GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Istoria la 1900 de ani distanță – Columna lui Traian
Cu ocazia Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie) am mers la Muzeul Național de Istorie pentru a revedea bruma de expoziții permanente deschise publicul, dar și expoziția temporară dedicată Centenarului Marii Uniri („Semper Uniti. Centenarul Desăvârșirii Unității Naționale”). De ani de zile acest muzeu național oferă publicului interesat accesul la doar trei expoziții permanente: Tezaurul istoric, copia Columnei lui Traian și Lapidarium-ul. Din varii motive, inutil să deschid subiectul. Cert este că în afară de superbele piese din Tezaur, celelalte două expoziții cu „pietre” sunt parcurse în viteză de către vizitatori (mai ales fără ghidaj). De Ziua Culturii Naționale intrarea a fost gratuită, am întâlnit câțiva vizitatori, de toate vârstele.
Fostul Palat al Poștelor și Telegrafului, o construcție monumentală în stil neoclasic inaugurată la 1900, găzduiește de pe la 1972 Muzeul Național de Istorie a României. Este situat în apropierea Centrului Vechi, alături de alte clădiri emblematice (Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie, Mănăstirea Stavropoleos, Palatul Băncii Naționale, berăria Caru' cu Bere), pe Calea Victoriei nr. 12.
Am mai vizitat copia Columnei din muzeul bucureștean, am privit și atunci cu atenție diverse scene, am poposit și acum în sala care adăpostește mulajele și în circa 45 de minute am parcurs traseul circular. Este o adevărată „cronică în piatră” a războaielor dacice, o carte de vizită a poporului geto-dac; atât de mult l-au impresionat dacii pe împăratul Traian încât acesta va ordona săparea în piatră a odiseii dacice, monumentul rezultat atestând și după aproape două milenii destinul acestei populații carpato-dunărene.
Cum se desfășoară o vizită la copia Columnei?
După achitarea biletului de acces (10 lei/persoană – mnir.ro/tarifeaccesmnir) se traversează holul central al palatului (unde se organizează de obicei expozițiile temporare) și se intră în Lapidarium. Acesta este de fapt o clădire anexă din metal și sticlă, un fel de pavilion de 1700 mp, amplasat în curtea interioară. Deja ne apare în fața ochilor o parte din baza coloanei și începutul fusului cu primele scene. Coborâm la un nivel intermediar și pe partea stângă descoperim două panouri cu informații și imagini despre Columnă. Vedem planul expoziției care ne ajută să urmăm traseul normal de vizitare.
Ne apropiem de mijlocul pavilionului, unde într-un spațiu adâncit cu peste 4 m se află amplasat soclul columnei și primele 6 scene de pe corpul monumentului. În același spațiu de la nivelul inferior, de jur împrejurul soclului, sunt amplasate scenele de la nr. 7 la nr. 19. Plăcuțe conținând numărul scenei și text explicativ în limba română și limba engleză sunt așezate lângă fiecare piesă. Un panou informativ ne prezintă schița și descrierea Forului lui Traian de la Roma. Urcăm din nou la nivelul intermediar al pavilionului și observăm macheta Forului, realizată după planurile interbelice ale arheologului italian Italo Gismondi.
Expoziția de bază de la etajul intermediar conține restul reliefurilor, de la 20 la 125, împărțite în 7 zone prin culori diferite ale plăcuțelor (de fapt sunt 124 de scene). Pe balustrada din jurul soclului sunt reproduse schițele scenelor, respectându-se culorile zonei respective. O parte din basoreliefuri sunt frumos așezate în jurul celor patru stâlpi rotunzi din colțuri.
Nivelul superior al pavilionului, parterul de fapt, expune piese de lapidarium începând din epoca romană până în epoca medievală (statui, pietre funerare, fragmente decorative de la edificii religioase ori civile, pisanii).
Informații tehnice
Istoricul roman Dio Cassius descrie în „Istoria Romană” acțiunile împăratului Traian de după războaiele cu dacii: Întemeie biblioteci şi ridică în for o columnă foarte mare, atît [spre a-i sluji] ca mormînt, cît şi ca o dovadă de măreţie a lucrărilor din for. Căci tot locul acela fusese muntos, iar el îl săpă atît cît se înălţă columna, şi în felul acesta făcu o piaţă netedă.
Lucrarea arhitectonică de mare amploare numită Forum Traiani a fost începută în anul 107 și a durat 10 ani, planurile fiind întocmite de celebrul arhitect Apollodor din Damasc, iar sursa financiară fiind cum se putea altfel decât prada din Dacia. Forumul închidea o piațetă, accesul se făcea pe sub un arc de triumf, în mijloc trona statuia ecvestră a lui Traian, iar porticul înconjurător era decorat cu statui ale dacilor învinși. Ansamblul era completat de basilica Ulpia, Columna lui Traian, bibliotecile latină și greacă, împăratul Hadrian încheind lucrarea cu un templu dedicat lui Traian. Coloana de piatră este singura care s-a păstrat intactă până azi.
Columna a fost inaugurată în data de 12 mai 113 și reprezenta atât un monument istoric, cât și o operă de artă, ulterior și un monument funerar. Coloana este realizată din marmură albă de Paros și Carrara, este înaltă de 39,83 m (fără statuie) și are o circumferință de 4 m. În interior există o scară în spirală care unește soclul cu capitelul doric din vârf, luminată de ferestre discrete. Coloana se încheia cu statuia lui Traian, înlocuită la sfârșitul secolului al XVI-lea cu cea a Sf. Petru. În 117 în soclu este depusă urna de aur cu cenușa împăratului Traian.
Sculptorii reuniți sub comanda lui Apollodor din Damasc au realizat circa 2500 de personaje (cu o înălțime între 0,60 m în partea de jos și 0,90 m în partea superioară), cuprinse în peste 400 de dale de marmură care întinse ar însuma o lungime de 200 m. Deasupra ușii metalice de acces se află o inscripție: Senatul şi poporul roman Împăratului Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traian Augustul, germanicul, dacicul, mare pontif, învestit pentru a XVII-a oară cu puterea de tribun, aclamat de şase ori imperator, consul pentru a VI-a oară, părinte al patriei, pentru a se arăta cât de înalt era muntele şi locul săpat cu eforturi atât de mari. Soclul e împodobit cu arme și trofee dacice. În Antichitate coloana a fost pictată în culori vii, policromia fiind reconstituită de specialiști italieni în studii nucleare și comunicată publicului în anul 1987. Imagini desenate, copiate și reproduse apar încă din secolele al XV-XVI-lea.
Copia monumentului
În veacul al XIX-lea apar pentru prima dată propuneri de reconstituire la București a monumentului, începând cu marele om Mihail Kogălniceanu. Am căutat și am găsit și ziarul „Românul” din 1867 care publica propunerea realizării unei copii după modelul aflat la Paris, concluzionând: Putemu ave dară, numai se voimu, putemu ave în Bucuresci, acelu nemuritoriu documentu alu istoriei Daciei, alu originiloru noastre, documentu care a astupatu și eternu va astupa gura tuturoru celoru cari, Slavi sau Germani, s-aru mai ispiti vruodată a nega latinitatea noastră, din interese astăzi demascate înaintea lumii.
Istoricul A. D. Xenopol publică în „Cursul de Istoria Românilor pentru școalele secundare”, tipărit la Iași în 1897, o ilustrație a Columnei lui Traian. În Prefață autorul precizează: Am înzestrat manualul meu cu hărți explicative ale evenimentelor, precum acea a expedițiilor lui Traian în Dacia... Pentru ca copiii să priceapă bine aceste hărți, este neapărat ca profesorul să facă pe elevi a reproduce el însuși pe tablă drumul călcat de Traian... În afară de hărți, am reprodus și câteva ilustrații, toate absolut noi, precum două scene din din cele mai frumoase de pe columna lui Traian, această columnă însuși... Manualul lui A. D. Xenopol descrie astfel Columna: Interesul acestui monument sunt însă sculpturile ce o înfășură în spirală ca o cordea, mergând de jos în susși care înfățoșază scene din luptele Romanilor cu Dacii. Aceste sculpturi sunt împărțite în 124 tablouri, care expun în ordine cronologică faptele celor două răsboaie purtate cu Dacii.
Alexandru Odobescu, V. A. Urechia, Al. Tzigara-Samurcaș propun soluții și înaintează proiecte de realizare a unei copii a Columnei lui Traian de la Roma. Abia în anii '30 directorul Școlii Române din Roma, arheologul Emil Panaitescu, obține în urma multor memorii și insistențe aprobarea și alocarea de bani pentru realizarea copiei mult dorite. Meșteri pricepuți de la Vatican, sub supravegherea arheologului român și a altor specialiști în domeniu (printre care și Italo Gismondi, menționat mai sus), realizează copiile în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Mulajele ajung în țară abia în anul 1967, după tratative diplomatice și intervenții ale unor istorici români, iar din 1972 sunt expuse în pavilionul special din curtea Muzeului Național de Istorie a României.
Meșterii italieni au confecționat mulajele prin turnare de ciment alb armat, amesecat cu praf de marmură, o soluție care s-a dovedit viabilă în timp. La circa 75 ani distanță de la turnare metopele se prezintă foarte bine, nu sunt sparte ori crăpate; doar anumite scene sunt lucioase de la atingerile repetate ale vizitatorilor.
Importanța monumentului
Dacă citești întreaga istoriografie hărăzită acestui monument antic vei fi surprins de varietatea interpretărilor elaborate de cercetători din diverse domenii. Pornind de la valoarea estetică drept operă de artă, trecând prin calitatea de monument triumfal închinat victoriilor militare ale unui împărat roman, până la considerarea drept un bogat „document” istoric în ceea ce privește poporul dac ipotezele au suferit diverse variante.
Scriitorul George Murnu dedică Columnei un articol în„ Luceafărul” din 1907 (însoțit și de imagini), în urma unei vizite la Roma. El scrie despre importanța artistică a monumentului și despre scenele colorate de altădată: În vechime galeriile din preajma monumentului înlesneau cunoașterea de aproape a basoreliefurilor, cari și așa se puteau vedea mai deslușit, căci erau colorate și prin urmare mai bine scoase la iveală.
Profesorul Teohari Antonescu de la Iași semnează la 1910 o lucrare (postumă) închinată Columnei, cu titlul „Columna Traiană studiată din punct de vedere archeologic, geografic și artistic”. Columna, înainte de a fi o operă de artă, este un monument istoric, unde ni se desfășoară o întreagă epopee războinică, asupra căreia știrile scriitorilor vechi sunt puține și îmbucătățite. Ca atare, comentatoriisunt datori să descopere în acea neîntreruptă înșirare de figuri sculptate, adevărata istorie pe care artistul columnei o săpase ca un comentar ilustrat la memoriile scrise de către însuși Traian asupra acestui război.
Al Tzigara-Samurcaș scria în „Convorbiri Literare” (1934): Să acordăm toată atenția cuvenită splendidului document ce reprezintăcoloana; să o expunem aci spre a putea fi de aproape studiată, punând în evidență nu numai trufia Romanilor dar și extraordinara bravură a străbunilor noștri, tot atât de proprie să înalțe sufletele... Ea ne procură cele mai importante mărturii ale glorioasei epoci de plămădire a poporului român.
Una din cele mai cunoscute cărți despre monumentul de la Roma, pe care mulți dintre noi o identificăm după coperta verde și formatul mare, este cea intitulată simplu „Columna lui Traian” și o datorăm istoricilor Constantin Daicoviciu și Hadrian Daicoviciu. Aceștia concluzionau în 1966: ... pentru noi românii, Columna Traiană reprezintă mult mai mult. Înfățișând în imagini cucerirea Daciei, premisă a colonizării și romanizării meleagurilor noastre, ea constituie un original, dar adevărat act de naștere al poporului român.
Radu Vulpe scria în 1988 în cartea numită „Columna lui Traian. Monument al etnogenezei românilor”: … din cele trei semnificații antice ale Columnei Traiane, singura care s-a impus posterității, mergând până la eclipsarea totală a celorlalte două, a fost tocmai aceea de comemorare a războaielor dacice, care, în intenția contemporanilor lui Traian, nu avusese decât rol secundar, de paleativ la un inconvenient de ordin arhitectonic.
Concluzii. Chiar dacă Muzeul Național de Istorie nu poate oferi astăzi acces la toate colecțiile sale recomand bucureștenilor și vizitatorilor Capitalei să aloce o oră pentru a admira copia Columnei și Tezaurul. Vom descoperi pe basoreliefurile coloanei aspecte ale vieții domestice, acțiuni militare și religioase. Chipul împăratului Traian apare de vreo 60 de ori, pe când Decebal este reprezentat doar de 10 ori. Putem vedea elemente de fortificație (cetăți dacice, castre romane), clădiri (temple, amfiteatre), lucrări de construcție (poduri, amenajări drumuri), arme de tot felul, veșminte și chipuri. O întreagă lume e înfășurată pe coloana de la Roma, lume pe care o putem vedea de aproape și în București.
Alegeri inspirate!
Trimis de tata123 🔱 in 21.01.19 10:36:37
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 44.43158570 N, 26.09703580 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Wow... două privilegii! Unul de a fi start-vot și altul de a fi văzut Columna, acolo la ea acasă. Dar tot acasă e și la Muzeu.
Am votat pentru străbunii noștri, dar apoi voi citi cu mare, mare atenție.
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
Foarte interesantă expunerea despre dacii care au luptat eroic pentru a se apăra de urgia romană.
Am văzut Columna la Roma, dar fără posibilitatea de a privi și metopele din partea de sus, care sunt de fapt cele mai interesante.
Acum, se văd bine, chiar și figurile lor sunt foarte clare. Îmbrăcămintea și aspectul în general, este mult asemănător cu al dacilor din Grădina Boboli Florența. Dacă istoricul Leonard Velcescu ar vedea reviewul, sigur ar completa prezența celor de la Florența în Forul lui Traian, așa cum de fapt, se crede că ar fi fost.
Pentru vara lui 2019 am multe obiective în program, acum mai plusez unul.
Multe felicitări! Trebuia și un asemenea rev.
Un an cu bine.
Eu sunt unul din acei care nu a vazut copiile bazoreliefurilor de pe Coloană și nici nu știam că există. A fost visul meu de a le vedea în detaliu atunci am văzut Coloana în original, la Roma. Un asemenea monument merită, numai el singur, un muzeu permanent în România.
Un articol uimitor. Mulțumesc!
Perfect. În 2013 am scris un review despre MINR dar m-am oprit la tezaur. N-am avut curajul să atac Columna.
@tata123: Felicitari pentru articol! Munca, pasiune, daruire...
Voi vizita obligatoriu acest muzeu pentru a vedea Tezaurul si mai ales copia Columnei lui Traian.
@mihaelavoicu: Mulțumesc pentru ecouri și aprecieri. Felicitări celor care au ajuns la Roma și au privit originalul. Am citit și eu materiale elaborate de Leonard Velcescu, membru corespondent al Academiei Române, un om dedicat studiilor despre daci (în special arta statuară).
Se pare că în Forul lui Traian au existat circa 100 de statui de daci. Cercetătorul spunea într-un interviu din 2008: … acest monument conceput să-l slăvească pe Traian îi glorifică, în aceeași măsură, și pe daci. Este un fapt total iesit din comun: în cel mai de preț loc al lor, romanii au implantat, de bună voie, imaginea dacilor, un popor învins, imaginea lumii „barbare”.
@Lucien: Mă bucur că articolul vă este util, la prima vizită în București puteți aloca o oră copiei Coloanei lui Traian. În ultimii ani tarifele de acces au tot scăzut, astfel că acum cu 10 lei se pot vizita atât cele trei expoziții permanente (Tezaur, Lapidarium și copia Columnei), dar și expozițiile temporare din holul muzeului. Plus că se pot face fotografii gratis, fără blitz.
Copia Columnei chiar e așezată într-un pavilion separat construit special în 1972 pentru amplasarea soclului și a metopelor. Consider că această copie e destul de bine pusă în valoare, mai ales dacă beneficiezi de serviciile unui ghid bine instruit.
Numai bine!
@Michi: Mulțumesc mult pentru aprecieri.
@Yolanda: În momentul în care ajungeți la București și aveți circa 2 ore libere, puteți explora expozițiile din Muzeul Național de Istorie de pe Calea Victoriei. Și obiectele din Tezaur sunt interesante și valoroase pentru istoria noastră (unele pot lipsi din vitrine fiind trimise la diverse expoziții în țară ori străinătate).
Am găsit un infografic interesant care prezintă modul de construcție al Columnei lui Traian. Puteți vedea imaginea aici: infogrades.com/arts-infog ... -trajans-column.
Călătorii frumoase!
@tata123: Mulțumesc! Pot adăuga câteva fotografii cu originalul de la Roma și altele cu Coloana Vendome-Paris, ridicată de Napoleon după modelul celei de la Roma?
@tata123:
Ca întotdeauna un articol marca @tata123 este plin de informații extrem de utile, postate de un profesionist, ce vin în sprijinul celor văzute de mine în august 2018 (am vizitat atunci Lapidariumul și Columna, Tezaurul național și o expoziție nepermanentă "România în primul război mondial"). Nu am scris încă un review, poate nu a fost timpul lui, dar în mod cert voi scrie câte ceva despre impresiile mele după vizitarea muzeului.
Felicitări!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2024 Muzeul Național de Istorie și Palatul Parlamentului într-o Sâmbătă de primăvară — scris în 23.03.24 de vladix18 din CăLăRAşI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 Expoziţia : Dacia, ultima frontieră a romanităţii (II) EXCEPŢIONALĂ — scris în 05.07.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 Expoziţia „Dacia, ultima frontieră a romanităţii˝ (I) – Excepţională — scris în 04.07.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2023 Jucăriile copilăriei la … Muzeul Jucăriilor — scris în 03.02.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jan.2023 Muzeul Național de Istorie a României și expozițiile temporare — scris în 15.01.23 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Muzeul Național de Istorie a României – Tezaurul istoric — scris în 05.07.19 de Mitica49 din BRăILA - RECOMANDĂ
- Jul.2018 “România în marele război” la Muzeul Național de Istorie a României — scris în 21.06.19 de Mitica49 din BRăILA - RECOMANDĂ