Piramidele de la Şona din Țara Făgărașului - legende și proveniență

TIPĂREȘTE

Documentările pentru concediile noastre au dus, de-a lungul anilor, spre descoperirea unor locații mai putin știute şi vizitate, dar cu atât mai interesante pentru noi.

In luna iulie din anul 2012, în cursul unui astfel de concediu, am alocat o zi pentru vizitarea piramidelor de la Şona, de lângă Făgăraș.

Documentarea despre zona respectivă pornea de la realitatea că Şona este un sat uitat de lume, așezat pe malul stâng al Oltului, în apropiere de Făgăraș.

Singura deosebire între Şona şi celelalte sate din Țara Făgărașului constă în ciudatele ridicături de pământ, de forma unor piramide, de la marginea așezării respective.

Teoriile despre cele opt piramide de pământ existente lângă satul Şona au la bază atât reminiscențe ancestrale şi folclorice, cât şi interpretări aşa-zis științifice ale movilelor de acolo.

Să vedem întâi cum se ajunge acolo.

Punctul de plecare pentru vizitarea piramidelor de la Şona trebuie să fie neapărat orașul Făgăraș. Noi am pornit inițial dinspre Zărnești, iar odată ajunși la Șercaia, am încercat să găsim drumul spre Şona trecând prin comuna Hălmeag. Nu am reușit decât să dăm peste un pitoresc sat transilvănean, iar la marginea lui a trebuit să facem cale întoarsă și să mergem spre Făgăraș.

Ajunși în orașul Făgăraș, am mers spre Cetatea Făgăraș (pe care am şi vizitat-o la întoarcerea de la Şona), iar acolo a apărut primul indicator de orientare turistică, pe fond maro, «Spre Piramidele de la Şona»

De aici traseul auto a tranzitat un cartier cu o populație mai… colorată, iar la 3 kilometri de Făgăraș am intrat în comuna Şona.

Din păcate aici lipseau cu desăvârșire indicatoarele, dar piramidele de pământ se puteau vedea şi am încercat mai întâi o apropiere «ochiometrică» spre ele.

Prima încercare a dat greș, așa că ne-am întors cam un kilometru, până la ultima bifurcație mai importantă din satul Şona și acolo am luat-o la stânga. Am dat peste rămășitele unei clădiri care ar fi aparținut CAP-ului din sat, am parcat mașina acolo și am plecat pe jos spre piramide. După circa un kilometru de mers, parțial pe drum de țară, iar apoi de-a dreptul prin iarba înaltă din zonă, am ajuns la poalele primei piramide de pământ.

De departe nu-ti poți da seama de mărimea lor, dar, ajuns la baza lor, te copleșesc.

Cele opt movile de pământ așezate pe un deal din apropierea satului au avut inițial o formă perfect piramidală, dar vântul și ploile le-au erodat. Piramidele sunt așezate pe două linii paralele, la marginea unei terase lungi de aproximativ un kilometru.

Am început ascensiunile lor, prilej cu care ne-am convins că nu sunt deloc mici de înălțime, cum ai impresia când te apropii de ele și am studiat de sus zona înconjurătoare. Înspre sud, privirea ți se oprește pe malul îndiguit și taluzat al Oltului, însă în celelalte direcții orizontul nu este deloc îngrădit.

După circa o oră de studiat interesantele piramide de acolo, am reluat drumul înapoi spre mașină, găsind de abia acum un drum agricol (căci în jurul piramidelor sunt culturi agricole peste tot), care ne-a scos chiar lângă locul unde am parcat noi mașina.

Ca punct de reper, din drumul ce trece pe lângă construcțiile în paragină ale fostului CAP, pe partea dreapta a lui, este un mic pod de piatră, de circa doi-trei metri lungime și pe acolo trebuie mers, chiar dacă după aceea aveți impresia că drumul respectiv se înfundă, în realitate sunt doar două trei bucle prin vegetația deasă de acolo, care maschează traseul cel mai scurt spre piramide.

Coordonate GPS: 45.855406, 25.065147

Pozele atașate aici sper să vă convingă mai mult despre frumusețea locurilor pe care, zic eu, merită neapărat să le vedeți.

La înapoiere am folosit același drum de la venire şi am poposit la Cetatea Făgăraș.

In final, câteva speculații asupra originii piramidelor de la Şona

Sătenii folosesc pentru movilele uriașe de pe platoul de lângă fostul CAP numele de "guruieții". Prin sat se zice că, dacă se pune o lamă de ras la o treime de baza unei movile de pământ de acolo, aceasta se ascute singură. Apa dintr-un vas așezată în același loc capătă proprietăți curative, iar carnea nu intră în putrefacție.

Curioși să afle ce ascund piramidele înauntru, localnicii au încercat să sape la baza movilelor de pământ, dar n-au fost lăsați de autorități.

Nici arheologii chemați de ei n-au reușit încă să dezlege misterele guruieților, nefăcând altceva decât să alimenteze imaginația iubitorilor de mituri.

Obișnuiți cu prezența movilelor, localnicii au încercat totuși de-a lungul anilor să-și explice ce este cu acei munți de pământ, înalți de 20-30 de metri, ridicați chiar în mijlocul unei terase.

Una dintre cele mai populare legende spune că, pe vremuri, niște uriași au venit dinspre munții Făgăraș şi au trecut Oltul. Pentru că s-au umplut de noroi, când au ajuns pe locul unde se afla piramidele, și-au scuturat încălțările. Bucățile de pământ au format dâmburile de astăzi.

Altă legendă spune că piramidele au fost ridicate de turci. Când mergeau spre apus, otomanii își lăsau acolo, din turbane, pământul adus din Turcia.

De-a lungul anilor, din vorbă în vorbă, povestea guruieților de la Şona a ajuns şi la urechile unor arheologi. La prima vedere, fiind acoperite de vegetație, piramidele de la Şona pot fi asemuite cu niște tumuli, sub care celții şi sciții își îngropau căpeteniile, împreună cu un întreg tezaur de arme şi podoabe. Cum aceste popoare au trecut şi pe teritoriul tarii noastre, prima tendința a arheologilor a fost sa le identifice cu tumulii. Mai mult, în jurul guruieților de la Şona, arheologii au găsit ceramică din epoca târzie a bronzului şi din perioada Hallstat, de acum 1.200 de ani.

Printre cei mai pasionați arheologi atrași de misterul guruieților de la Şona s-a numărat şi profesorul universitar Gavril Budău. Arheologul a adus aici doi cercetători basarabeni, care anterior au scris mai multe cărți despre daci. Unul dintre basarabenii veniți să cerceteze movilele de la Şona este Andrei Vartic. Fizician de formație, acesta a cercetat aproape toate cetățile dacice din Munții Orăștie. El crede că piramidele de pământ au fost ridicate sau folosite de daci. Arheologii brașoveni susțin însă că în zonă nu au găsit decât puține bucăți de ceramică dacică.

Alte patru piramide asemănătoare există la marginea unui sat apropiat de Şona, la Hălmeag (noi care am trecut prin Hălmeag, căutând drumul, nu le-am observat…). Acestea, însă, nu sunt aşa de bine conturate, fiind erodate de vânt. Si lângă satul Bunești există, de asemenea, guruieți. In apropierea lor s-au găsit urme de locuire dacică şi o terasă asemănătoare celei de la Şona. Cercetătorul Andrei Vartic susține că, pe o hartă a României, piramidele constituie vârful unui triunghi dreptunghic, ale cărui laturi unesc vârful Omu (muntele sacru al dacilor) şi sanctuarul de la Racoș.

Un alt triunghi, mai mare, are în vârfuri cetatea dacica de la Racoș, vârful Omu şi cetatea dacica Sarmizegetusa.

Revenind la realitățile zilelor noastre trebuie din nou să remarcam că acest loc de basm din frumoasa noastră ţară nu este promovat deloc de cei în măsură să facă asta.

Informațiile despre piramidele din satul Şona au fost răspândite mai degrabă de cei care ajung din întâmplare în zonă :(

---

VIZUALIZĂRI: 3920 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI