Muzeul de Istorie a Artei din Viena – unul dintre cele mai importante muzee de acest gen din lume

TIPĂREȘTE

Iata-ne in prima dimineata a sejurului nostru vienez in care ne intrebam pe unde sa mergem si ce sa vizitam mai intai!

Astfel, dupa recomandarile administratorului apartamentului in care am locuit (vezi: click aici), am purces spre Stephansplatz pentru a incepe ziua cu o vizita a Catedralei Sf. Stefan, Muzeul Mozart (vezi click aici), Palatul Hofburg (vezi click aici) si, desi eram destul de obositi de atata mers si alergatura, nu ne-am putut abtine sa nu intram in Muzeul de Istorie a Artei (Kunsthistorisches Museum, site oficial: click aici) care nu se afla departe de Palatul Hofburg, traversand ringul vienez spre Cartierul Muzeelor, in Piata Maria Theresa vizavi de Muzeul Natural de Istorie, precum doua surate gemene!

Astfel, am intrat in muzeu contra sumei de 12 euro/adult si marturisesc ca trebuie sa ai bani multi in Viena ca sa poti vizita fiecare muzeu in parte.

Daca unele dintre celebrele cladiri din Viena au devenit muzee, Palatul Artelor, o superba cladire decorata cu marmura si fresce in interior, stucaturi si sculpturi in medalioane pe tavane si care gazduieste Muzeul de Istorie a Artei a fost construit de catre imparatul Franz Joseph in acest scop cu intentia de a adaposti colectiile de tablouri si alte obiecte de arta ale Casei de Habsburg, imbogatindu-se necontenit pe parcursul celor mai bine de 120 de ani de existenta.

Urcand pe scarile somptuoase ale holului de la intrarea in cladirea muzeului si a carei constructie s-a intins pe parcursul a 20 de ani, am fost impresionati de cei doi lei ce ne asteptau la capatul acestora, ca niste paznici si care flancheaza o sculptura a lui Antonio Canova reprezentandu-l pe Theseus, un erou mitologic ucigand un centaur.

Timpul care ne mai ramasese pana la inchiderea muzeului (ora 18.00) nu mai era foarte mare si dorind sa vizitam intreaga cladire am urcat repejor si nu ne-am mai oprit si la cafeneaua din muzeu aflata la etajul I, dar am reusit sa intram in toate salile acestuia.

Colectia bogata a muzeului insumeaza mai bine de 4500 de ani de istorie, tocmai din indepartatul Egipt antic si aici trebuie sa spun ca am fost profund impresionata de colectia de arta egipteana si orientala, si nu intamplator, fiind prima din lume (peste 12.000 de obiecte) !

In salile care se afla aceasta colectie am putut vedea statuete, busturi, idoli, pietre de mormant inscriptionate, carti funerare, sicrie, sarcofage (m-am pozat si eu intre doua sarcofage!), mumii atat de oameni, cat si de animale, oase, cutii de bijuterii si cosmetice, podoabe si bijuterii diverse (inclusiv de aur), dar si morminte aranjate pe sectiuni, dupa cum se refera la arta, cultul mortii, cultura si istorie.

O alta colectie vizitata a fost cea de arta clasica, care expune mai mult de 2500 de obiecte ale artei elene si romane, cuprinzand diferite vase (am remarcat un vas cu imaginea lui Hercule si a lui Busiris – ceramica greceasca) si alte obiecte, precum si colectia de sculptura si arta decorativa ce cuprinde statui si basoreliefuri (precum Isis sau imparatul Traian – sculpturi si portrete romane), camee romane, in cadrul artei decorative (reprezentand un vultur, bustul imparatului Claudiu), incepand chiar cu epoca bronzului.

Galeria de pictura, situata la etajul al II-lea, cea mai mare colectie din lume, m-a impresionat cu picturile apartinand unor ilustri artisti dintre care as mentiona: Madonna lui Caravaggio, o serie de tablouri dedicate copiilor familiei de Habsbourg si aici amintesc tablourile lui Diego Velasquez reprezentand-o pe Maria Tereza infant – o mica printesica cu bucle aurii, in mai multe rochite si la varste putin diferite, cel mai cunoscut fiind « Teresa in rochie albastra »; Jacoppo Tintoreto – Susana in baie, o femeie voluptoasa cu corpul un pic disproportionat fata de cap si care este urmarita de niste voyeri; Paris Bordone, avand un tablou ce reprezinta o femeie cu sanii dezgoliti; Brescian – portretul unei doamne tinere; cateva tablouri semnate de Tizian (cum ar fi « Nimfa si pastorul », care ne duce cu gandul la iubirea dintre Paris si Enona, surprinsi iubindu-se la umbra unui copac); Giovanni Bellini – tanara doamna facandu-si toaleta, o femeie goala acoperita de o esarfa uitandu-se in oglinda si aranjandu-si parul; Pardenone si cu al sau Portret de muzician; Raphael cu a sa Madonna pe pajiste cu copii; Canaletto, care reuseste sa redea fiecare detaliu a peisajelor sale ca intr-o fotografie, cum ar fi tabloul ce reprezinta palatul Schonbrunn sau o impresionanta vedere asupra Vienei din Palatul Belvedere; Laura lui Giorgione inconjurata de crengute de dafin; autoportretul lui Rembrandt.

Giuseppe Arcimboldo, celebrul pictor italian ce a devenit pictor al curtii vieneze mi-a placut la nebunie cu picturile sale satirice din seria celor patru elemente sau anotimpuri in care denota o imaginatie ciudata, combinand metaforic diverse obiecte, fructe, animale pentru realizarea figurilor sale, in muzeul din Viena fiind expuse Apa si Focul, Iarna (ce simbolizeaza batranetea) si Vara (care reprezinta adolescenta).

Colectia de picturi ce reprezinta scoala italiana, germana, flamanda, franceza, olandeza si spaniola, mai cuprinde tablouri semnate de Veronese, Anthony van Dyck, Guido Cagnacci, Salvator Rosa, Rubens, Jan Steen, Vincenzo Catena, Pieter Bruegel, s. a.

Mai exista si o colectie de diverse obiecte, unele dintre ele facand parte din camera de curiozitati (Kunstkammer} de la cele naturale, sau de la cele lucrate in bronz si fildes la cele din aur, dar si alte obiecte de la cele din lemn la cele din piatra, precum si tapiserii (pahare, vase, cutii, statuete, busturi, cadrane), insa si o colectie numismatica si o biblioteca ce cuprinde carti cu informatii despre toate colectiile din muzeu, insumand peste 250.000 de volume!

Pentru a vizita pe indelete acest muzeu trebuie sa aveti la dispozitie cel putin 2-3 ore, sa puteti admira toate colectiile cum se cuvine si, mai ales, sa va imbogatiti spiritual si sa va astamparati setea de cunoastere...

---

VIZUALIZĂRI: 5893 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI