Hoinărind pe Rambla….

TIPĂREȘTE

Deoarece prietenii mei sunt plecati in Barcelona, eu “zac” prin casa raspunzandu-le pe mess la intrebarile lor: “Si acum? Ce sa mai vedem? Incotro sa o luam? ”. Am vizitat Barcelona prin 2007, iar anul acesta am revenit cu placere dupa cateva zile petrecute in Port Aventura (vezi impresii) . Uitandu-ma printre notitele mele si pe internet pentru a le da cat mai multe informatii prietenilor, mi s-a facut un dor nebun sa hoinaresc pe Rambla sau sa stau in port pentru a fuma o tigara, doua, trei…

Normal ca prima oprire si in prima mea vizita si acum, in 2013, a fost in Piata Canalunya, centrul orasului, locul de unde am luat harta cu obiectivele turistice pentru a rata cat mai putine dintre ele. Am facut cateva fotografii cu porumbeii (ca deh, toata lumea face) si am admirat fantanile si sculpturile. Pe linga monumental (nu foarte fotogenic) dedicate lui Francesc Macia- presedinte al Generalitat-ului, in mijlocul unui bazin, se gaseste si o copie a sculpturii lui Josep Clara "La Deessa o l'Enigma" (“Zeita sauEnigma”) –acea doamna alba, ganditoare. Din pacate dintre toate salile de teatru si cafenelele construite in acest squar nu se mai gaseste azi nimic. A mai ramas doar Café Zurich, loc in care puteti servi si voi o cafea. Uitandu-ma catre marele El Corte Ingles am descoperit o cladire frumoasa, Casa Rocamora, despre care nu am gasit prea multe informatii (a fost construia in anul 1914 fiind proiectata de catre fratii Bonaventura & Joaquim Basegoda). M-am multumit sa ii fotografiez “motul” si m-am indreptat catre El Cortes Inlgle unde auzisem ca la ultimul etaj exista o cafenea care ofera o panorama deosebita asupra Pietei Catalunya. Ei bine, nu am mai ajuns la cafenea pentru ca m-am pierdut printre sutele de magazine – o idee tare proasta sa vizitezi un mare magazin cand incepi un tur de oras. Oricum nu uitati de cafeneaua “La Rotonda” de la ultimul etaj al mall-ului!

In Piata Catalunya se intalnesc doua dintre cele mai importante bulevarde: Las Ramblas si Passeig de Gracia. Am hotarat sa hoinarim pe Rambla, bulevardul cel mai celebru din Barcelona. Citisem deja ca in trecut pe aici trecea un rau ce curgea in afara zidurilor medievale ale orasului, ziduri ce urmau traseul actual al bulevardului Rambla. Odata cu desecarea raului si darinarea zidurilor, zona a atras mai multi oameni instariti care si-au construit aici resedinte elegante. De asemenea au aparut si biserici, Sali de teatru sau universitati, cladiri care astazi nu mai exista dar care dau numele celor 5 parti din care este compus bulevardul. Numele bulevardului este trecut la plural (“Las Ramblas” in spaniola si “Les Rambles” in catalana) tocmai pentru ca el se compune din mai multe “Rambla”.

De cum am intrat pe Rambla de Canaletes mi-am pregatit aparatul foto pentru a incerca sa surprind cateva statui vii. Din pacate anul asta ele disparusera si le-am mai gasit doar pe ultima Rambla, un pic inghesuite si oricum putine la numar si putin interesante. In prima mea vizita aceste statui dadusera un farmec aparte plimbarii pe bulevard si am fost trist ca un copil care si-a pierdut o jucarie. Rambla de Canaletas si-a luat numele de la Fantana Canaleta construita in sec. al XIX-lea, fantana de unde se spunea ca daca bei apa vei reveni in Barcelona.

Imediat umeaza Rambla dels Estudis o sa simtiti ca ati intrat in acea zona cand isi face aparitia magazinul unui vanzator de pasari, pesti de acvariu, iepuri... Nu stiu daca macar duminica in aceasta zona se mai pastreaza traditia si se mai aduna vanzatorii de pasari si animale de companie deoarece a doua zona a bulevardului, Rambla dels Estudis, se mai numeste si Rambla dels Ocells (sau Rambla pasarilor). Sau poate ca legea din 2003 data de catre Consiliul Local si care face referire la protectia animalelor si interzice expunerea lor in piete publice a alungat mare parte dintre vanzatori. Totusi legea a mai fost revizuita, oferind comerciantilor posibilitatea de a amenaja tarabe ce sa ofere conditii decente de expunere a animalelor.

Aceasta zona a bulevardului si-a luat numele de la vechea Universitate Estudis Generals demolata in 1843. Cum ai intrat pe bulevard, colt cu Carrer dels Tallers trebuie sa observi barul Boadas deschis aici in anul 1932 de Miguel Boadas, varul lui Don Narciso Sala Parera, patronul barului “La Florida” din Havana, Cuba, cel care a combinat atat de bine bauturile si datorita caruia si astazi cocktail-urile sunt appreciate in intreaga lume. Miguel Boadas a invatat de la varul sau cum se amesteca bauturile si a atras in barul sau scriitori, artisti si oameni de rand prin amestecurile nemaivazute (sau nemaibaute) pina atunci. Astazi fiica lui Boadas, Maria Dolores, si sotul acesteia duc traditia mai departe.

Farmacia Nadal este fosta Farmacie Masó Arumi si pastreaza o mare parte din decorul original din jurul anului 1920. Inaintand o sa gasiti la nr. 115 cladirea Academiei Regale de Stiinte si Arte din Barcelona. Cladirea a fost proiectat de arhitectul Josep Domènech i Estapà si a fost inaugurat in 1894. La parter au fost incluse spatiile in care se puteau desfasura spectacole, iar din incasari se acopereau costurile de functionare ale Academiei. In anul 1899 aici a fost deschis Cine Martí, unul dintre primele cinematografe din oras. La data de 13 aprilie 1900 aici a fost proiectat unul dintre marile succese ale acelei perioade: Filmul „Jeanne d' Arc” al lui Georges Melies. In 1903 vechiul cinematograful a fost inchis pentru renovare, iar la data de 10 decembrie 1906 s-a deschis Cine Poliorama, o sala cu o capacitate de 630 de locuri in care se puteau urmari atat filme cat si piese de teatru. Intre anii 1937 si 1939 aici si-a desfasurat activitatea Teatrul de Comedie catalana, urmand ca, dupa Razboiul Civil, compania Balaña sa redeschida fostul Cine Poliorama. In anul 1976 sala a fost renovata si transformata in Teatrul Poliorama, nume sub care se afla si astazi. Urmariti programul pentru ca aici au loc uneori si spectacole de flamenco. Orologiul aflat pe fatada cladirii este primul ceas public al orasului.

La numarul 126 se gaseste Casa Manuela Xiques, o cladire construita in anul 1855 si restaurata in anul 1915, atunci cand i s-a adaugat si ultimul etaj. Urmeaza la nr. 124 Hotel Montecarlo adica fosta Casa Joan Serra transformata in anul 1945 in hotel. Cladirea a fost construita in anul 1867 ca resedinta a unei familii burgheze, iar mai tarziu a devenit sediu al ziarelor catalane "Las Noticias" si " El correo catalán". In anul 1945 familia Lleó-Juanola, proprietarii de la acea vreme, au transformat cladirea intr-un hotel. Ca un turn de veghe, la nr. 111 (colt cu Carrer del Pintor Fortuny) se afla Hotel Meridien, un hotel celebru. Cladirea dateaza din anul 1956, atunci cand aici fusese ridicat hotelul Gran Hotel Manila. Dupa o investitie de peste 25 milioane de euro pentru renovarea din 1991, astazi hotelul gazduieste personalitatile care ajung in Barcelona si mai toate vedetele care concerteaza la “Teatre del Liceu.

Patalul Moja ce se afla la nr. 118 a apartinut Marchizului Moja si sotiei sale Maria Luisa de Copons pina in anul 1865 cand acestia au murit fara urmasi, iar palatul a fost cumparat de catre Antonio López i López, macrhiz de Comillas, care s-a mutat aici in 1875. Intr-una dintre camerele acestui palat a trait si poetul Jacint Verdaguer, protejat al marchizului de Comillas. Dupa restaurarea din anul 1982, palatul a devenit sediul Oficiului Consiliului Patrimoniului Cultural si gazduieste in prezent tot felul de expozitii temporare.

Trebuie sa faceti stinga pe Carrer de la Portaferrissa pentru ca este pacat sa nu admirati Fantana Portaferrissa. Fantana publica a fost construita in anul 1680 si si-a luat numele de la una dintre portile celui de-al doilea zid al cetatii orasului roman "Barcino" (Porta Ferriça = poarta de fier). Pictura murala a fantanii infatiseaza oameni care stau in fata primului zid al cetatii (care nu mai exista astazi), iar Sfantul Josep Oriol zboara peste poarta de intrare in cetate. Lucrarea ii apartine artistului Joan Baptista Guivernau si a fost adaugat in anul 1959. Piatra folosita a fost adusa de la Montjuïc.

Dupa ce ne intoarcem pe Rambla vom gasi la nr. 109 Compagnia Tabacs de Filipines, iar la nr. 107 Església de Betlem sau Biserica din Bethlehem (intrarea principala se afla pe Carrer del Carme). Aceasta biserica a fost construita intre anii 1680 si 1732 de catre iezuiti si le-a servit pana la expulzarea lor din Spania, in anul 1767. Din pacate impresionantul interior a fost distrus de foc in timpul Razboiului Civil spaniol, in anul 1936, aceasta fiind considerata cea mai mare pierdere a orasului in timpul Razboiului Civil, Església de Betlem fiind pe atunci cea mai frumos decorata biserica din Barcelona. Biserica este deschisa pe tot parcursul zilei asa ca nu aveti nici un motiv sa nu intrati macar pentru cateva minute.

Dupa intersecta bulevardului cu Carrer del Carme incepe Rambla de Sant Josep, o parte in care florarii si-au aranjat tarabele si magazinele frumos si va intampina cu buchete dichisite si seminte sau bulbi de flori, oferind un spectacol mult mai frumos dimineata. Aceasta parte a bulevardului denumita si La Rambla de les Flors si-a luat numele de la fosta manastire din sec. XVI-lea demolata in jurul anului 1900 pentru a face loc constructiei pietei Mercat de Boqueria.

Imediat cum ati intrat in aceasta a treia parte a bulevardului o sa gasiti Casa Josefa Nadal de la nr. 116, o cladire construita in sec. al XVIII-lea ce a pierdut mare parte din gravurile originale odata cu renovarea ce a avut loc in anul 1898. Totusi este si astazi o cladire catre care merita sa va indreptati atentia.

Casa El Regulator se afla la nr. 105 si a fost construita in anul 1850. Din anul 2010 aici isi are sediul un hotel de lux. La nr. 99, se ridica Palau de la Virreina, un palat ridicat aici intre anii 1772 si 1778 de catre fostul viceregele Perului, Manuel Cayetano de Amat y de Junyent. In anul 1776, dupa incetarea mandatului ca vicerege al Peru, acesta a revenit in Barcelona. Pentru a isi etala avere impresionanta pe care o stransese, Amat a decis sa construiasca acest minunat palat. Dupa moartea sa prematura, palatul a fost ocupat de sotia sa, Maria Francesca de Fiveller y de Bru, primind numele de „palatul vicereginei”, adica Palau de la Virreina. Din anul 1941 palatul a fost declarat Monument National, iar astazi palatul gazduieste sediul central al Departamentului de Cultura al orasului Barcelona si gazduieste expozitii temporare de obicei legate de arta, fotografie sau literatura. La parterul caldirii exista un centru de informare si un birou de unde se pot procura bilete pentru spectacole.

La nr. 110 si 96 se gasesc doua cladiri vechi ce va vor atrage sigur atentia prin desenele lor tip graffiti baroc. La nr. 96 bis se afla Muzeul Erotic deschis intre orele 10-24. Bilet de intrare 9 euro. Dar poate cea mai mare atractie din aceasta portiune a bulevardului este Piata Sant Josep, adica Mercar de la Boqueria. Se pare ca acest loc din afara vechii cetati era folosit de foarte mult timp (prima atestare este undeva in anul 1217) ca o piata in care se vindea carne. Se stie insa cu siguranta ca din decembrie 1470 piata de porci cunoscuta sub numele de Mercat Bornet a fost deschisa in acest loc. O alta denumire folosita pina in anul 1794 a fost si Mercat de la Palla (Piata de paie). In anul 1826, piata in care acum isi vindeau marfurile in special pescarii si macelarii, a fost recunoscuta oficial si I s-a construit o cladire. Arhitectului Mas Vilà a contribuit la noua forma a pietei data in anul 1840. Din anul 1911 incep lucrarile de largire, iar in 1914 piata primeste si un acoperis. Piata este intr-adevar impresionanta astazi dar poate ca nu-s eu un gurmand de nu m-a dat pe spate asa cum ma asteptam dupa ce citisem toate comentariile. Este curata, asta trebuie sa recunosc, insa mirosul de peste din unele zone este greu de indepartat atata timp cat acest produs este oferit in zeci de sortimente, pe tarabe.

Dupa o vizita totusi obligatorie in aceasta piata, inaintand catre mare, intram pe Rambla dels Caputxins sau Rambla del Centre (numele vine de la o fosta biserica a calugarilor capucini ce a existat in aceasta parte), zona in care, pe linga frumoase cladiri, ne putem delecta cu lucrarile caricaturistilor si pictorilor. Desigur, cine doreste, poate pleca de aici cu un portret sau o caricatura facute pe loc.

La nr. 83 se gaseste Antiga Casa Figueres, un fost magazin ce producea si vindea paste (condus atunci de catre Jaume Figueras). Cladirea a fost construita in anul 1820, decorata de catre artistul modernist Antoni Ros i Güell in anul 1902 si restaurata complet de catre familia Escribà in anul 1986. Antoni Escribà, maestru cofetar cu o lunga traditie în Barcelona, are astazi un magazine aici. Chiar daca produsele va vor lua ochii, este pacat sa nu aruncati macar o privire in interior pentru a vedea ce s-a mai pastrat de-a lungul timpului. Si mozaicurile colorate, opera lui Mario Maragliano, sunt demne de toata atentia.

Cladirea de la nr. 77 este Casa Doctor Genove, construita in anul 1911 pentru a gazdui farmacia si laboratorul doctorului cu acelasi nume. Vis-à-vis, la nr. 82 (colt cu Pla de la Boqueria) se afla Casa Bruno Cuadros sau Casa dels Paraigües (Casa de umbrele), construita in anul 1858 si complet renovata in 1883 de catre Josep Vilaseca i Casanovas. Balcoanele si galeria de la ultimul etaj sunt decorate cu imagini egiptene, iar fatada cu umbrele in relief. Pe coltul acestei cladiri se poate admira un dragon chinezesc care tine in „miini” un felinar si o umbrela de fier care face referire la magazinul de umbrele ce isi avea sediul in aceasta cladire in anii 1880. Magazinul a fost finalizat in 1885 si decorat cu vitralii, picturi și tamplarie cu motive japoneze. Cladirea a fost restaurata in anul 1980 pentru a deveni sediul unei banci. In fata acestei cladiri, in mijlocul bulevardului, se gaseste un mozaic realizat de Joan Miró si donat orasului pentru a face parte astazi din muzeul in aer liber al Fundatiei care ii poarta numele. In anul 1976 Joan Miró a ales Pla de l’Os de pe Rambla pentru a incorpora in trotuar una dintre lucrarile sale. Pla de l’Os se afla aproape de Passatge del Crèdit, locul unde cu 83 ani in urma acesta se nascuse. Dorinta lui a fost ca trecatorii sa clace pe mozaic nefiind preocupat de acesta se va deteriora. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, pavajul s-a ma deteriorat, iar culorile s-au estompat. Totusi trecatorii calca in continuare peste mozaic, unii dintre ei nici macar observandu-l.

La nr. 78 gasim frumoasa cladire a hotelului International, cladire ridicata in anul 1894, iar la nr. 51-65 gasim poate cea mai importanta cladire de pe Rambla, Gran Teatre del Liceu, faimoasa sala de opera inaugurata la data de 4 aprilie 1847 si construita dupa un plan al cladirii La Scala din Milano. El Liceu a fost si este un simbol al orasului, iar pe scena sa au cantat si canta cei mai celebrii artisti ai lumii. Cladirea a fost reconstruita sau renovata de mai multe ori datorita incendiului din 1861, unui atac cu bomba sau a ranilor vremii. Ultima reconstructive a avut loc intre anii 1994-1999, dupa ce un incendiu a ars mare parte a cladirii. Sala actual are o capacitate de 2292 de locuri, iar ca alte atractii prezinta Salonul Oglinzilor, noul foayer cu o acustica perfecta pentru concerte de mica anvergura sau Espai Liceu, un spatiu commercial si cultural ce isi propune sa promoveze imaginea Marelui El Liceu. Majoritatea spectatorilor, dupa terminarea reprezentatiilor de la El Liceo, trec strada pentru a lua un loc la Café de l’Ópera. Chiar daca nu ati iesit si voi de la spectacol va puteti delecta cu tapas, sandwich-uri, bauturi calde sau bauturi alcoolice. Cafeneaua dateaza din sec. al XVIII-lea atunci cind aici s-a deschis o taverna. In sec. al XIX-lea aceasta taverna s-a transformat intr-o ciocolateria si a fost adus mobilier vienez, unele dintre oglinzi pastrandu-se si astazi. Numele actual si-l pastreaza inca de la sfarsitul anilor 1920.

Vizita pe Rambla continua, iar la nr. 62 (colt cu Carrer Ferran) gasim Casa Joan Baptista Darnich construita in anul 1863. Vis-a-vis de Hotel Orient este o intrare catre Placa Reial (Piata Regala), o piata plina de viata unde cresc palmieri si unde puteti admira unele dintre primele lucrari ale marelui Gaudi – felinarele. Si daca tot ati ajuns aici este pacat sa nu beti o cafea la una dintre cafenele pentru a simti din plin atmosfera acestei piatete si a va bucura de Fantana celor Trei Generatii. Aici se afla cateva dintre cluburile de noapte renumite ale orasului si au loc destul de des concerte sau petreceri in aer liber (chair si Anul Nou se sarbatoreste in aceasta piata). Piata a fost proiectata de catre Francesc Daniel Molina i Casamajó si construita in sec. al XIX-lea.

Dupa ce treceti de hotelurile Fornos si Quatre Nacions cu siguranta privirile va vor cadea pe cladirea de la nr. 33, o cladire despre care nu am reusit sa aflu insa prea multe. Cladire impunatoare de la nr. 37 este Casa Juan Guell construita in anul 1865. La nr. 27-29 se afla Teatre Principal, unul dintre cele mai vechi teatre din oras, fondat in anul 1568 (sub numele de Teatro de la Santa Cruz) si apoi reconstruit in 1788 si in 1848. In fata cladirii este statuia lui Serafi Pitarra (Frederic Soler, fondatorul teatrului catalan se prezenta sub acest pseudonim).

Si iata-ne ajunsi in ultima parte a bulevardului, pe Rambla de Santa Monica, parte ce si-a luat numele de la vechea manastire augustiniana Santa Monica, manastire ce astazi nu mai exista. Aici se aduna artisti amatori pentru a intinde pe tarabele lor tot felul de obiecte artizanale putin cam scumpe pentru a le putea cumpara ca si souvenir-uri. La nr. 25 gasim Casa Xuriguer construita in anul 1847. La nr. 18 se afla Casa Napoleón (Frontó Colom) ridicata in anul 1892 si care a apartinut fotografei Anaïs Napoleon (Anne Tiffon Cassan), prima femeie fotograf din Spania. Compania Napoleon si-a inceput activitatea in anul 1851 in Barcelona si a continuat pana la inchiderea sa, in 1968. Creata de Antonio Fernandez si sotia lui Anaïs Napoleon, pionier al fotografiei in Spania, a fost o afacere de familie ce a avut deschise studiouri fotografice in Barcelona si Madrid.

Palau March de Reus se afla la nr. 8 si a fost construit intre anii 1775-1780 ca resedinta a familiei Francesc March. Un secol mai tarziu a fost achizitionat de catre Thomas Ribalta, iar mai apoi a gazduit Banca Spaniei. Atat palatul cat si curtea sa interioara sunt impresionante.

Daca intrati pe Passatge de la Banca, imediat dupa palat, o sa gasiti cladirea din marmura Credit I Docks – astazi Muzeul Figurilor de Ceara. Pretul pentru vizitare este de 15 euro/adult si 9 euro/copil (intre 5 si 11 ani). Muzeul este bine structurat si cuprinde peste 350 de astfel de figuri. Barul din fata muzeului, Bosc de les Fades (Padurea zanelor), este unul dintre cele mai indragite localuri de catre tinerii barcelonezi si nu numai. Aici puteti gasi un tarim de vis, o lume de poveste cu copaci, ape curgatoare si oglinzi care te surprind. Poti inchiria o grota pentru tine si prietenii tai sau poti cauta un loc, printre liene, intr-una dintre camera. Copii sunt cu siguranta cei care se vor bucura (sau se vor speria) cel mai mult. Cu toate ca este un loc destul de aglomerat mai mereu, macar aruncati o privire prin acest bar.

Dupa alte doua trei cladiri vizita pe Rambla se sfarseste, iar voi va veti gasi fata in fata cu statuia lui Cristofor Columb. Monumentul a fost ridicat in Placa de la Porta de Pau in anul 1888 pentru Expozitia Universala. Monumentul este un loc de intalnire pentru grupurile de turisti si este imposibil de ratat. Dar puteti rata, daca nu sunteti atenti sau informati, sa urcati cu liftul pina linga statuie pentru a admira Rambla sau portul. O urcare costa 4 euro/adulti, 3 euro/copii si batrini, iar sus puteti sta in general cit timp doriti, in functie de numarul turistilor dorm=nici in acel moment sa urce dar si de vint. Atunci cand este vint statuia se misca serios asa ca vizitele pot dura doar citeva minute.

Dupa ce treceti strada intrati in zona portului Port Vell, in jur aveti palatele Gobierno Militar, Dogana si cladirile Drassanes Reials (arsenalele), astazi Muzeul Maritim. Eu va recomand sa va indreptati insa mai intai catre Acvariul din Barcelona. Scump dar merita! Pretul pentru vizitare este de 18 euro/adult, 13.5 euro/copil intre 5 si 10 ani. Pentru acesti bani puteti vedea acvariile umplute cu 6 milioane de litri de apa si mii de vietati sau va puteti plimba pe sub rechini printr-un tunel de 80m lungime.

Port Vell a fost readus la viata cu ocazia Jocurilor Olimpice ce au avut loc in Barcelona in anul 1992. Atunci darapanatele depozite din lemn sau gropile de gunoi din zona au disparut pentru a face loc unei zone turistice interesante si unui port modern pentru vapoare si iahturi. Au mai aparul podul pietonal din lemn cu o arhitectura interesanta, numit si Rambla de Mar (Rambla Marii), Centrul Comercial Maremagnum, Acvariul si IMAX, un cinematograf ultra modern mai ales la acea vreme. Le puteti vedea pe toate, puteti face cumparaturi in marele mall sau puteti face doar o pauza in port inainte de a pleca mai departe prin Barcelona pentru a descoperi alte zone….

---

VIZUALIZĂRI: 4672 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI