La Moldovița, una dintre cele mai vechi aşezări monahale

TIPĂREȘTE

Mănăstirea Moldovița se află în drum spre Mocăniță. Am fost întăi la Mocăniță pentru că acolo este cu ore fixe de plecare. Am lăsat Mănăstirile la final. Întâi Moldovița, apoi Sucevița. Cumva în Moldova și Bucovina, totul este interconectat... în fiecare zi am reușit să combin cu succes mai multe obiective turistice. Dacă respecți un program definit și pleci de la 9-10 de la cazare, reușești să vizitezi destul de multe într-o singură zi.

Ce nu mi-a plăcut pe la toate mănăstirile... reprezentanții lor nu respectau deloc treaba cu masca pe mufon. Băi dar deloc... din 10-15 mănăstiri, dacă purtau mască 2-3% din preoți, călugări, măicuțe. Păi ce pretenții să mai am de la turiști? Pandemia nu s-a terminat, legea spune în continuare că masca trebuie purtată în spațiie închise. Din turiști mai purtau ceva ceva mască, sa zic un 35-45%. Dar mno, cei 7 ani de acasă nu se mai recuperează la nici o școală.

Continuăm cu un scurt istoric...

"Mănăstirea Moldoviţa este una dintre cele mai vechi aşezări monahale, cu un important trecut istoric.

Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiţia o aminteşte încă din perioada voievozilor Muşatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, atestată documentar între 1402-1410 cu întregul ansamblu de contrucţii, având hramul Buna Vestire şi fiind deja un centru cultural. Mănăstirea Moldoviţa s-a bucurat de privilegii şi din partea lui Ştefan cel Mare. Prin mai multe hrisoave voievodul a confirmat mănăstirii 11 sate, mai multe iezere, prisăci şi privilegii comerciale, care o situau printre cele mai înstărite mănăstiri din Moldova.

Ctitoria lui Alexandru cel Bun a rezistat până la sfârşitul sec. al XV-lea, când s-a prăbuşit din cauza unor alunecări de teren. Ruinele se văd şi astăzi la 500 m distanţă de actuala construcţie. Dorind să continue existenţa aşezământului, voievodul Petru Rareş îi schimbă amplasamentul şi construieşte în 1532 noua biserică (păstrată până astăzi), închinând-o aceluiaşi hram. Tot atunci mănăstirea a fost împrejmuită cu ziduri şi turnuri de apărare, căpătând aspect de fortăreaţă.

Pe ruinele fostelor chilii a fost ridicată în perioada 1610-1612 clisiarniţa (casa egumenească) de către episcopul Efrem de Rădăuţi, pentru păstrarea odoarelor bisericii şi organizarea unei şcoli de copişti şi miniaturişti. Sub domnia lui Alexandru cel Bun, la Mănăstirea Moldoviţa funcţiona un important centru cultural, unde se copiau şi se împodobeau cărţi bisericeşti. Cele mai valoroase manuscrise datează din secolul al XV-lea. Activitatea culturală desfăşurată în epoca lui Alexandru cel Bun a continuat şi în secolele al XVII-lea (se remarcă stădaniile episcopului Efrem de Rădăuţi, mare cărturar şi ctitor la Moldoviţa, care a organizat aici o şcoala de copişti şi miniaturişti) şi al XVIII-lea.

În 1785 mănăstirea este desfiinţată. Până în 1932-1934 cand şi-a reluat activitatea ca mănăstire de maici, a suferit numeroase deteriorări. În perioada 1954-1960 Moldoviţa a fost restaurată şi înnoită - acoperişul a fost refăcut în întregime şi i s-a mărit sarpanta pentru protecţia picturii, au fost degajate bazele turlei pentru a-i evidenţia silueta impunătoare, fundaţiile şi soclul au fost consolidate, iar zidurile, turnurile şi chiliile au fost refăcute. "

sursa:https://manastireamoldovita. wgz.ro/

_____

CONCLUZII

Locul este foarte frumos, pitoresc, nu atât de retras precum altele dar te încarcă pozitiv, oricât de dur ai fii. Dacă prinzi și o perioadă mai liberă, fără turiști, atunci treaba e garantată.

---

VIZUALIZĂRI: 1959 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI