Muzeu Constanța

TIPĂREȘTE

La momentul vizitei la Muzeul de istorie și arheologie din Constanța (MINAC) mi-am propus să scriu un articol separat despre acest obiectiv. Ce am văzut acolo nu se poate descrie în doar câteva rânduri.

Acces rutier sau pietonal la muzeu

Eu am intrat în centrul istoric dinspre strada Portului și am ocolit puțin urmând străzile Bulevardul Regina Elisabeta, strada Lebedei. Între Marea Moschee și Piața Ovidiu este o parcare, acolo m-am oprit. Clădirea emblematică este ușor de găsit ]n mijlocul Pietei Ovidiu în jurul ei în centrul vechi se găsesc o mulțime de terase.

Orar și tarife

Se poate vizita de miercuri până duminică între orele 9.00-1700 dar după ora 16.00 nu se mai lasă vizitatori semn că cel puțin o oră durează, altfel nu are rost. Luni și marți este închis. Doar vizita muzeului tarife pentru adulți costă 20 lei dacă se include și edificiul roman (se află în altă parte) cu mozaic este 25 lei. Doar separat edificiul este 10 lei. Pensionarii vor plăti câte 5 lei sau 10 lei ambele obiective. Copii și studenții vor plăti 5/2,5 respectiv 6 lei ambele obiective. Dacă se dorește un ghid se va plăti 50 lei.

Despre muzeu

Prima propunere de a înființa un muzeu l-a făcut fostul primul prefect a administrației Dobrogei Remus Opreanu. Cu ocazia diferitelor lucrări în oraș s-au descoperit multe obiecte din perioada Tomisului antic. Obiectele adunate au nevoie de un loc de prezentare.

Construcția clădită în stil neoromânesc a fost începută în 1911 dar din cauza primului război mondial s-a finalizat doar în 1921. Arhitectul clădirii a fost Victor Ștefănescu. La început a găzduit și primăria cu toate serviciile aferente iar în pivniță a existat chiar o cramă cu o capacitate de 300 clienți.

În clădire sînt organizate o expoziție permanentă, și expoziții temporare. În afară de patrimoniul de bază mai există o expoziție permanentă Comunismul în Dobrogea și o bibliotecă dar acesta nu mai este pentru public.

Ce am văzut eu?

Obiectele expuse datând din perioada Tomisului antic dar nu numai le-am studiat cu interes. O să enumăr câte ceva în ordinea în care am vizitat vitrinele. Acestea fac parte din expoziția permanentă. Inscripționarea lor este trilingv, mai exact română, engleză, franzeză. Apare denumirea exponatului în sine, perioada din care există, unde și când a fost găsit. Astfel în timpul vizitei am vizionat ceramică din prima epocă a fierului, din a doua epocă a fierului, diferite amfore, greutăți pentru războiul de țesut vertical, obiecte descoperite în fortificația de la Albești (oale, căni, strecurătoare, străchini) monede de bronz autonome foliste în Dobrogea, vase elenistice, vârfuri de săgețidin bronz, alte vase din epoca elenistică, figurine din ceramică, arme, obiecte și vase din sticlă, o cameră întreagă funerară cu pictură murală, Cavoul familial, o ancoră, obiecte descoperită în fosta așezare din Hârșova, pietre de moară, arme, scule diverse, potcoave, arme medievale, bijuterii, obiecte porțelan, candele.

Comunismul în Dobrogea

Această expoziție ocupă un nivel întreg în cadrul muzeului. Expoziția a devenit permanentă și s-a înființat în 2017. Tema principală este epoca de aur o perioadă detestată de mine și de mulți care au trăit-o. Este vorba în general despre epoca de aur și descrierea perioadei comunismului în Dobrogea. Exact ca restul țării nici Dobrogea nu a scăpat de îndoctrinarea politico-ideologică sau crearea omului nou.

O secțiune separată descria rolul tineretului în comunism. Astfel se începea de la vârsta fragedă, omul nou fiind mai întâi un șoim al patriei, pionier, utecist, membru de partid. Astfel putem citi despre munca voluntară a tinerilor (de fapt impusă) rolul tinerilor în ideologia și propaganda comunistă (din nou impusă)

Dar revenind la comunismul în Dobrogea putem studia toate evenimentele începând de la comunizare (sustragerea cu forța bunurilor private de câtre comuniști) până la finalul mult așteptat din 1989. Bineînțeles că ne putem documenta și despre rezistență precum și la pedepsele aplicate. Găsimaici și macheta unei camere de penitenciar. Nu lipsesc obiectele foarte familiare pentru mine având în vedere folosirea directă a lor în această perioadă tristă. Astfel putem vedea felinarele folosite în timpul penelor de curent, telefoanele care aveau microfoane încorporate în ele, cărțile pline cu propagandă socialistă –toate librăriile erau pline cu așa ceva, radiourile, televizoare și magnetofoanele folosite nepreavând acces la emisiuni din țări mai libere, mașini de scris mecanice ticăitul cărora nu le pot uita niciodată, uniforme, medicamente folosite pe atunci, banii folosiți, produse alimentare și nealimentare.

Vizitatorul se poate documenta despre construirea canalului Dunăre-Marea Neagră și câți au murit acolo. Se poate documenta despre alte șantiere unde au fost folosiți prizonieri, despre sistemul de închisori.

Dacă mi-a plăcut în muzeu? Da, foarte. 1,5 ore am vizitat pe acolo. Recomand

Rog acest video la început.

https://youtu. be/iqUubVp3xHo

---

VIZUALIZĂRI: 374 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI