Monumentul Adamclisi - Casa omului

TIPĂREȘTE

In acest mini concediu petrecut la Eforie Nord, am prins şi o zi înnorată. Ne-am gândit ce să facem şi după mai multe propuneri, ne-am hotărât să vizitam monumental de la Adamclisi. Nu l-am mai zavut, decat într-un manual de istorie din clasele primare, ţin minte că era prezentat foarte frumos.

Traseul pe care l-am urmat pentru a ajunge la Adamclisi a fost următorul: Eforie Nord – Techergiol – Toprasar – Mereni – Cobadin – Adamclisi. Chiar dacă GPS-ul ne arăta un traseu mai rapid mergând o parte din traseu pe autostradă, am ales traseul mai “lent” pentru a putea admira viaţa la ţară în Dobrogea. De la Eforie Nord până la Adamclisi pe acest traseu sunt avreo 70 de kilometric, pe care i-am parcurs într-o oră jumate, mergând pe drumuri judeţene dar şi pe drumuri naţionale (DN3). Calitatea asfaltului pe tot parcursul traseului a fost foarte buna, drumul fiind fără gropi.

Pe drum s-a pus o ploaie măruntă de vară, şi ne gândeam că o să fim singuri turişti care vizitează monumental, însă supriza a fost mare când am vazut în parcarea complexului mai multe maşini parcate. Coordonatele Gps ale parcării sunt următoarele : N – 44.100692 şi E – 27.956457.

Am plătit biletul de intrare care este în valoare de 10 lei pentru adulti. La casa de bilete era trecut şi programul de vizitare care este între 8-20. De la casa de bilete până la monument se merge vreo 100 de metri pe o alee strajuită de copaci. Pe suprafaţa dintre casa de bilete şi monumest este amenajat un parc foarte frumos cu bancuţe, flori, copaci, dar cum afară picura nu ne-am putut bucura de ele.

Numele de Adamclisi provine din turcesul Adam Killese - casa lui Adam sau biserica omului. Această denumire a fost dată de către turci deoarece aceştia au crezut că, construcţia pe care au găsit–o aici era o biserică.

Am ajuns în faţa monumentului, l-am admirat, i-am dat ocol, ne-am minunat de frumuşeţea lui. Pe o pancardă era trecută şi o mică istorie a acestuia. Se spune că a fost construit după planurile lui Apollodor din Damasc, acesta a fost un architect grec, favoritul împăratului roman Traian. El a construit pentru Traian, pe lângă acest monument de la Adamclisi, Podul lui Traian de peste Dunăre, construcţie din care a rămas doar un picior în Drobeta Turnu Severin şi Columna lui Traian de la Roma.

Conform celor scrise pe pancarda din incinta complexului, monumetul a fost ridicat între anii 106-şi 109. Este o construcţie cilindircă având trepte la bază, iar diametrul este de 38 de metri. In zona median se aflau 54 de metope care redau luptele dintre romani şi aliaţi regelui dac, Decebal. Reliefurile erau încadrate de frize şi separate de pilaştri ornamentali. La partea superioară se afla un attic festonat, prevăzut cu 27 de creneluri pe care erau figuraţi prizonierii. Acoperişul de formă conică era realizat din solzi de piatră, iar trofeul propiu-zis era aşezat pe două prisme suprapuse, fiind încadrat de două peronaje feminine şezând şi un personaj masculine, în picioare, cu mâinile la spate. Aşa se presupune că arăta monumental iniţial.

Monumentul pe care îl vedem noi astăzi este reconstituit în anul 1977 după un modelul ipotetic al vechiului monument. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei și anume circa 40 m. De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni, înfățișează în basorelief scene de război. Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu înălțimea de 1,48‐1,49 m. Din cele 54 metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 23, sculptate și ele în basorelief, care alcătuiesc coronamentul nucleului circular.

În partea superioară se găsește trofeul bifacial, reprezentat din patru armuri cu patru scuturi cilindrice. Acesta este, de fapt, un trunchi îmbrăcat în armură clasică, cu arme de luptă, la picioarele căruia se găsesc şi arme. La baza trofeului se află două grupuri statuare fiecare conținând reprezentarea trupurilor a trei captivi.

După ce am admirat această construcţie, o tablă indicator ne îndruma spre “Mormântul Tumular”. Am zis hai să-l vedem, acest mormânt se află în spatele monumentului la vreo 100 de metri, spre câmp, şi este o groapă plină cu iarbă şi pietre, unde se spune că aici este îngropat un ofiţer roman mort în luptele de la Adamclisi.

Despre monumental iniţial există mai multe controverse asupra originii sale, unii cercetători spun că acesta are o vechime mai mare, fiind ridicat de către persani prin secolul IV înaintea erei nostre. Cel care a adunat cele mai multe dovezi legate de originea monumentului este cercetătorul roman Vasile Rudan. Acesta scrie în „Jurnal Paranormal" că anul înălţării monumentului de la Adamclisi a fost „scos din burtă", întrucât nu există nici un document istoric care să ateste acest lucru, că una dintre metope a dispărut din muzeul de la Constanţa şi că pe columna lui Traian de la Roma, despre care istoricii sun că a fost înălţată odată cu monumentul de la Adamclisi, nu se vorbeşte despre intenţia cetăţenilor Romei de a-i înălţa lui Traian vreun monument triumfal, cu atât mai puţin în Moesia. Iată ce scrie pe columnă: „Senatul şi poporul roman/împăratului cezar, fiul lui/ nerva cel trecut între zei/ nerva traian augustul, învingătorul/ germanilor, învingătorul dacilor, / mare pontif, investit pentru a XVII-a/ oară cu puterea de tribun, aclamat/ de vi ori ca imperator, consul pentru/ a VI-a oară, părinte al patriei, / pentru a se arăta cât de înalt/ era muntele şi locul săpat cu/ eforturi atât de mari". O altă necondordanţă, continuă el, este emblema care apare pe o frescă. Emblema este formatădintr-o pasăre cu ciocul lung şi drept, încadrată de motive florale de acant. Nu este vorba de vulturul roman, pentru că nu seamănă cu vulturul pe stema romană, păstrată la Biserica Santi Apostoli din Roma.

In favoarea celor care susţin ca monumental este de origine romana stau cercetările effectuate de către arheologul Grigore Tocilescu începând cu anul 1892. Acesta a descoperit o inscripția ce închină construcția zeului Marte Ultor (Răzbunătorul) şi în care era menționat „împăratul Caesar, fiul divinului Nerva, Nerva Traian” atribuirea sa a fost sigură, monumentul a fost ridicat de împăratul Traian.

Dar să-i lăsăm pe istorici să se certe pe originea monumentului şi noi să ne bucurăm că există. Dişi acest monument are o vechime considerabilă şi este un punct de atracţie, prin nici o staţiune de pe litoral nu am vazut însemne care să ne îndrume spre vizitarea acestui monument. Eu zic că ar trebui puse panouri cu toate monumentele istorice din zonă, poate aşa află lumea de ele, şi îşi pot umple timpul dacă se plictisec de plajă.

Vă doresc concedii plăcute.

---

VIZUALIZĂRI: 2428 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI