Sala Unirii din Alba Iulia – un simbol

TIPĂREȘTE

Însemnătatea istorică a orașului Alba Iulia este bine cunoscută de mult timp, în ultimele decenii sosind și o meritată recunoaștere turistică. Autoritățile locale și județene și instituțiile culturale au contribuit esențial la ridicarea turistică a orașului transilvan.

În primăvara lui 2025, în preajma zilei Micii Uniri, am ajuns în Alba Iulia și am mers să vizitez Sala Unirii. Am lăsat autoturismul în zona amenajată din preajma monumentului lui Avram Iancu, parcare cu plată. Ne-am plimbat puțin prin cetate, pe la Catedrala Încoronării, Poarta a III-a, Muzeul „Principia” (vezi impresii). Citisem anterior despre gratuitate la vizitarea Sălii Unirii în ziua Unirii Principatelor Române astfel că ne-am îndreptat spre clădirea-muzeu, corpul central al fostului cazinou al armatei austro-ungare din cetate, ridicată între anii 1898-1900.  

Pătrundem în muzeu pe intrarea din str. Muzeului, aleea unde sunt aliniate o serie de busturi ale unor personalități istorice și culturale. Primim bilete gratuite și suntem îndrumați spre sala istorică. Spațiul e larg, luminat natural, colorat (picturile, marmura roșiatică și decorațiunile), te impresionează vizual. Privim captivați chipurile pictate pe pereți, citim textele de pe plăcile de marmură și de pe panourile explicative, admirăm cele câteva exponate din sală.

Istoric și transformări. Clădirea este reamenajată cu prilejul încoronării regelui Ferdinand și reginei Maria drept suverani ai României Mari, în octombrie 1922. Cu această ocazie pictorul și gravorul Pierre August Bellet realizează o serie de uleiuri pe pânză înfățișând personalități istorice ce au jucat un rol important în istoria României. Pictura de pe cele două arce a fost tăiată efectiv cu baionetele în 1948 și doar printr-o minune o parte din fragmente s-au păstrat într-un dulap. Au fost restaurate în 2015 de o echipă de restauratori de la Muzeul Național „Brukenthal” din Sibiu următoarele portrete: Horea, Cloșca și Crișan, Traian, Decebal și Avram Iancu, Matei Basarab, Vasile Lupu, Grigore Ghica, Tudor Vladimirescu, Știrbei.

În 1968, la aniversarea a 50 de ani de la Marea Unire, se organizează/deschide muzeul și se repictează cele două arcade din stânga și dreapta sălii de către trei pictori români: Constantin Piliuță, Marius Cilievici, și Pavel Codiță. Frescele redau o serie de domni români (de la Basarab I la Alexandru Ioan Cuza) și de personalități culturale (de la Gheorghe Lazăr la Emil Isac).

Al treilea strat de pictură este realizat în 1993, la împlinirea a 75 de ani de la Marea Unire, de pictori contemporani. Peste frescele existente se suprapun portrete istorice și o galerie de cărturari, câte 14 chipuri din fiecare categorie.

Adunarea Națională din 1918. Cum s-a desfășurat acest eveniment? Sala casinei este plină ochi de lume, peste 2000 de persoane, iar un podium amplasat în fundul sălii îi așteaptă pe membrii Marelui Sfat Național. Pe bradul de la mijlocul peretelui este aninat steagul nostru, având la stânga și dreapta steagurile celor mai mari protectori ai neantului românesc, celor dintâi luptători pentru libertate, Americanilor și Francezilor. In ambele aripi, apoi, mai atârnă steagurile acelor popoare ale căror simpatii reciproce se cultivă astăzi cu multă conștiință: steagul ceh, iugoslav, sârbesc, italian, belgian și engleze. Ziariștii au fost prezenți și ei în înghesuiala generală.

La ora 10.00 intră membrii Marelui Sfat Național în frunte cu Vasile Goldiș și primul ia cuvântul Ștefan C. Pop. Se constituie Adunarea Națională și sunt aleși președinți Gheorghe Pop de Băsești și episcopii Ioan I. Papp și dr. Demetriu Radu. Pop de Băsești declară ședința deschisă, iar Vasile Goldiș citește „proiectul de rezoluțiune” : Unirea tuturor Românilor într-un singur stat numai atunci va fi statornică și garantată prin istoria mai departe a lumii, dacă va răspunde tuturor îndatoririlor impuse prin noua concepție a vieții, prin duhul vremurilor noi. Această nouă concepție a civilizațiunii ne va inspira datoria să nu pedepsim progenitura pentru păcatele părinților și ca urmare va trebui să asigurăm tuturor neamurilor și tuturor indivizilor conlocuitori pe pământul românesc aceleași drepturi și aceleași datorinți. Civilizațiunea care ne-a eliberat, pretinde de la noi respectul pentru dânsa și ne obligă să prăbușim în noul nostru stat orice privilegiu și să statorim ca fundament al acestui stat munca și răsplata ei integrală.

Punctul 1 prevedea: Adunarea națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noemvrie (1 Decemvrie) 1918 decretează unirea acelor Români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Murăș, Tisa și Dunăre. (fragmente reproduse din „Românul” , 3 decembrie 1918)

Vizita în Sala Unirii

 Marmura lucioasă îți fură privirea, picturile la fel. În nișa din partea stângă este așezată o copie a Baldachinului Încoronării, originalul arzând într-un incendiu din 1938 de la Muzeul Militar Național din București. Baldachinul este conceput în jurul Stemei țării adoptată în 1921. În fața baldachinului sunt amplasate și costumele regale din cadrul ceremonialului Încoronării (probabil tot reproduceri).

Admirăm picturile din arcade, citim numele voievozilor pe o listă afișată. În partea dreaptă nișa adăpostește un șemineu frumos decorat, decorațiuni vegetale și animale împodobesc arcadele nișelor.

În câteva vitrine sunt expuse obiecte tematice: Cuvântarea lui Vasile Goldiș (manuscris original legat într-o mapă), Cartea de Aur a Serbărilor Unirii (lucrare deosebită realizată în 1929, ornamentată cu miniaturi în acuarelă de Cecilia Cuțescu Storck) și Cartea Centenar (material realizat în 2018).

Pe plăci de marmură sunt încrustate Proclamația Regelui Ferdinand I către țară din 15/28 august 1916, Legea pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu România votată de Parlamentul Țării la 29 decembrie 1919 și Rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie1918.

Marea Adunare Națională s-a încheiat astfel: ... a intonat întreaga adunare imnul «Deșteaptă-te Române» între ele cărui acorduri s-a declarat adunarea închisă iar fruntașii au ieșit în mijlocul poporului evaluat la aproape 100 mii oameni, să comunice și tălmăcească în discursuri avântate epocala importanță a hotărârei votate. („Drapelul” , 3 decembrie 1918)

Am încheiat și noi scurta vizită în Sala Unirii aruncând o ultimă privire circulară din ușă. Importanța momentului din 1918 este mai bine înțeleasă dacă adăugăm și vizita în muzeul propriu-zis. O vizită la Alba Iulia este obligatorie pentru toți iubitorii de istorie.

Alegeri inspirate!

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd, până în 1.8.25, o versiune cu MULT mai puține reclame
• Ați dori o versiune COMPLET fără reclame? — va fi posibil, în viitor — pentru aprox 8-9 lei / lună

---

VIZUALIZĂRI: 70 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI