GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Teatru radiofonic:
Cai în galop, zgomot de arme lovindu-se de șei, oșteni cu vorba aspră discutând între ei și cu animalele, vântul prin ramuri, sunet de corn. Dintr-o dată, gălăgia se potolește. Susurul unui râu. Voce autoritară, sacadată:
– Ce apă e asta, stolnice?
– E apa Moldovei, Măria-Ta!
– Bine! Așa să-i rămâie numele!
Caii nechează, oștenii aprobă hotărârea domnului, armata se depărtează prin pădure. Voce din off: Ați ascultat scenariul radiofonic „Legenda râului Moldova” .
Divertis, anii 1990; îmi pare rău că reproduc în cuvinte și din amintiri, se pierde tot farmecul, dar nu am găsit niciun link util pe internet.
Ei bine, cam așa e și povestea Mănăstirii Vlădiceni, pe care o puteți citi în zeci de locuri. Într-o poiană la miazăzi de Iași, pe la 1415, Alexandru cel Bun, domnul Moldovei și vlădica Iosif Mușat (mitropolitul din acea vreme) au întâmpinat moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan din Trapezunt (mai bine cunoscut nouă ca Ioan cel Nou de la Suceava) în drumul acestora de la Cetatea Albă către Mirăuți. Iar numele poienii a rămas, de atunci, Poiana Vlădicăi, de unde modernul Vlădiceni.
După care nu se mai știe nimic despre acest loc până acum un veac, când s-a ridicat un schit. Acesta a fost distrus în Primul Război Mondial, dar a fost refăcut în perioada interbelică. A fost lăsat în ruină în anii comunismului și abia după 90 a apărut actuala mănăstire, împlinind menirea poienii.
Care nici nu mai este o poiană, pădurea fiind tăiată pentru a face loc orașului; a rămas împădurit doar versantul nordic al Dealului Bucium, așa numită Pădure Căprița. Toată fâșia dintre pădure și Triajul CFR Socola, în lățime de câteva sute de metri și lungime de mai bine de patru kilometri, e o zonă ciudată, cu funcțiune care nu îmi este clară: munți de deșeuri, depozite, stație de betoane, service-uri auto, terenuri virane. Această fâșie este străbătută de la est (Șoseaua Iași-Tomești) la vest (Șoseaua Bucium) de Strada Trei Fântâni, numită de localnici Drumul Hoților. Cu motiv întemeiat, zona fiind considerată periculoasă chiar și în prezent: adevarul.ro/locale/iasi/h ... 6393/index.html sau, ceva mai demult, bzi.ro/padurea-caprita-es ... dofililor-10838.
În anii 50-60, se pare că tot acest câmp era plin de muniție neexplodată din Al doilea Război Mondial. Pe Fb am găsit următoarea mărturie:
„In copilarie am fost de multe ori dupa toporasi, ghiocei, branduse si viorele!!! Undeva spre stanga, sus, era o poienita cu galbenele de-ti incanta ochiul!!! Dar noi mergeam la Caprita dupa ceva mai deosebit!!! ARTIFICII!!! Gaseam obuze din razboaiele trecute si le descarcam de artificii!!! Apoi le puneam pe sina tramvaiului si... poc, poc, poc!!! Distractie mare!!! Am vrea noi sa ne mai intoarcem in copilarie, dar nu mai putem decat cu gandul!!! Acum sub dealul Capritei este manastirea Vladiceni, care pe vremea copilariei era un schit in apropierea poienitei cu galbenele!!! Cand ne rataceam pe la schit, un caine dadea de veste si se arata asa ca din intamplare un batran... calugar!!! Am aflat mai tarziu ca era... singur in tot schitul la... rugaciune!!! Cainele il apara ca sa nu-l deranjam prea mult!!! Acum nu stiu daca mai poti umbla haihui pe Caprita pentru ca s-au retrocedat terenuri si... e mai greu!!!”
În ziua de azi se ajunge la mănăstire fie dinspre Tomești, fie dinspre Bucium, urmând Str. Trei Fântâni. Nu recomand plimbarea pe jos, șoseaua e foarte circulată și nu are trotuare, e de-a dreptul periculos. În plus, chiar nu ai ce vedea, peisajul e dezolant: spre sud, către Bucium, e pădurea, dar până la ea sunt câteva sute de metri ocupați cu de toate, iar către nord, spre Iași, sunt linii de cale ferată, cu trenuri care fac manevre sau vagoane abandonate. Se vede și fosta zonă industrială a orașului: în comunism erau fabrici și uzine youtube, acum falimente și ruine.
Cu toate astea, este mănăstirea din Iași care atrage cei mai mulți credincioși, în ultimii ani devenind adevărat loc de pelerinaj pentru oameni din toată țara (și din Republica Moldova). Nu pentru moaște sau icoane făcătoare de minuni, ci datorită prezenței părintelui Calistrat Chifan, unul dintre cei mai căutați duhovnici ai zilelor noastre. A ajuns la Vlădiceni de la Mănăstirea Bârnova în 2003, atunci când a avut pentru prima dată mari probleme și a fost pus aici sub canon.
A fost dezlegat după șase ani, în 2009. Sunt vestite slujbele sale de miercuri seara, când oficiază Taina Sf. Maslu, aducând laolaltă sute de credincioși. De asemenea, părintele are o pagină pe FB foarte urmărită și este prezent și pe YouTube – a fost extrem de activ în perioada pandemiei
De curând, pr. Calistrat Chifan a intrat din nou în atenția media și, urmare a scandalului creat, a fost iarăși oprit de la slujire în biserică. Nu sunt credincios practicant și nu vreau să îmi exprim niciun punct de vedere în legătură cu subiectul. Fiind o temă foarte sensibilă, mă abțin și să pun link-uri care susțin o opinie sau alta – cei interesați pot găsi pe net, cu ușurință, zeci de articole.
---
Nu am fost niciodată la Vlădiceni până în noiembrie anul trecut. Între timp, am mai ajuns o dată în acest an, în august. De fiecare dată am venit din oraș cu taxiul, nu costă o avere. Există parcare pentru cei care vin cu mașina personală, care de obicei e plină: atunci când este slujbă, în biserică e foarte multă lume. (Din acest motiv - de fapt, mai există unul - am și preferat setul de poze din noiembrie trecut, când am fost într-o zi de luni; se vede mănăstirea, nu puhoiul de oameni care se adună în zilele liturgice.)
Ce vedem, dacă ajungem aici în scop turistic: mănăstirea este împrejmuită cu un zid de piatră, având la intrare un turn-clopotniţă. Înainte de intrare aflăm un mare paraclis cu hramul "Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul", prima construcție pe acest teren în anii 90, locul în care s-au ținut slujbele înainte de terminarea bisericii. Încă se slujește aici. Oricum, în paraclis primea părintele Calistrat (dar și alți călugări) pe cei veniți pentru îndrumare spirituală.
Biserica „Sfântul Ioan Teologul“a Mănăstirii Vlădiceni a fost sfinţită pe 23 mai 1999 de Prefericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Este o replică a bisericii Mănăstirii Putna, asemănarea te izbește de cum o vezi. Pictura interioară a bisericii şi a pridvorului deschis au fost realizate în anul 2004. Pe lângă racla argintată cu părticele din moaştele Sf. Ioan Evanghelistul, Sf. Mina şi Sf. Chiriachi, găsim înăuntru şi obiecte cu valoare de patrimoniu. Astfel, mănăstirea are o Evanghelie din anul 1821, îmbrăcată în alamă şi emailată. Pe lângă aceasta, lăcaşul de cult adăposteşte şi o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul în braţe, pictată la Muntele Athos, după modelul unei vechi icoane făcătoare de minuni de la Schitul românesc Prodromu.
Un drum care pleacă din fața pridvorului duce la micul cimitir al mănăstirii. În curte, de-a stânga și de-a dreapta bisericii, găsim un frumos agheazmatar, respectiv mormântul primului stareț, Meletie Cucoară, decedat în 2007, la numai 46 de ani. În imediata vecinătate observăm casa monahală şi câteva căsuţe din lemn pentru pelerini, precum şi un edificiu care adăposteşte o fermă-gospodărie a Centrului Eparhial Iaşi. La ieșire, între turnul-clopotniță și paraclis, există un magazin cu produse bisericești, dar am zărit pe acolo și miere, gemuri sau borcane cu zacuscă. Voi completa ce am mai văzut pe aici în explicațiile atașate fotografiilor pe care le încarc.
Trimis de adso in 23.11.22 22:53:37
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în IAȘI.
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (adso); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 47.13667179 N, 27.63982528 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "Mănăstirea Vlădiceni, IAȘI" (nou-creată pe sait)
-
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)
@webmasterX: Poziția pe hartă este corectă.
Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ”
— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@adso: Frumoasa poveste, caci eu iau acest articol ca pe o poveste, Mi-a placut sa citesc file de istorie despre niste locuri pe care putini dintre noi le cunoastem. Sunt locuri pe care le stim doar din auzite, altele nici macar asa, si la fel si in cazul acestei manastiri, asa incat nu pot decat sa ma bucur ca ai scris despre ea.
”La ieșire, între turnul-clopotniță și paraclis, există un magazin cu produse bisericești, dar am zărit pe acolo și miere, gemuri sau borcane cu zacuscă.
in astfel de locuri ma atrag si produsele traditionale pe cae le poti gasi acolo, asa incat vizita e fructificata maxim.
Felicitari pentru articol, votat cu mare drag.
@mishu: Mulțumesc pentru atenția pe care o acordați rândurilor mele!
” Sunt locuri pe care le stim doar din auzite, altele nici macar asa, si la fel si in cazul acestei manastiri, asa incat nu pot decat sa ma bucur ca ai scris despre ea.
Știți cum e, fiecare trăim în câte o bulă. Pentru o bună parte a românilor, Mănăstirea Vlădiceni este motivul drumului către Iași (alături de moaștele Sf. Parascheva). Și e posibil ca această parte să fie majoritară.
În această rubrică mai există un articol, scris acum vreo zece ani. Care a adunat 23 de mii de vizualizări! Cred că este în topul acestui site din acest punct de vedere. Oricum, cu muuuult peste oricare altă descriere a unui obiectiv al Iașului.
” Frumoasa poveste, caci eu iau acest articol ca pe o poveste
Dacă nu am de spus o poveste, pur și simplu nu mă apuc de scris. Acum, dacă e și frumoasă, dvs decideți!
AmFostAcolo în septembrie a. c. Cu un grup organizat de o firmă privată din Ploiești. Obiective... câte vrei în Iași, care mi-au plăcut peste măsură și e normal, sunt unicate! E... ultima oprire înainte de plecare, după două zile de încărcătură spirituală, a fost Mănăstirea Vlădiceni unde toată încărcătura s-a făcut pulbere. Părintele ne-a adunat în juru-i și în loc de o rugăciune, a vorbit precum Hristos, în pilde. Una din ele care m-a oripilat, doar din aducere aminte. O tânără gravidă care nu putea să nască, a venit la mănăstire pentru ajutor. Un călugăr îi ridică fusta și face cruce pe burta ei și imediat tânăra îl leapădă. Călugărul o întreabă, „Cine e tatăl copilului de nu s-a îngrijit?! Ea rîspunde, „Primarul” . Contextul prelegerii părintelui Calistrat era grija politicienilor pentru obște.
Și nu numai pilda asta. A mai zis și altele asemănătoare. A mai zis multe. Aș fi plecat, dar prea era liniște în jur și deranjam.
În final fiecare trecea la miruit și își spunea păsul. Nici vorbă de un sfat spre folos, termen la modă, acum. Îi spun păsul meu... N-ai ce face, îți duci crucea. Altul șa rând...
Nu mi-a făcut impresie bună părintele și am plecat cu un gust amar.
Nimănui nu m-am confesat cu referire la părintele Calistrat/Vlădiceni, decât prietenilor AFA.
Și o rugăminte. Dacă se poate, fără comentarii. Mulțumesc!
@mihaelavoicu: Anul trecut pe vremea asta mi s-a reproșat pe aici implicarea politică, deși doar prezentasem un eveniment cu adevărat important pentru țara noastră, fără a risca nicio opinie personală. În plus, trăiesc cu impresia că cei nemulțumiți înțeleseseră fix invers care era punctul meu de vedere.
Cu atât mai mult nu vreau să intru în nicio polemică acum, când subiectul e de o sută de ori mai sensibil. Oricum e dezbatere națională pe marginea lui, încă o părere nu mai contează. Cert este că mulți găsesc alinare în acest loc, mulțimile veșnic prezente dovedesc asta.
Mulțumesc pentru ecou!
@adso: Știu despre ce era vorba. Un eveniment, în primul rând de importanță istorică veche și apoi actualizat. Am luat notițe și le păstrez.
Îmi plăcu povestea, pardon, scenariul radiofonic, doar că, nah, io-s cu filet pe stânga, îs vrâncean, ăla de și-n Miorița cârcotește la adresa moldovanului și-i face ăstuia o șmecherie de-i adoptă oile, deși se pare că moldoveanul nu prea ar fi vrut, doar că, în loc să-l ia șuturi pe vrâncean, el o așteaptă pe mă-sa, o babă bătrână cu ilic de lână... Adică, na, ce să le facă, vrânceanului și ungureanului, o babă ?!
Chiar așa, divaghez, că e voie, moldovenii se cam roagă de mămicile lor în situații de criză, vezi și pe Ștefan ăla, Marele, care, a vrut să vie acasă după ce-l caftiseră turcii dar mă-sa nu i-o deschis ușa de la garsonieră...A dracu' hoașca !!! Fane cred că, mai bine, ar fi plecat la Brașov, ca mai toți moldovenii, mai ales că Brașovul era inventat.
De fapt, voiam să spun că, pentru moldoveni apa este importantă: stabilește hotare (vezi Prutul), asigură curentul electric (vezi barajele de pe Bistrița, Prut, Siret), uneori se folosește la irigat, dar, mai ales în Vrancea, se face vin! Și, este demonstrat apropape științific, o cantitate de vin îngurgitată, te face mai deștept, de fapt, nu deștept, doar că-ți dă idei îndrăznețe, așa, da! Problema este că aceste idei te determină să faci nefăcute și, când te trezești, după ce vezi ce-ai făcut, te rogi de Doamne-Doamne să te ierte. Și, așa, ca mită, te-apuci și construiești o troiță, o clopotniță, un schit sau, de ce nu, dacă ai bani și-ai făcut o mare nefăcută, boaf, trântești o mănăstire!
Nu mă crezi? Da, ia uită-te la Ștefan cel Mare, fala moldovenilor, câte mănăstiri a trântit, hm? 47! Băi, voi vă dați seama ce de belele are ăsta de spălat?!
PS. Tot de la” Divertis” prin 1983, toamna. Spectacol în derulare, sala plină ochi, cam înghesuită. Brusc, se ia curentul. O ușoară rumoare în sală, firească. Pe scenă se aprind două lanterne, un fascicol se fixează pe tabloul electric al sălii de spectacol, altul pe” Tabloul” , știți cu cine. Și, cineva de pe scenă spune, calm:
” -Stați liniștiți, nu vă impacientați, de la tablou e!”
PS(altul) : Cât despre preotul în cauză, este o vorbă :”Nu fă ce face popa, fă ce zice!”
@Yersinia Pestis:
” Îmi plăcu povestea, pardon, scenariul radiofonic
Ești drăguț, dar nu te cred, că n-ai votat-o. Uite cum nu îmi dai prilejul să îți spun tradiționalul „Mulțumesc pentru vizită, ecou și vot” !
Deși, dacă mă gândesc bine, acuși se face anul de când mi-ai votat 20 de articole într-o dimineață, să recuperezi. Fapt care mi-a adus în acest an muuult timp câștigat. Va să zică, până la urmă, am de ce să îți mulțumesc. Ms & pwp, frate vrâncene!
” Fane cred că, mai bine, ar fi plecat la Brașov, ca mai toți moldovenii, mai ales că Brașovul era inventat.
Ce potriveală, numai ce mă întorsei de la Brașov. Că frații acolo îmi sălășluiesc, desigur, ca toți moldovenii care se respectă.
” Nu mă crezi? Da, ia uită-te la Ștefan cel Mare, fala moldovenilor, câte mănăstiri a trântit, hm? 47! Băi, voi vă dați seama ce de belele are ăsta de spălat?!
Tocmai îți mărturisii că nu prea am fost cumințel. Să mă apuc și eu de ridicat o bisericuță?
”” -Stați liniștiți, nu vă impacientați, de la tablou e!”
Hhhhhhhhh! Bună!
” Cât despre preotul în cauză, este o vorbă :” Nu fă ce face popa, fă ce zice!”
Să știi că și de zis le zice cam... hm... nu găsesc mot juste...
@adso: Așa cevaaa?! Nu apăsai butonul cu punctaj???!!! Iacă, tocmai ce corijai defectu' , fie-mi cu iertare! ????
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2009 Manastirea Vladiceni - [Tomeşti, Iaşi] — scris în 25.11.10 de dannek din BRăILA - RECOMANDĂ