâRGOVIșTE - RECOMANDĂ
- Nov.2019 Cel mai vestic punct al Europei — scris în 03.05.22 de ile57b din ŢăNDăREI [IL] - RECOMANDĂ
- Aug.2019 La capătul vestic al Europei – Cabo da Roca și Ursa Beach — scris în 09.01.20 de Mika din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2018 4. Cabo da Roca & Muchaxos — scris în 12.07.18 de Bujie din PITESTI - RECOMANDĂ
- Nov.2016 Cabo da Roca - locul unde se termină Europa şi începe oceanul — scris în 31.03.18 de GabrielaG din BRASOV - RECOMANDĂ
- Nov.2012 Cabo da Roca - Rufe puse la uscat in briza oceanului — scris în 01.04.13 de rodica1016 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2009 Cabo da Roca – 'locul unde se termina pamantul si incepe marea' — scris în 17.07.11 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ