Noufaro Apartments și dor de-albastru...

TIPĂREȘTE

Ei, când mă gândesc că în urmă cu doar câteva zile mă lăfăiam pe această plajă… skylinewebcams.com/en/web ... okastritsa.html... Sunt sigură că mulți dintre voi au recunoscut-o… Așa-i?

Corfu, în acest paradis turistic accesibil tuturor, indiferent de vârstă sau de câți bani mai ai în buzunar, te simți precum un zeu sau o zeiță. De ce? Pentru că minunatele sale peisaje de pe țărm sau dinspre mare nu costă nimic și sunt cele mai prețioase din lume, păstrate ca amintiri dragi.

De ce dor de-albastru? Parcă doar în Grecia simt dorința nebună, nimănui împărtășită, până acum, de a mă scălda în imensitatea azurie a cerului ce se unește cu marea, pur și simplu să-mi dau jos hainele și alergând, să plonjez direct … în cer…

În perioada Târgului de Turism din februarie am dat peste o ofertă ce mi-a atras atenția. Perioada sejurului îmi convenea, prețul – 175 euro pentru două persoane, cazare la vilă și transport cu autocarul – excelent, aproape incredibil, rezerva de koum-quat trebuia reînnoită pentru nepoței… și uite-așa pe radarul de vacanță s-a ivit insula Corfu. Destinația nu era nouă pentru noi, mai fusesem în insulă în patru sejururi în locații diferite: Sidari, Acharavi, Roda, Ipsos, iar Kerkira, în afară de vizitele făcute în sejururile amintite, mă mai cucerise și în cursul a două croaziere, când pentru câteva ore nava a ancorat în portul capitalei.

Așadar, când primăvara pare cel mai frumos anotimp, iată-ne și pe noi porniți pe lungul drum al autocarului spre Corfu… Distanța București – Corfu este de 1100 kilometri și am parcurs-o în mai puțin de 14 ore, cu obișnuitele pauze de întindere la fiecare trei ore. Traseul rutier străbate Bulgaria (Ruse – Sofia – Kulata / Promahonas) – 600 km, apoi pe teritoriul Greciei (Serres – Salonic, urmând autostrada – Veria – Kozani – Grevena – Metsovo – Igoumenitsa) – 500 km. În Grecia am traversat mai multe provincii: Macedonia, a cărei capitală este Salonicul, Tessalia și Grecia continentală, având prilejul să admir în depărtare crestele încă înzăpezite ale Olimpului și ale Munților Pindului.

Dacă la ducere am traversat Grecia în timpul nopții, la întoarcere ne-am bucurat de străbaterea autostrăzii în timpul zilei. Este o extraordinară realizare de infrastructură cu vreo 60 de tuneluri pe sens și o sumedenie de viaducte. Apoi, trecând de această zonă atât de pitorească, în drum spre Serres, nenumărate orezării și doar… vreo 16 km cu livezi de piersici și de kiwi de o parte și de alta a autostrăzii… De admirat!

În vama bulgărească, la Ruse am avut parte de un mic incident pe care vreau să vi-l împărtășesc, poate cineva încă nu cunoaște o regulă absolut de neîncălcat: un minor pentru a putea ieși din țară atunci când este însoțit doar de unul dintre părinți, trebuie să aibă asupra lui documentul care atestă acordul celuilalt părinte care nu-l însoțește. Acest act trebuie să fie legalizat la notariat.

O doamnă însoțită de fiica sa de vreo 8-9 ani a fost avertizată de către ghidul însoțitor al autocarului încă de la părăsirea Bucureștiului, că neavând acest act semnat de soțul ei, va face cale-ntoarsă de la vamă… Nedând crezare spuselor avizate ale ghidului, aceasta n-a vrut să renunțe la călătorie. Ajungând la controlul poliției de frontieră, bineînțeles, li s-a interzis intrarea. Unde-i lege, nu-i tocmeală… A trebuit ca autocarul să facă drum de înapoiere până în vama română, unde cele două au coborât. Uite-așa, am traversat podul peste Dunăre de trei ori și am pierdut vreo jumătate de oră… Mi-a fost milă de fetița atât de entuziasmată de călătorie și care din ignoranța mamei sale, a ratat o vacanță frumoasă.

Ajungem în Igoumenitsa. Cu ochii de-abia mijiți din cauza nesomnului de peste noapte, intrăm în burta feribotului ce ne va duce până în portul din Kerkira (Corfu Town). Este prima cursă, cea de la 6 dimineața, așa încât avem parte și de bonus – răsăritul soarelui privit de pe mare.

Pentru cei care nu călătoresc cu avionul – Kerkira îi întâmpină cu punctul de referință pentru insulă: Vechiul Fort, cunoscut și sub numele de Palaio Frourio. Feribotul ”toarce” fără grabă prin fața Kerkirei, dezvăluindu-mi imagini cunoscute și mult așteptate… Ajungem în port, apoi fiecare turist este ”plantat” în fața locației pe care și-a ales-o.

Corfu este o insulă magică, iar Paleokastritsa este un spectacol, fermecând o lume-ntreagă și fiind considerată cel mai frumos loc al insulei ca și cadru natural.

Sat pitoresc, situat la 25 km nord-vest de orașul Corfu, pe coasta vestică, cu țărmuri punctate de cinci golfuri și două promontorii împădurite, înconjurat de dealuri luxuriante din care se ițesc vârfuri de chiparos, de crânguri de măslini, de livezi de lămâi și portocali, Paleokastritsa a atras de-a lungul vremii o pleiadă de personalități de talie internațională, printre care milionarul grec Aristotel Onassis, Boris Elțîn, Maria Callas, Francois Mitterrand, Kennedy, Brigitte Bardot…

Iată-ne și pe noi ajunși în față la ”Apartments Noufaro”, nițel impropriu zis ”în față”, clădirea fiind mai retrasă față de drumul principal. Cunoșteam amplasarea proprietății, pe distanță scurtă panta este destul de abruptă, iar după ce o cuceream, mai erau și niște scări de urcat… Precum o cumpănă de fântână, timp de o săptămână aveam să urc și să cobor, neobosind niciodată, bine, trebuia să-mi iau puțin elan la începutul pantei… :) Așadar, dacă vreți să vă pompați niscaiva fier în mușchii picioarelor, alegeți această locație, doar că, pentru persoane care se deplasează mai greu, ar putea fi o problemă…

Zona în care se află vila este mai puțin turistică, dar exact asta am căutat. Distanța până în centru, la plaja Spyridon era cam de 3,5 kilometri, o parcurgeam în plimbare pe jos, agale, de-a lungul drumului de coastă, într-o jumătate de oră. Drumul se învârtea atât de șerpuit, încât acest traseu cuprindea nu mai puțin de 20 de curbe… Le-am numărat. Aproape după fiecare, priveliștea îți încetinea pașii și-ți cerea s-o imortalizezi… O făceam în diferite momente ale zilei fiindcă lumina soarelui, directă sau ascunsă după vreo colină, picta jucăuș reflexe multicolore în apa mării…

Am avut parte de-o primire caldă și cu toate că sosirea noastră a fost matinală, la opt și jumătate, am fost imediat cazați. Gazdă ospitalieră, Efthis, ne-a oferit orice informație i-am cerut și a încercat să ne facă șederea cât mai confortabilă.

Dar cea care mi-a cucerit inima, a fost Lara, o cățelușă husky de trei ani, extrem de prietenoasă și avidă de mângâierile mele. Sentimentele se pare c-au fost reciproce, de câte ori mă vedea, făcea salturi înalte de bucurie!

Noufaro dispune de 15 camere și studiouri pentru 2,3 și 4 persoane. Camera noastră, mobilată simplu, dar funcțională, a satisfăcut întru totul nevoile noastre nepretențioase. Ce-ți trebuie în primul rând într-un concediu ca să te simți bine? Un pat bun și mare, cu lenjerie plăcută. L-am avut. Apoi, un mic birou cu scaun pe care l-am folosit drept suport de bagaj, dulap de haine, noptieră, televizor cu ecran plat, aparat de aer condiționat, oglindă. Au fost și ele. Spațiul holului de la intrare era pe jumătate ocupat de cele trebuincioase unei gospodine în eventualitatea pregătirii unei mese mai frugale: plită electrică cu două ochiuri, cuptor cu microunde, frigider, chiuvetă, cană de fiert apa, tacâmuri și veselă pentru două persoane, oală, cratiță, tigaie, ibric…

Fiecare cameră dispune de o terasă sau de un balcon. Noi am avut terasă, cei de la nivelul superior, beneficiau de balcon, mai mic decât terasa. Pe terasă – cu două fotolii și masă -, alintați de soarele dimineții, luam micul dejun, iar seara întârziam la culcare pentru că era atât de plăcut! După delectarea cu trilurile păsărelelor, când obosite se retrăgeau și ele la somn, începea adevăratul spectacol al nopții. Lor le luau locul greierașii, iar întunericul pătrunzător era străpuns de mici luminițe zburătoare, intermitente, ce se confundau cu cele ale avioanelor care se îndreptau spre aeroportul corfiot, la ceas de noapte. Licuricii! Nu mă mai bucurasem de prezența lor de ani de zile… Iar luna, apărând printre crengile copacilor, mândră și dolofană, căci am prins-o plină, întregea tabloul nocturn într-un mod atât de fericit… A meritat să sacrific niște ore de somn pentru toate acestea!

Pe peluza din fața teraselor, printre tufe de trandafiri, puteți face plajă, aveți la dispoziție șezlonguri, măsuțe și umbreluțe.

Baia… micuță, dar n-aveam de gând să dansez acolo… ;) Doar o micuță cadă de duș, cu perdea, toaletă și chiuvetă, oglindă, cinci prosoape, hârtie igienică. Fără uscător de păr, fără articole de toaletă. Nu știu, poate se găseau în studiourile rezervate prin booking. Apă caldă la orice oră din zi sau noapte. O fi baia mică, poate dușul ar merita o îmbunătățire, poate… însă orice mic defect dispare în comparație cu frumusețile pe care ți le oferă Paleokastritsa.

La doar 30 metri de vilă se află un supermarket de unde vă puteți aproviziona imediat cu orice vă doriți, iar la vreo două-trei sute de metri este stația de autobuz care face legătura cu Kerkira. Biletul de autobuz până acolo costă 2,50 euro, iar drumul durează cam trei sferturi de oră.

De data aceasta n-am mai apelat la închirierea unei mașini, o făcusem în celelalte sejururi și bifasem cam toate atracțiile insulei. Dar ne-am făcut pofta închiriind o barcă pentru patru ore cu 40 euro.

Vă recomand să vă luați de acasă spirale și aparate cu pastile contra țânțarilor. Noi am avut două, unul l-am împrumutat vecinilor de cameră, mi-a fost milă de ei, de pe terasă auzeam cum se tot plesnesc, încercând să se ferească de țânțari.

Cea mai apropiată tavernă, la vreo 300 metri, Spyros, am vizitat-o și noi.

Semnalul Wi-Fi gratuit, dar așa, mai agale, precum grecul… Nu ni s-a cerut de către proprietar nici o taxă turistică de ședere.

La sfârșit de aprilie am avut parte de vreme caldă, numai zile însorite, am făcut plajă. După ce-am plecat noi, a urmat o săptămână cu ploi zilnice… Paleokastritsa, ori ai plâns după noi?!

Dacă vă doriți o cazare ieftină, fără pretenții mari, liniște și relaxare, aer cu balsam de conifere, peisaje unice, beție de albastru sau puțin de Mythos de la ”mama lui”, alegeți Noufaro! Și transmiteți salutări Larei din partea noastră… ;)

---

VIZUALIZĂRI: 3172 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI