Muzeul de Etnografie - Pucioasa

TIPĂREȘTE

În iunie 2015, adică acum exact 9 ani, atunci când într-un weekwnd am petrecut O zi în Pucioasa încercând să descoperim ce are de oferit acest orășel călătorilor dornici a-l cunoaște mai bine, am avut în intenție și vizitarea Muzeului de Etnografie și Folclor. Așa se numea atunci. Referitor la acest aspect, în relatarea mea privind vizita la Pucioasa, spuneam că "Muzeul de Etnografie şi Folclor adăpostit de casa Mihalache Dobrescu, monument de arhitectură populară datând de la începutul sec. XIX, găzduieşte o expoziţie permanentă de etnografie şi artă populară. Pe gardul din faţa intrării erau fixate informaţii legate de vizitare: program - miercuri, joi şi vineri între orele 09.00-17.00, taxa de vizitare 5 lei/persoană - adulţi, 2,5 lei/persoană - elevi, studenţi şi pensionari. Aşadar, sâmbătă şi duminică, atunci când am fost noi acolo, Muzeul de Etnografie şi Folclor nu se putea vizita. " Am regretat pentru moment ușile ferecate cu care ne-a primit muzeul, dar nu pot spune că am rămas cu gândul la el ca la o neîmplinire.

Între timp, muzeul a fost supus unei reorganizări, în toamna anului 2020, după redeschidere, arătându-se vizitatorilor într-o nouă înfățișare. La parter este prezentată viața rurală din ținut, iar la etaj secvențe din viața urbană a stațiunii.

Recent, revenind la Pucioasa, am vizitat Muzeul de Etnografie sau Casa Dobrescu, expozitia care ilustrează istoria scrisă și nescrisă a orașului Pucioasa și a felului în care locuitorii săi au reușit să transforme mica localitate într-o stațiune balneoclimaterică renumită pentru izvoarele cu ape sulfuroase și iodate folosite în tratamentul diverselor afecțiuni.

Ce s-a schimbat de atunci? În primul rând denumirea. Acum, pe plăcuța de pe zidul dinspre stradă citim doar "Muzeul de Etnografie Pucioasa". Programul de vizitare actual este de Luni până Duminică în intervalul orar 08.00-16.00. Și Taxa de vizitare s-a schimbat: 10 lei/persoană - adulţi și 5 lei/persoană - elevi, studenţi şi pensionari. Mai există și alte taxe - de ghidaj, de filmare sau de fotografiere pentru profesioniști... Amatorii pot fotografia nestingheriți. Ceea ce s-a și întâmplat.

Vizita noastră la Muzeul de Etnografie - Pucioasa

Amplasat în centrul orașului Pucioasa, la intersecția străzii principale (Str. Republicii denumită cândva Str. Regală) cu Str. Radu Cosmin, Muzeul de Etnografie din Pucioasa este găzduit de Casa Dobrescu, o construcție de secol XIX, clasată ca monument istoric de arhitectură. Este o construcție tradițională, specifică zonei subcarpatice, pe care nu mă voi strădui să o descriu. Redau un fragment din monografia orașului: "Locuință înaltă cu parter masiv din piatră și etaj susținut pe grinzi de lemn, cu acoperiș înalt din șindrilă, cu dos mai scund spre nord și cu prispă la etaj pe toată latura de sud, cu parmalâc și stâlp din lemn cioplit, clădirea este ea însăși un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale ale zonei colinare subcarpatice din secolul al XIX-lea. Intrarea în casă se face printr-o scară interioară din lemn care te conduce la etajul cu prispă, cu vedere la sud și vest, de unde primește mult soare și cuprinderea mișcării pe cele două străzi. O altă scară exterioară din lemn adăugată ulterior coboară de la încăperile scunde așezate sub dos spre curte". (Stancu Dumitru, File de monografie - Pucioasa, 1995).

Trebuie știut că Muzeul de Etnografie din Pucioasa nu are o parcare specială. Fiecare se descurcă așa cum poate, parcând de-a lungul străzilor, acolo unde mai găsește loc. Pentru noi, veniți la Pucioasa cu autocarul, nici nu s-a pus problema ca autocarul să aștepte prin preajmă până la terminarea vizitei noastre. A dispărut urmând a-l mai revedea abia după servirea mesei de prânz. Dar, asta este o altă poveste.

Ce am văzut la Muzeul de Etnografie din Pucioasa?

Muzeul nu este doar etnografic. Sunt acolo câteva elemente care vorbesc despre istoria localității, despre modul în care, de-a lungul timpului, micul sat s-a dezvoltat economic, social și cultural ajungând în cele din urmă o stațiune balneoclimaterică renumită în țară și peste hotare datorită apelor sale vindecătoare pe care oamenii acestor locuri au știut să le exploateze.

Am pătruns în interior. Atmosfera de casă tradițională, aparținând unui localnic înstărit, încă se mai păstrează. Un hol având încăperi de o parte și de alta, la capătul căruia se află scara de acces la etaj. Etajul este structurat cam la fel, cu diferența că holul are o ieșire spre cerdacul generos, care mărginește casa pe laturile de sud și de vest, oferind perspective aparte asupra celor două străzi.  

Vechi documente (acte de proprietate și de donație, foi de zestre, cărți poștale și fotografii) încearcă să ne prezinte câte ceva din istoria așezării. O cadă de baie din lemn, cu armătură din fier, un termometru pentru măsurat temperatura apei și o clepsidră cu care se înregistra durata unei băi, o ciutură de scos apa, un butoiaș în care se păstra apa minerală pentru băut, un alt butoi, mai mare, folosit la transportul apei tămăduitoare și alte obiecte folosite odinioară de cei veniți la Pucioasa în căutare de remedii pentru durerile reumatice sunt dovezi ale perioadei de început a stațiunii.

Vizitatorul de astăzi va vedea la muzeu foarte multe obiecte de etnografie, din lemn, de uz casnic (linguri, blide, donicioare, piuă cu pisălog) sau folosite în industria casnică textilă (darac, piepteni, furci de tors), dar și cele necesare prelucrării lemnului (bardă, topor, rindea). Vasele ceramice (oale, străchini, ulcioare), de diferite forme, dimensiuni și manieră decorativă, dar și piesele textile tradiționale (ștergare, covoare, fețe de masă, fețe de pernă și diverse cusături), țesute sau cusute manual, sunt bine reprezentate în muzeu.  

Interioarele tradiționale locale - unul tipic de sat, celălalt de oraș - atrag privirile într-un mod deosebit. Dacă în interiorul tradițional de sat vizitatorii vor vedea mobilier simplu, țărănesc (laviță, ladă de zestre, masă cu dulap), în cel de oraș vor descoperi mobilier în stil orășenesc (pat cu tăblii de metal, scaune de lemn cu încrustații), un patefon, aparate de radio din primele generații și - într-o vitrină - câteva accesorii vestimentare feminine (umbrelă, poșetă, mănuși). Câteva fotografii de familie, precum și un colț amenajat pentru rugăciune, completează decorul acestei încăperi.  

La Muzeul de Etnografie din Pucioasa atrage atenția în mod deosebit o ladă de transportat valori, de fapt un cufăr din lemn, foarte solid, armat cu fier și prevăzut cu trei rânduri de încuietori.  

Personal, mi-au plăcut costumele populare și modul în care acestea sunt expuse. Costumele populare tradiționale, dovadă a măiestriei, a înclinațiilor artistice, dar și a inventivității țărăncilor noastre, sunt expuse pe manechine reprezentând oameni în acțiune, în activitățile lor de zi cu zi - gospodină în bucătărie, țărancă țesând, olar la masa de lucru, dar și orășeni în ținută de sărbătoare.

În final, aș vrea să mai adaug faptul că muzeul nu este mare, deci nu-ți ia prea mult timp pentru a-l vizita. Dacă sunteți în trecere prin Pucioasa, cred că merită o oră din timpul vostru. Cu atât mai mult cu cât muzeul este amplasat central, este ușor de găsit, iar programul de vizitare este acum cu mult mai lejer.  

Expoziția etnografică din Casa Dobrescu este un bun prilej de a cunoaște viața așezării dâmbovițene de acum mai bine de un secol.

---

VIZUALIZĂRI: 115 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI