GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Mânăstirea Zamca este situată în extremitatea vestică a oraşului Suceava şi se poate ajunge la ea, din centru, pe strada având acelaşi nume. Ea adăposteşte un complex de clădiri edificate pe parcursul unui secol de comunitatea armeană din oraş, chiar dacă a fost inaugurată oficial în anul 1606. Astfel, principala construcţie – biserica Sfântul Auxentie – datează din anul 1551; în preajma ei s-a construit în anul 1606 turnul-clopotniţă prin gangul căruia se făcea intrarea în mănăstire, iar ulterior, pe latura de Vest s-a edificat clădirea cu rol administrativ prin care, după ridicarea zidurilor de incintă pe care le vedem astăzi, a fost mutată intrarea în mânăstire iar cea din turnul-clopotniţă a fost zidită.
Conform tradiţiei ctitorii mânăstirii sunt fraţii Hagop, Auxent şi Grigor, cărora li se atribuie edificarea principalelor clădiri, respectiv cea de pe latura de Vest, a bisericii şi a turnului-clopotniţă. În realitate, construirea mânăstirii dovedeşte forţa economică şi dezvoltarea numerică a comunităţii armene de pe aceste meleaguri care datează încă dinaintea întemeierii statului medieval Moldova. Aceasta pentru că armenii erau negustori şi meşteşugari pricepuţi şi era firesc să fie prezenţi de-a lungul drumului comercial ce lega Liovul de porturile de la Marea Neagră – Chilia şi Cetatea Albă – drum care a avut un rol important şi la întemeierea Moldovei.
Mânăstirea a servit şi ca sediu al Episcopiei armene din Moldova, înfiinţată oficial în anul 1401 dar care a devenit funcţională abia un secol mai târziu. Episcopia îşi avea sediul în clădirea cu rol administrativ pe latura de Vest; aici episcopul Hazar a copiat în anul 1624 o Evanghelie la finalul căreia a menţionat că era stareţul Mânăstirii Sfântul Auxentie şi „episcop al Ţării Vlahilor”.
Din această adnotare reiese că mânăstirea se numea Sfântul Auxentie şi nu Zamca, această denumire dobândind-o după ocuparea ei de către Ioan Sobieski în anii 1690-1691. Regele polon şi-a stabilit tabăra în jurul mânăstirii şi a dispus construirea zidului de incintă şi a unui val de pământ între care se afla un şanţ cu apă. După ce au terminat lucrările polonezii au denumit-o „zamek”, adică cetăţuie sau fortificaţie.
În perioada ocupaţiei polone mânăstirea era deja în declin pentru că, datorită persecuţiilor din timpul lui Alexandru Lăpuşneanu şi Gheorghe Duca, comunitatea armeană din Moldova s-a diminuat simţitor ca urmare a emigrării armenilor în masă în Transilvania, în frunte cu episcopul Mennas. Mânăstirea a încetat să mai fie sediu episcopal şi a ajuns să reprezinte ceva mai mult decât o biserică parohială pentru ca, după ocuparea Bucovinei de către austrieci, aceştia să o folosească drept depozit de muniţie. Abia în anul 1827 a fost restituită comunităţii armeneşti din Suceava care o recâştigase dând statul austriac în judecată. Cu toate acestea activitatea religioasă în incinta mânăstirii a fost şi este şi în prezent destul de redusă, fapt explicabil dacă avem în vedere că în oraş comunitatea armenească este infimă. În prezent slujeşte aici de două ori pe săptămână preotul Azad Mandalian, care slujeşte şi la Hagigadar şi la biserica Sfânta Cruce – adică la toate cele 3 aşezăminte religioase armeneşti din Suceava şi împrejurimi.
Mânăstirea a trecut prin două perioade de restaurări, una în perioada comunistă (1957-1965) şi una în perioada postdecembristă (1994-2003), când fondurile au provenit de la Ministerul Culturii şi Cultelor. În anul 2004 biserica Sfântul Auxentie a fost resfinţită de un sobor de preoţi în frunte cu episcopul Dirayr Mardichian, în prezenţa unei numeroase asistenţe formată din reprezentanţi ai armenilor din România şi din diaspora, plus personalităţi politice şi religioase române. După aceasta mânăstirea a fost preluată de comunitatea armeană din România şi nu poate fi vizitată decât în zilele în care se oficiază liturghia armenească. Este, cred, o greşeală pentru că Suceava nu poate valorifica pe deplin un obiectiv de artă medievală iar comunitatea armeană din România este lipsită de posibilitatea de a se face mai bine cunoscută.
Trimis de marimag in 21.10.18 13:13:44
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în SUCEAVA.
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (marimag); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 47.65251300 N, 26.24257400 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Mănăstirea Zamca, SUCEAVA" (deja existentă pe sait)
--
Contribuţia şi impresiile proprii sunt considerate minoritare faţă de cele preluate prin documentare.
Conform Regulamentului (Cap. 1, Secţ. B, Art. 1), articolul este publicat fără PMA STD (fără "votul saitului") — poate fi votat doar simbolic, cu +/-1PMA.
@marimag: Excelente articole din Suceava! Felicitari! Si sper sa ne intalnim la aceeasi masă la AFA 2019!
@CATAAS: Mulțumesc. Cu siguranță o să ne facă placere.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2017 Vizita la manastirea Zamca — scris în 10.06.17 de CATAAS din SUCEAVA - RECOMANDĂ
- Aug.2010 Descopera manastirea Zamca din Suceava — scris în 14.10.10 de cristi82d din CAMPINA - RECOMANDĂ