ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 12.06.2020
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 26.03.14
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
OCT-2019
DURATA: 1 zile
Cuplu
2 ADULȚI
Raport PREȚ/CALITATE:
BUN

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 16 MIN

O călătorie în trecutul îndepărtat: Muzeul de Arheologie din Heraklion

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

„Creta a fost cea dintâi punte de legătură între Europa, Asia și Africa. Creta a fost cea dintâi care a început să se lumineze în toată Europa tenebroasă a acelei epoci. Aici e locul unde sufletul grec și-a împlinit misiunea hărăzită lui: să aducă divinitatea la scară umană. În Creta, statuile țepene și monstruoase din Egipt și din Asiria au devenit statuete grațioase;trupurile se mișcă, buzele zâmbesc, chipul și statura idolilor au fost croite după chipul și statura omului. O umanitate nouă și originală, diferită de Grecia care i-a urmat, plină de vioiciune, de grație și de rafinament oriental, a trăit și s-a bucurat pe pământul Cretei”. Nikos Kazantzakis -Raport către El Greco

Extrem de pertinente mi s-au părut aceste observații ale lui Kazantzakis referitoare la manifestările artistice ale celei mai vechi civilizații din Europa. Într-adevăr, și eu am fost intrigată și totodată fermecată de eleganța și naturalețea sculpturilor și de priceperea cu care meșterii locali au știut să îmbine culorile în fresce și picturi ori în decorarea vaselor ceramice. Toate aceste realizări, de data aceasta în forma lor originală (minus intervențiile lui Evans) le-am admirat la Muzeul de Arheologie din Heraklion, a cărui vizită a venit ca o prelungire firească a celei făcute mai devreme în aceeași zi la Complexul palatal Knossos vezi impresii.

Muzeul de Arheologie se află nu departe de țărm, în imediata apropiere a Pieței Eleftherias, „buricul”orașului, la intersecția străzilor Xanthoudidou și Hatzidaki, într-o zonă foarte aglomerată a Heraklionului unde cu mare greutate poți găsi loc de parcare. Există un spațiu rezervat pentru autocare, care s-a dovedit a fi insuficient chiar și în octombrie, la momentul vizitei noastre, așa încât am fost nevoiți să dăm un tur pieței și să lăsăm mașina închiriată pe o alee ceva mai îndepărtată.

Programul muzeului: zilnic 8-20 (marți 10-20). Biletele costă 12 euro (6 euro în extrasezon 1 noiembrie-31 martie și tot timpul anului pentru persoanele de peste 65 de ani) și se pot achita și cu cardul, după cum pot fi cumpărate și online: etickets.tap.gr. Varianta combinată cu site-ul arheologic Knossos este 16 euro. Este permisă fotografierea fără flash.

Site oficial: heraklionmuseum.gr

Muzeul este unul dintre cele mai mari și mai importante din Grecia, ceea ce spune mult pentru o țară împânzită de vestigii antice. Este și al doilea cel mai vizitat muzeu grecesc, după cel din Atena vezi impresii. Artefactele provin din întreaga Cretă, sunt expuse cronologic în 27 de săli și acoperă peste 7.000 de ani, din neolitic până în epoca romană (secolul III d. Hr.), cu accent pe civilizația minoică, unde muzeul deține cea mai cuprinzătoare colecție din lume, așa cum e, de altfel, și normal.

Bazele colecției au fost puse în anii 1880 iar clădirea care adăpostește descoperirile arheologice a fost construită în trei etape între 1935-1958 după planurile unui arhitect grec pe locul unei mănăstiri catolice dedicată Sfântului Francisc, distrusă de un incendiu în 1856, ale cărei ruine pot fi văzute în grădina muzeului. Și dacă tot am pomenit de grădină, muzeul deține o cafenea și un magazin de suvenire, precum și laboratoare, spații multimedia, săli de conferințe și pentru workshopuri.

Clădirea muzeului a fost restaurată în stil Bauhaus, lucrările fiind finalizate în 2014. S-au folosit materiale de genul marmurei policrome care imită construcțiile minoice, rezultatul fiind plăcut ochiului. În interiorul structurat pe două nivele (cu celebrele fresce minoice expuse la etaj), spațiile largi permit o prezentare aerisită a obiectelor, cu panouri și etichete explicative în limbile greacă și engleză excelent redactate, fiind sursa mea principală de documentare, alături de pliantul primit la intrare, la scrierea acestui review.

Să pornim așadar în explorare!

Vă spuneam că artefactele sunt prezentate în ordine cronologică;prin urmare, vom începe cu Creta preistorică, pentru a ajunge în final la celebrele fresce reconstituite de echipa lui Arthur Evans. Vă invit să urmăriți textul în paralel cu fotografiile pe care am avut timpul (și inspirația) să le fac.

P7. Vase din lut, Knossos, perioada neolitică (7000-3000 î. Hr). Au fost descoperite în cele mai vechi construcții din sit, în case modeste cu 2-3 camere. Începând cu anii 3000 î. Hr. locuințele au fost ridicate pe fundații de piatră solide iar încăperile cu podele pavate cu pietricele aveau destinații precise și erau înconjurate de ziduri.

P8. Figurine din lut, perioada neolitică (7000-3000 î. Hr.). Se presupune că aceste mici statuete, în majoritate reprezentări schematice umane, mai rar zoomorfe, erau folosite ca amulete sau jucării.

P9-10. Vase din lut pictate, Knossos, începutul mileniului III î. Hr. Odată cu dezvoltarea așezărilor, a evoluat și tehnica realizării de obiecte de uz casnic, care au început să fie înfrumusețate prin decorarea cu vopseluri naturale. Knossos a devenit un mic centru urban.

P11. Vase funerare, începutul mileniului III î. Hr. Se construiesc primele morminte supraterane din piatră, de formă circulară sau dreptunghiulară, înconjurate de alei pavate unde se țineau ceremoniile de îngropăciune. În morminte erau plasate obiectele personale ale decedatului, precum și vase și figurine funerare.

P12. Vase de uz casnic pictate, începutul mileniului III î. Hr. Tehnica modelării unor recipiente special concepute pentru diversele nevoi ale gospodăriei progresează, la fel și rafinamentul ornamentațiilor.

P13. Vase din piatră, Knossos, începutul mileniului III î. Hr. O nouă artă, de inspirație egipteană și cicladică, înflorește: sculptura în piatră moale cu ajutorul dălților și al lamelor din obsidian. Cele mai vechi asemenea vase au fost găsite în morminte și conțineau probabil uleiuri aromatice.

P14. Bijuterii din aur descoperite în mormintele din Knossos, mileniul III î. Hr.

P15. Vase de ceramică pictată, Malia, jumătatea mileniului III î. Hr. Dezvoltarea așezărilor urbane a avut drept rezultat specializarea în meșteșuguri: în atelierele din cartierul Mu din Malia s-au descoperit vase decorate cu motive florale și geometrice în stil caligrafic fin.

P16. Obiecte din bronz, lemn și ceramică, Malia, jumătatea mileniului III î. Hr.

P17. Figurine din lut din „casa ovală”de la Chamaizi, jumătatea mileniului III î. Hr. Clădirea din zona Sitia era atât reședință, cât și loc de cult, după cum o demonstrează aceste statuete.

P18. Vase și alte figurine de lut, Malia, perioada primelor palate (1900-1700 î. Hr.). În epoca fondării celor dintâi palate de la Knossos, Phaistos și Malia, cultul strămoșilor ia amploare: credincioșii se adunau în vârful munților și dealurilor pentru a aduce ofrande înfățișând figurine umane și zoomorfe întregi sau doar părți de corp.

P19. Vase „pithoi”, Phaistos, 1800-1650 î. Hr. Aceste recipiente destinate depozitării grânelor, vinului, uleiului etc. erau realizate de meșteri specializați în producerea de obiecte de ceramică de mari dimensiuni decorate mono- și policrom.

P20. „Serviciul de masă regal”- vase Kamares, Phaistos, 1800-1650 î. Hr. Celebra ceramică în stil Kamares, unul dintre cele mai decorative din istoria acestei arte, poartă numele grotei unde s-au descoperit primele exemplare. Sunt vase de diverse forme și mărimi, folosite la banchete în palatele din Knossos și Phaistos. Decorațiunile în combinații de alb cu roșu, portocaliu sau mov cu negru au forme spiralate, de petale, cercuri, elipse etc. Aceste produse de lux erau cunoscute în întreg bazinul mediteranean, fiind exportate în Insulele Ciclade, Peloponez, Cipru, Egipt ori Siro-Palestina.

P21-26. Vase Kamares, Phaistos, 1800-1650 î. Hr. Obiectele din ceramică descoperite în palatul din Phaistos păstrează coloritul original al ornamentațiilor lor policrome elaborate.

P27-28. Ustensile din bronz și vase de ceramică, Knossos, 1700-1450 î. Hr. Primele palate, distruse în jurul anului 1700 î. Hr., au fost înlocuite cu altele etajate, mai spațioase și mai fastuoase, cu scopuri deopotrivă funcționale cât și simbolice. Palatul era reședința conducătorului și centrul administrativ al domeniului controlat de acesta, spațiul de etalare a bogățiilor celor avuți și totodată de venerare a strămoșilor. Cel mai mare dintre palate a fost ridicat la Knossos, urmat în ordinea importanței de cele din Phaistos, Malia, Galatus în centrul Cretei, și din Zakros și Petras în partea de est a insulei. Odată cu construcția acestora s-a dezvoltat o rețea de orășele și sate și s-au înălțat clădiri pentru funcționarii care controlau producția de bunuri și asigurau stabilitatea puterii politice. Materiale importate precum aurul, argintul sau pietrele prețioase erau folosite de meșteri pentru crearea de obiecte de lux care erau apoi exportate pe mare, ducând departe faima civilizației minoice.

P29. Macheta complexului palatal Knossos.

P30-31. Discul din Phaistos, începutul secolului XVII î. Hr. Cel mai vechi exemplu de scriere cretană a fost descoperit în 1908 de arheologul italian Luigi Pernier în ruinele primului palat minoic din apropiere de Agia Triada. Micul disc conține cca. 241 de glife (semne), din care 50 distincte, gravate în argilă pe ambele fețe și dispuse în spirală în sensul arcelor de ceasornic. Glifele înfățișează corpuri sau capete umane, pești, un scut, plante, o navă etc. Textul scris în Linear A nu a putut fi descifrat, însă majoritatea specialiștilor sunt de părere că are un conținut religios. Este una dintre cele mai valoroase piese din colecția muzeului.

P32. Obiecte de uz casnic importate din Egipt, Siro-Palestina, Asia Mică și Cipru. În perioada de apogeu a civilizației minoice, cretanii întrețineau legături comerciale statornice. Din Egipt se importau vase de alabastru și diorit, scarabei și pietre semiprețioase folosite la crearea de bijuterii;din Siro-Palestina colții de elefanți pentru obiecte din fildeș;din Asia Mică obsidian iar din Cipru lingouri de cupru.

P33. Lingouri de cupru importate din Cipru, palatul din Zakros și vila regală din Agia Triada, 1500-1450 î. Hr. Se presupune că erau utilizate ca monedă de schimb și aveau o greutate standard de 30 kg.

P34. Obiecte de uz casnic din ceramică, Knossos, 1600-1500 î. Hr.

P35. Vase pithoi, cca. 1500 î. Hr. În perioada neopalatală numărul și dimensiunile recipientelor de depozitare a produselor s-a mărit ca efect al creșterii demografice, agriculturii mai intensive și controlului producției.

P36. Vase uriașe de bronz, Tylissos, 1600-1500 î. Hr. Uriașele cazane erau folosite la prepararea mâncării pentru banchete, ocazii sociale de etalare a prosperității de către clasa conducătoare.

P37. Fresca Săritura peste taur, Knossos, 1600-1400 î. Hr. Celebra lucrare descoperită în aripa de est a palatului din Knossos împreună cu fragmente de fresce similare descrie modul de practicare a acestui sport: o femeie stă în fața taurului și îl ține de coarne pentru a-l împiedica să se miște și a permite atletului să facă saltul primejdios în spate, unde este prins de cealaltă femeie. Se observă cu ușurință intervențiile de reconstituire a ansamblului operate de echipa lui Arthur Evans.

P38. Coarne de taur din calcar, Nirou Chani, 1500-1450 î. Hr. Coarnele de consacrare și securea dublă (labrys), ambele de origine anatoliană, erau simboluri ale suveranității și sacralității, fiind amplasate la intrarea sau pe acoperișul palatelor. Sunt cele mai des întâlnite imagini reproduse ca suvenire și se găsesc de vânzare la toate tarabele de pe insulă.

P39. Obiecte metalice ritualice sau ofrande războinice, peștera Arkalochori, 1700-1450 î. Hr. Nu se cunoaște motivul prezenței într-o mică grotă a acestor obiecte: lingouri de cupru, săbii, pumnale și securi duble miniaturale din bronz, precum și foițe din aur. Se presupune că au fost aduse ca ofrande de către un grup de războinici.

P40. Figurine din bronz de bărbați și femei rugându-se, peștera Hagia Paraskevi, 1600-1450 î. Hr. Spinările și coatele arcuite precum și mâinile drepte duse la frunte indică momentul de pietate.

P41-42. Figurine de cult și vase de libațiune, Agia Triada, 1600-1450 î. Hr. În multe case au fost descoperite mici altare domestice cu figurine de femei așezate (posibil zeițe sau preotese) ori dansând, alături de vase din piatră (rhyta) folosite pentru arderea tămâiei.

P43. Vase de piatră din tezaurul altarului de la Zakros, 1600-1450 î. Hr. Tezaurul, descoperit aproape intact în palatul din Zakros, formează cel mai mare ansamblu de vase din piatră minoice. Este remarcabilă priceperea meșterilor de a sculpta în piatră tare și a folosi nervurile și irizațiile naturale în scop decorativ.

P44-46. Vase de cult din piatră, Knossos, 1600-1450 î. Hr.

P47. Fresca Altarul cu trei coloane, Knossos, 1700-1450 î. Hr. Înfățișează una din porțile de intrare la palat, cu trei coloane pe care sunt fixate securi duble separate prin coarne de consacrare și o balustradă decorată cu rozete.

P48. Zeițele-șarpe, Knossos, 1650-1550 î. Hr. Șarpele simbolizează caracterul htonic (subteran) al divinității, iar felina de pe capul statuetei de mai mici dimensiuni dominația zeității asupra lumii sălbatice. Zeița poartă haine luxoase iar corsajul strâns îi scoate în relief pieptul generos, simbol al fertilității femeilor, al zeiței și al naturii însăși.

P49. Tăblițe cu inscripții, Knossos. Înscrisurile în Linear B făceau parte din sistemul administrativ și conțineau date funciare, informații despre taxe, plăți, angajați etc.

P50. Vase funerare uriașe, „mormintele războinicilor”, Poros, cca. 1450 î. Hr. Descoperite la Poros, portul complexului palatal de la Knossos, dimensiunea acestor vase, ca și conținutul bogat în ofrande din aur, i-au determinat pe specialiști să concluzioneze că mormintele au aparținut unor războinici de vază.

P51. Vase funerare din cimitirele din Knossos, 1650-1550 î. Hr.

P52. Figurine de lut din mormintele de la Kannia Gortys și Gazi. În depozitele de figurine votive de la finalul epocii minoice regăsim și zeița cu brațele ridicate, cu tiare din șerpi, păsări, coarne etc. Teorii mai noi sugerează că aceste statuete ar reprezenta de fapt preotese.

P53. Sarcofag de conducător, Agia Triada, 1370-1300 î. Hr. Scenele extrem de elaborate, pictate în frescă pe ipsos, înfățișează ceremonii ritualice și scene transcendentale asociate cu credința în viața de după moarte.

P54. Sarcofage din Agia Triada, 1370-1300 î. Hr.

Urcăm acum la etaj pentru a admira superbele fresce din perioada neopalatală, o parte din ele restaurate/reconstituite sau mai corect spus recreate din imaginație de echipa lui Arthur Evans.

P55. Fresca Crângul și dansul sacru, Knossos, 1600-1450 î. Hr. Înfățișează mulțimi de oameni, în special femei mișcându-se energic cu brațele ridicate printre copaci. Piesa decora poarta de vest a palatului.

P56. Fresca Altarul tripartit, Knossos, 1600-1450 î. Hr. Fațada clădirii este divizată în trei părți de coloane în vârful cărora se află coarne de consacrare. Femei așezate pe platforme înălțate sunt prezentate discutând și gesticulând iar mai jos este adunată o mulțime din care se zăresc numai capetele. Decorul pare a sugera Curtea principală a palatului.

P57. Fresca Bărbați în robe sacerdotale, Agia Triada, 1450-1350 î. Hr. Se crede că această imagine nereconstituită încadrată de un brâu decorativ ilustra o procesiune ceremonială.

P58. Fragmente de fresce, Pseira, cca. 1450 î. Hr. Cele două fragmente înfățișează femei în rochii bogat împodobite, posibil preotese, stând așezate pe stânci. Piesele făceau parte din decorațiunea murală a unui sanctuar.

P59. Reconstituirea Sălii tronului din palatul din Knossos, după schițele lui Arthur Evans (1) și a doi dintre colaboratorii săi (2;3).

P60. Fresca Prințul crinilor, Knossos, 1600-1450 î. Hr. Realizată în altorelief, această imagine emblematică pentru cultura minoică, parte a unei compoziți murale mai vaste, îl reprezintă, potrivit lui Evans, pe conducătorul Knossosului, regele-preot ce personifica deopotrivă autoritatea religioasă și pe cea seculară. Alți specialiști au sugerat că personajul în mărime naturală purtând un soi de kilt viu colorat iar pe cap o coroană din crini și pene de păun ar fi de fapt un atlet, mai precis un boxer.

P61. Fresca Grifonilor, Knossos, 1600-1450 î. Hr. Fresca în altorelief înfățișând grifoni legați cu lanțuri de coloane decora coridorul de est al palatului, folosit, după Evans, pentru ceremoniile oficiale.

P62-64. Fragmente de frescă Vânătoarea de tauri, Knossos, 1600-1450 î. Hr. Pe fundalul peisajului stâncos presărat cu măslini, capul taurului, cu ochii dilatați și gura semideschisă, galopând în încercarea de a scăpa de vânători, este redat cu o expresivitate extraordinară, fiind considerat o capodoperă a naturalismului minoic.

P65. Fresca Femei în albastru, Knossos, 1600-1450 î. Hr. Această lucrare celebră a fost reconstituită pe baza altor fresce similare ca temă. Îmbrăcămintea și coafura elegante și bogăția de bijuterii degajă un aer de opulență specific clasei conducătoare.

P66-67. Fresca Taburetele și „La Parisienne”, Knossos, 1450-1350 î. Hr. Scena de banchet câmpenesc de la etajul aripii de vest a palatului prezintă femei așezate pe scăunele sau stând în picioare și închinând cupe (probabil cu vin). Una dintre femei, cu trăsături mediteraneene și machiaj puternic, poreclită de Evans „La Parisienne”, este înfățișată în dimensiuni mai mari și cu părul prins într-un coc „sacru”, fapt care l-a făcut pe Evans să conchidă că era marea preoteasă.

P68. Fresca Delfinul, Knossos, 1600-1450 î. Hr. Parte a unei compoziții marine mai vaste, această piesă a fost descoperită într-o sală de la etaj a apartamentelor reginei (megaron).

P69. Fresca Potârnichilor, Knossos, 1600-1450 î. Hr. Executată cu remarcabilă acuratețe, în tușe fine și culori în diverse gradiente, fresca prezintă pasărea cea mai comună din Creta. Decora friza unui pavilion cu coloane din așa-numita „Casă de oaspeți”a palatului din Knossos.

P70. Fresca Maimuțe și plante acvatice, Knossos, 1450-1350 î. Hr.

P71. Reconstituirea Casei Frescelor din Knossos din perioada neopalatală. Realizată de M. Cameron, unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Arthur Evans, schița ilustrează peisaje stâncoase, râuri, papiruși, stuf și alte plante, precum și maimuțe albastre și păsări.

P72. Fresca Pasărea albastră, Knossos, 1600-1500 î. Hr.

P73-74. Fresca Crinilor, vila din Amnissos, 1600-1500 î. Hr. Cele două panouri din compoziția descoperită la etajul unei case din Amnissos ilustrează crini albi pe fundal roșu, respectiv iriși roșii pe fundal alb, precum și straturi de alte flori, probabil parte a unei grădini.

P75. Fresca Procesiunii și Purtătorul de cupă, Knossos, 1600-1500 î. Hr. Purtătorul de cupă, unul din personajele din Fresca Procesiunii, un tânăr cu părul negru lung, bustul gol și un kilt viu colorat care ține în mâini un rhyton din argint, este unica reprezentare umană în mărime naturală dintr-o frescă minoică în care capul și torsul s-au păstrat intacte.

P76. Fresca Scuturile în formă de 8, Knossos, 1450-1350 î. Hr. Uriașa frescă decora pereții loggiei scării principale care ducea la sălile de ceremonie oficiale ale palatului. Reprezintă scuturi, simbol al puterii defensive, suspendate pe pereți împodobiți cu un brâu decorativ.

După vizita de peste două ore la muzeu, venită după cea a palatului din Knossos, ne-am simțit cam obosiți, așa că am renunțat la sălile cu sculptură din perioada romană (din care avusesem oricum ocazia să admir o mulțime de exemple în alte locuri), ne-am refăcut cu câte un suc și o plăcintă la o patiserie din Piața Eleftherias și am pornit înapoi spre hotelul din Agia Marina, unde am ajuns pe înserat, după o scurtă pauză de baie și plajă la Bali.

Pe drum am comentat intensiv cu Adrian pe marginea celor văzute și ne-am declarat amândoi entuziasmați. Aflaserăm multe lucruri despre civilizația minoică, „prima verigă din lanțul european”, după cum a caracterizat-o un istoric, despre evoluția de la mici așezări la orașe importante angrenate în schimburi comerciale internaționale, cu sisteme de canalizare și încălzire și cu palate impunătoare, înfrumusețate de fresce realizate cu o pricepere și un realism nemaiîntâlnite până atunci. Ne-au captivat detaliile legate de viața de zi cu zi a locuitorilor, de ritualuri lor religioase și funerare, de organizarea administrativă și sistemul de scriere, de practicarea agriculturii, sporturilor și navigației, și am fost încântați de sculptura și mai ales de ceramica cretană.

Imaginea de ansamblu pe care mi-am format-o în urma acestor vizite a fost cea a unei populații vesele, optimiste și expansive, iubitoare de petreceri și de frumos, cu o cultură extrem de evoluată pentru acele vremuri, o societate „nouă și originală”mai puțin războinică poate, dar respectuoasă față de femei, și în egală măsură sofisticată, fascinantă și misterioasă.

Am scris acest review, ultimul din seria Creta 2019 (pentru că sper că va exista și o a doua Creta în 2020) cu gândul la aceia dintre voi interesați de istorie, dar și ca un îndemn adresat tuturor AFA-iștilor care își vor petrece un sejur în Creta de a „smulge”câteva ore din timpul alocat plajei și distracțiilor pentru a vizita „la pachet”situl arheologic de la Knossos și Muzeul de Arheologie din Heraklion pentru a cunoaște o civilizație care a marcat prin realizările ei excepționale destinul Europei și al întregii lumi.

Iar dacă textul meu, poate prea „documentarist”și sec, nu v-a convins, sper să o facă pozele și filmul atașate.

 

Webmaster, rog următoarea ilustrație: youtube


LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI

Zona Pieței Eleftherias, în care se află muzeul, este centrul Heraklionului. În imediata apropiere se găsesc și alte obiective turistice, precum și multe magazine, taverne și patiserii, singura problemă fiind găsirea unui loc de parcare.


despre DISTRACȚIE & RELAXARE

Muzeul de Arheologie din Heraklion este unul dintre cele mai importante din Grecia și un must see pentru toți cei interesați de istorie.


[fb]
---
Trimis de Carmen Ion in 12.06.20 08:14:37
Validat / Publicat: 12.06.20 10:00:23
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.

VIZUALIZĂRI: 2546 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

16 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Carmen Ion); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P21 Vase Kamares, Phaistos, 1800-1650 î.Hr.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 42300 PMA (din 31 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

16 ecouri scrise, până acum

webmasterX
[12.06.20 09:59:41]
»

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

Carmen IonAUTOR REVIEW
[12.06.20 10:03:54]
»

@webmasterX: Mulțumesc

webmaster
[12.06.20 10:07:03]
»

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

Michi
[12.06.20 10:09:02]
»

@Carmen Ion: Ce să mai vorbim? De excepţie, ca toate reviewurile scrise de Carmen. După ce eu am făcut de curând, o modestă introducere în muzeul de Arheologie, fiind familiarizaţi, chiar dacă superficial, altfel veţi aprecia acest review şi vă veţi organizaexcursia de anul ăsta în Grecia

Carmen IonAUTOR REVIEW
[12.06.20 10:21:42]
»

@webmaster: Mulțumesc

Carmen IonAUTOR REVIEW
[12.06.20 10:26:26]
»

@Michi: Mulțumesc mult pentru aprecieri, sunt flatată.   

​Într-adevăr, așa cum am scris și în review, scopul meu a fost acela de a-i îndemna pe colegii care ajung în Creta anul acesta sau altcândva să nu rateze situl de la Knossos și muzeul de Heraklion: sunt două obiective care merită cu vârf și îndesat un intermezzo de la plajă și distracții.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱
[12.06.20 10:36:05]
»

@Carmen Ion: Mulțumim pentru acest articol valoros și fotografiile exemplificatoare - este un îndemn binevenit de a vizita acest muzeu care ne poartă prin epocile de dezvoltare ale civilizației de pe insula Creta. Superbe vasele de ceramică, piesele de bronz sau statuetele antropomorfe și zoomorfe, bijuteriile și frescele.

Discul din Phaistos este o piesă de patrimoniu mondial care a generat numeroase ipoteze și controverse. Cercetătorii britanici afirmă că au descifrat (parțial) textul - este vorba într-adevăr de un text religios legat de Zeița-Mamă (huffpost.com/entry/ancien ... -code_n_6055178) ​.

Numai bine! ​

Carmen IonAUTOR REVIEW
[12.06.20 10:49:18]
»

@tata123: Mulțumesc pentru aprecieri și comentariul referitor la descifrarea parțială a textului (de fapt a câtorva cuvinte) de pe discul din Phaistos - am accesat linkul.

​Ar fi extraordinar dacă într-un viitor cât mai apropiat Linearul A ar fi descifrat: am putea afla o mulțime de date despre civilizația minoică!

Încă o informație pentru cei care se gândesc la un sejur în Creta: compania low-cost mov a introdus, începând de la jumătatea lui iulie, zboruri directe din București spre Heraklion. ​

maryka CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA
[12.06.20 14:39:20]
»

Am citit cu plăcere și interes despre plimbarea prin Creta, obiective, etc, pentru a revedea locuri în care am fost deja, ori pentru a lua notițe pentru iulie... sper

Poate dacă se vor relua vacanțele, ne vom reîntoarce în Creta, pentru partea de vest, rămasă încă nedescoperită în 2016. Până atunci citesc și recitesc despre Grecia, visând la ea.

O vară frumoasă, toate cele bune!

Carmen IonPHONEAUTOR REVIEW
[12.06.20 15:19:49]
»

@maryka: Mulțumesc pentru aprecieri și comentariu și îți doresc să ajungi în Creta în iulie.

Toate cele bune! ​

mihaelavoicu
[12.06.20 19:17:58]
»

M-am uitat cu mare atenție la vasele de la început de mileniu III î. Ch.  Sunt fanrastice! Câtă finețe în combinarea culorilor, a formelor, câtă imaginație, câtă finețe și cât interes pentru frumos! În secolul XX, ne minunăm, cum de au putut face asemenea splendori! Și da, au făcut, pentru că, structura celulară a organismului uman a rămas aceiași. Nevoia de frumos este intrinsecă.

Multe felicitări pentru munca ta și mulțumiri pentru cele împărtășite și nouă. Cu drag! ​

mishu
[12.06.20 22:28:55]
»

@Carmen Ion: Asa cum deja ne-ai obisnuit, un articol parca crosetat cu cea mai mica croseta posibila si atat de bine detaliat incat daca il citesti de 2-3 ori inainte sa mergi acolo ai putea servi drept ghid.

Iar persoanele mai comode ar putea spune: "Pai mai bine merg la plaja, ca am vazut acest muzeu".

Insa pentru pasionati, asta ar fi cel mai bun argument de a vizita muzeul, iar restul, nici nu mai conteaza.

Felicitari, votat cu mare drag. ​​​

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Carmen IonAUTOR REVIEW
[13.06.20 08:41:52]
»

@mihaelavoicu: Mulțumesc pentru aprecieri. Ai dreptate, nevoia de frumos a ființei umane este aceeași de mii de ani, dar modul în care popoarele și-au manifestat abilitatea de a-l crea diferă. Iar în Creta eu am descoperit o civilizație veche extrem de rafinată și evoluată.

Carmen IonAUTOR REVIEW
[13.06.20 08:46:54]
»

@mishu: Mersi frumos, Mishulică.

Doamne ferește, nu îmi doresc ca cititorii să renunțe la vizitarea muzeului din cauza mea! Nimic nu se compară cu emoția pe care o simți stând față în față cu o capodoperă. Nicio poză, niciun film nu poate înlocui acea senzație de bucurie pură atunci când vezi frumusețea cu ochii tăi​, și nu prin lentila unui aparat mânuit de altcineva.

crismisPHONE
[13.06.20 10:01:44]
»

@Carmen Ion: Excelent! Mi-a făcut mare plăcere să re-vizitez acest muzeu, să admir din nou, prin ochii tăi, exponatele deosebite, fie că e vorba de statuetele înfățișând zeițele-șarpe, pe cele zoomorfe, sarcofagele de forme neobișnuite, superbele desene cu care știau să-și împodobească vasele de lut acum mii de ani, ca să nu mai zic de frescele atât de "proaspete" încă, "recoltate"din Palatul din Knossos!

Am vizitat Creta (o parte a ei, desigur) timp de o săptămână în cadrul unei excursii organizate acum câțiva ani buni, într-un aprilie plin de flori și soare. Am beneficiat de o ghida excelentă, așa că eram deja avizați asupra multor aspecte privind civilizația minoica atunci când am poposit în fața Muzeului Arheologic. Țin minte că noi doi am fost singurii din tot grupul care au ales să-și petreacă cele 2 ore alocate Heraklionului în muzeu, restul s-au răspândit pe la terase și prin magazine. Ghida ne avertizase că vom avea o experiență deosebită și așa a fost; e unul din puținele locuri pe care "îl văd" în amintire deseori, fără să fie nevoie să iau la frunzarit fotografiile.

Ne-am propus încă de atunci să revenim în Creta - într-un sezon și mai călduros, să experimentam și minunatele ei plaje. Se va întâmpla într-o zi.

Toate cele bune și... vine vremea vacanțelor! Timid, dar vine...

Carmen IonAUTOR REVIEW
[13.06.20 10:14:36]
»

@crismis: Vremea vacanțelor a sosit deja: tu însăți ai făcut o escapadă, eu încă nu, însă pe listă este din nou Creta, de data aceasta partea estică.

Mulțumesc mult pentru aprecieri și vot.

Numai bine! ​​ 

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Carmen Ion, crismis, maryka, Michi, mihaelavoicu, mishu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂMuzee în Heraklion:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.094020128250122 sec
    ecranul dvs: 1 x 1