GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ

O duminică foarte caldă și însorită spre sfârșit de septembrie, cum nu știam ce să facem, am ales să vizităm 2 obiective prahovene.
Conacul Bellu din Urlați se află la o distanță de 75 Km de București, și se ajunge ușor pe noul segment din autostrada A7, de unde se iese spre comuna Albești Paleologu.
La intersecția dintre străzile Orzoia de Sus și Castanilor se află muzeul Foișorul Bellu. Noi am parcat într-o zonă special amenajată în acest scop, în spatele acestui foișor, unde începe și o zonă frumos populată de arbori, cu vreo 2 alei ce încep drumul spre o pădure.
Din moment ce muzeul foișorului era închis, am zis să mergem pe drumul din stânga prin pădure și să vedem dacă ajungem undeva.
Da, am ajuns, chiar la conacul Bellu, după o distanță de nici 100 metri.
Aici am așteptat puțin, am tras peste încălțăminte niște botoșei de protecție și am pornit vizita doar eu și soția, că nu mai veniseră și alți vizitatori. Taxa a fost 10 lei/persoană și am fost însoțiți în această vizită de un domn foarte amabil care ne-a oferit explicații despre acest muzeu.
Conacul Bellu din Urlați: o călătorie în timp prin frumusețea secolului XIX
Situat în inimă regiunii viticole Urlați, la doar 80 de kilometri de București, Conacul Bellu este o bijuterie arhitecturală ce poartă în fiecare piatră și în fiecare obiect expus povești de istorie și eleganță. Construit la jumătatea secolului XIX pe o fostă moșie a familiei Cantacuzino, conacul a devenit cunoscut sub numele de "cel mai frumos conac de secol XIX", fiind o atracție turistică de neuitat pentru orice vizitator.
Istoricul și residența baronească
Conacul Bellu a servit drept locuință pentru baronul Alexandru Bellu, un om politic important al vremii, provenind dintr-o familie de aromâni înstăriți. Baronul Bellu și-a petrecut studiile la Paris, unde și-a dezvoltat o pasiune pentru artă și frumos, influențat în mare măsură de unchiul său, colecționarul Georges de Bellio. Aici, Bellu a făcut cunoștință cu pictorul renumit Nicolae Grigorescu, cu care a legat o strânsă prietenie.
După terminarea studiilor, în 1873, Alexandru Bellu s-a căsătorit cu Alexandrina Alexandrescu, fiica clucerului Nicolae Alexandrescu, și au avut împreună șapte copii. Familia Bellu a călătorit frecvent în Franța și Italia, unde Alexandru Bellu a cunoscut mai mulți artiști și a achiziționat numeroase obiecte de artă valoroase, multe dintre acestea fiind expuse astăzi în Muzeul Conacul Bellu.
Arhitectura și interiorul conacului
Conacul Bellu este un exemplu remarcabil de arhitectură veche românească, păstrându-și farmecul și eleganța de-a lungul anilor. Clădirea, compusă din mai multe încăperi mobilate cu piese vechi de diverse epoci și origini, include elemente italiene, florentine, bologneze, franceze, austriace, arabe și românești, cu precădere brâncovenești. Delimitarea unor camere s-a realizat prin tehnica arcadelor, iar în unele camere plafoanele au fost realizate prin grinzi de lemn.
Vizitatorii pot admira salonul turcesc decorat oriental, unde baronul Bellu obișnuia să fumeze narghilea, salonul japonez în care se bea ceaiul, și salonul central, unde masa festivă pare să-și aștepte oaspeții. Pianul mute, halba bavareză veche și telefonul Ericsson din 1905 sunt doar câteva dintre piesele impozante ale locului.
Colecțiile de artă și obiecte istorice
Conacul Bellu adăpostește o colecție impresionantă de artă și obiecte istorice. Printre acestea se numără mobilier de artă, porțelanuri, picturi ale unor nume celebre precum Ștefan Luchian, Ștefan Popescu, Sever Burda și Theodor Aman, precum și stampele japoneze atât de prețuite de impresioniști. Biblioteca în stil Biedermaier adăpostește o colecție de carte rară, inclusiv lucrări ale scriitorilor antici greci și latini și opere din secolele al XVI-lea și al XVII-lea.
În Lapidariumul organizat la subsolul casei au fost adăpostite numeroase capiteluri, coloane de piatră de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, pisanii salvate din ruine în secolul al XIX-lea. Crama conacului, construită cu bolți în stil Avella, prezintă practica viticulturii în zona Dealu Mare, etalând călcătoare și linuri din piatră din perioada romană.
Fotografia și patrimoniul cultural
Patima baronului Bellu pentru fotografie este cunoscută la nivel internațional. El a imortalizat peisajele și viața rurală în numeroase fotografii, inclusiv în albume publicate la Paris. Foișorul de tip culă, restaurat și inaugurat în 2011, adăpostește o expoziție de fotografie a lui Alexandru Bellu, oferind vizitatorilor o privire asupra naturii și vieții țărănilor.
Degradarea și restaurarea
După moartea baronului Alexandru Bellu în 1921, soția sa, Alexandrina, a donat întregul domeniu Academiei Române în 1926, îndeplinind astfel dorința baronului. Cu toate acestea, după venirea la putere a regimului comunist, conacul a suferit o degradare semnificativă, multe dintre anexele gospodărești dispărând.
În 1953, în actuala clădire a fost organizat un muzeu interesant, iar după 1990, Conacul Bellu a beneficiat de întreaga atenție a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Clădirea a fost supusă mai multor intervenții de restaurare, culminând cu un proces amplu și complex de restaurare capitală între 2004 și 2009.
Vizita și experiența turistică
Astăzi, Conacul Bellu este unul dintre cele mai frumoase conace din Țara Românească și atrage anual între 15.000 și 20.000 de vizitatori, inclusiv turiști din străinătate. Muzeul, deschis zilnic între orele 9:00 și 16:30 (cu excepția zilelor de luni si marti), oferă o experiență unică, recreând atmosfera secolului XIX prin intermediul colecțiilor sale de artă, mobilier și obiecte istorice.
Trebuie să spun că această poziție a conacului nu este semnalată corespunzător, existând o confuzie cu muzeul foișorului. Pe drumul de întoarcere spre mașină am întâlnit un alt cuplu, care, tot ca și noi, căutau clădirea vestitului conac. Deci ar fi necesară o semnalizare clară a obiectivelor care se pot vizita.
Am pornit apoi, prin sate liniștite și drumuri nu foarte circulate, spre comuna Schiulești, de unde începe drumul către frumoasa mănăstire Crasna.
Am parcat mașina la intrarea din parcul Schiulești, un obiectiv local bine amenajat amenajat, costruit cu fonduri europene.
Noi am ales să parcurgem pe jos cei aproape 3 km până la mănăstire, dar erau foarte mulți turiști care mergeau cu mașina primii 2 km, și parcau într-o parcare amenajată, sau de-a lungul acestui drum pietruit.
O bună parte din drum este prin pădure, o zonă cu vegetație mixtă, conifere și foioase, peisaje și panorame de o mare frumusețe. Ultimul km este prin pădure efectiv, la început se coboară de unde este finalul drumului pietruit până la un pod de lemn peste râul Crasna, apoi se urcă prin pădure până la complexul mănăstirii.
Probabil fiind o după-amiaza însorită de duminică au fost mulți turiști, chiar și unele persoane cu o vârstă destul de înaintată, căci această mănăstire este foarte cunoscută în zonă.
Noi am mai fost de vreo 3 ori până acum, ultima dată cam cu 2 ani în urmă, și am constatat că amenajarea complexului a progresat față de vizitele anterioare.
Există o biserică nouă, o biserică veche (în aceasta, fiind închisă, nu am putut intra), un magazin cu obiecte bisericești, dar și cu unele produse bio (miere, sirop de brad, de cătină).
Tot în incinta mănăstirii se află și o nouă și impozantă construcție, probabil o viitoare casă de oaspeți cu spații de cazare, cu un imens mozaic pe una dintre fațade, cu icoana hramului mănăstirii Crasna.
Pe drumul de întoarcere și pe jos, și cu mașina, am remarcat în anumite puncte niște mici indicatoare (culoare albastru deschis și scris galben, cu Via Muntenia, unele dintre ele indicând și comuna Schiulești.

AmFostAcolo fără reclame?
- Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
- Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult
Trimis de kemi27 in 22.09.25 18:24:11
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (kemi27); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.00093900 N, 26.23265930 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Muzeul Conacul Bellu, URLAȚI [PH]" (deja existentă pe sait)
@kemi27: Muzeul „Foișorul Bellu” din Urlați este închis din luna mai 2025 pentru turiștii individuali. El poate fi vizitat doar în grup de peste 10 persoane, cu programare prealabilă (telefon/email), de miercuri până duminică între orele 10.00-14.00. Probabil că e parte a măsurilor de austeritate activate în acest an...
Muzeul „Conacul Bellu” funcționează însă și entru vizitatori ndividuali cu un program extins (miercuri-duminică: 09.00-17.00). De fapt clădirea ce o vedem astăzi și în care funcționează muzeul este o anexă a ansamblului arhitectural inițial, din conacul principal rămânând doar fundațiile. Numită și „casa mică” această dependință (ce înglobează și crama domeniului) este transformată azi în muzeu - are o imagine pitorească și ilustrează stilul arhitectural al epocii.
Apropo, mai există încă interdicția de a fotografia în interior? Presupun că da...
Mulțumim pentru prezentare!
@tata123 🔱: Am văzut online că taxa pentru fotografii și filmări este destul de mare.
Ghidul ne-a spus, când am vizitat crama, că putem face fotografii acolo.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2018 Conacul Bellu - conacul cu iz patriarhal — scris în 12.07.18 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2016 Drumul vinului trece pe la Bellu... Conacul Bellu — scris în 10.10.16 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2013 Conacul Bellu – parfumul trandafirilor de la conac — scris în 12.06.13 de doina_c24 din PLOIEşTI - RECOMANDĂ