Manastirea Caldarusani intr-un peisaj mirific

TIPĂREȘTE

In luna mai a acestui an o prietena care locuieste pe alte meleaguri dar care iubeste cu inflacarare tara in care s-a nascut mi-a propus sa vedem sau mai bine spus sa revedem pentru ca mai fusesem aici cu ceva ani in urma manastirea ei de suflet, Caldarusani.

Drept pentru care dupa cafeaua de dimineata am purces amandoua sa vizitam, sub un soare generos de primavara si o temperatura tocmai buna pentru o mica excursie, zic am purces la drum.

Mijloace de transport in comun am remarcat pe traseu ar fi 452,448 si 451 care pleaca din Piata Presei Libere si merg pana in Moara Vlasiei.

Cu auto din dotare DN1 Balotesti, Caciulati, Moara Vlasiei - drum judetean perfect asfaltat si semnalizat, spre marea mea surprindere fara gropi, denivelari, etc., am ajuns sa ma bucur de normal... In Moara Vlasiei care este o localitate destul de mare, cu case frumoase si foarte bine gospodarita drumul se intersecteaza cu o bretea care te scoate pe A3. Trag concluzia ca daca vii din Bucuresti pe A3 si intri in Moara Vlasiei spre manastire e chiar bine, dar eu nu am fost pe aceasta varianta.

Peisajul care ni s-a infatisat ochiului pe scurta distanta dintre Moara Vlasiei si Caldarusani a fost deosebit de frumos. Campuri gospodarite si pline de verdeata, ochiuri de apa ale lacului cu acelasi nume livezi intinse de pomi fructiferi ne-au incantat ochii. Drumul de cca 1 km pana la intrarea spre manastire este foarte ingust, anevoie trec doua masini mici una pe langa cealalta, nu stiu cum m-as fi descurcat daca ar fi trebuit sa trec pe langa un autocar. Nu mi s-a parut pana acum niciodata ca imbinarea de verde a padurilor, albastru cerului si auriul soarelui pot face un tot unitar atat de desavarsit. Sper ca nu m-am inselat caci dupa o iarna dificila mi s-a parut verdele inconjurator fantastic de energizant si frumos iar soarele parca trimitea raze aurite catre manastirea pe care trebuia sa o binecuvanteze asa cum face de altfel de sute de ani.

Cele mai multe date despre manastire au fost date de monahul Casian Cernicarul la 1870, fiul spiritual al acestor locuri.

Manastirea este cea mai importanta ctitorie 1637-1638 a lui Matei Basarab in codrii Vlasiei, peninsula impadurita si marginita din 3 parti de ape, avand varful spre rasarit. Din santurile care au fost initial cu rol de aparare au mai ramas doar cateva marturii. Lacul cu acelasi nume, Caldarusani are o adancime de 4-5 m si se uneste cu apele altor lacuri mai mici Vlasia si Cociovalistea, undeva spre vestul manastirii.

Codrul Vlasiei se mai numeste si codrul Caldarusanilor iar in secolele trecute era loc de refugiu pentru napastuitii soartei. Toate acestea sunt amintite de turnul clopotnitei si zidul de aparare.

Marele nostru istoric N. Iorga a iubit mult acest lacas sfant in 1916 scriind foarte frumos asa "April a azvarlit acum mantia-i de rege tanar numai in catifea verde si in flori albe peste aceste locuri" Si asa chiar am vazut si simtit si noi, in luna florilor, in mijlocul lui mai, cand am vizitat manastirea.

Ctitorul manastirii Matei Basarab nascut in satul Brancoveni, jud. Basarabi, actual Olt, tatal mare vornic ca si nepot dupa sora domnitorului Neagoe Basarab si a banului Preda Craioveanu si-a luat numele de Basarab pentru a da valoare descendentei sale si aspiratiilor de domnie a tronului Tarii Romanesti. Domnia lui s-a desfasurat insa sub semnul luptelor cu Vasile Lupu pentru apararea tronului.

Dupa prima lupta in 1637, domnitorul a hotarat ridicarea lacasului monahal, ocupandu-se personal de constructia in sine, de organizarea si aprovizionarea lacasului cu cele trebuincioase.

Conform scrierilor cronicarului Casian Cernicarul primul ieromonah istoriograf al manastirii reiese din documente ca manastirea era proiectata ca o constructie mare si impresionanta pentru inceputul sec. XVII, tanand cont ca era pe vremea aceea amplasata intr-o pustietate absoluta.

Constructia fortificata era o exceptie a vremii caci in acea epoca, otomanii impunand suzeranitatea lor nu permiteau constructia de cetati de aparare. Matei Basarab a construit insa manastirile Sadova, Strehaia, si Caldarusani cu ziduri inalte de 6-7 m. metereze si turnuri de colt in asa fel incat in caz de nevoie, lacasurile sa devina puncte de aparare.

Schitul de lemn aflat pe malul lacului si frumusetea care nu si-a pierdut din farmec a locului l-au determinat pe domnitor sa ridice aici o manastire simbol a crestinismului ortodox.

Numele locului este dat de un sat invecinat, Caldarusani, cu prima atestare documentara in 1593 cand Mihai Viteazul a poruncit unui boier din Caldarusani - pe nume Dumitru sa se ocupe de administrarea unor grane, cereale din zona. Casian Cernicarul ieromonahul cronicar spune in documentele sale ca numele vine de la un om Calin, casatorit cu Daria care aveau animale multe si multi oameni care lucrau impreuna, satul purtand denumirea de Caldarusani. Mai exista o alta varianta mentionata de acelasi cronicar care spune ca numele zonei vine de la faptul ca aici se adunau oamenii lucratori de arama, numiti caldarari.

Nicolae Iorga sustine ca numele vine de la forma terenului, o caldare in care se rastoarna campia. Si cercetatorul si istoricul Iorgu Iordan da aceasi explicatie a provenientei numelui de la "caldare" ca si vale in forma de cerc.

Manastirea Caldarusani este o manastire de obste a calaugarilor, care la inceput a avut cca 250 de vietuitori. Pe la 1772 a scazut numarul, apoi cea mai buna perioada de inflorire a fost in timpul protosingherului Filaret, mare om de credinta si cultura care ajutat de domnitorul Alexandru Ipsilanti a dat viata obstei.

manastirea a avut proprietati mari, pamanturi, mosii, sate, vii, livezi, case, iazuri, pravalii. A avut parte de scutiri de dari si de multe danii facute de domnitori si boieri. La secularizarea din 1863 a ramas numai cu 100 ha de teren arabil, o livada, o vie. Regimul comunist a luat si el cat a putut din bunurile manastirii. Acum mai sunt cca 40 de calugari, dar cine mai stie cu adevarat ce avere mai are manastirea???

Hramul manastirii adoptat in 26 octombrie 1638 a ramas sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir care a fost tribun al Salonicului si in anul 286 d. H. marturisind credinta in Isus a fost ucis cu sulitele la porunca imparatului Dioclitian.

Am intrat pe poarta manastirii si am parcat in zona "amenajata" modest. Nu era slujba dar erau ceva pelerini, credinciosi sau poate simpli vizitatori. Nu se percepe taxa de intrare fiind afisat un scurt istoric al manastirii scris in romana si in franceza si la loc de cinste avertizarea cu interzicerea fotografierii in biserica si in muzeu... O femeie de serviciu, da o femeie, dadea de mancare celor 5-6 caini tolaniti la soare printre picioarele vizitatorilor.

In biserica, un calugar facea oarece curatenie cu un aspirator. In scurtele lui iesiri am reusit sa fac cateva poze in biserica. Dupa ce am vizitat biserica, l-am intrebat daca putem vizita si muzeul, dar ne-a spus ca muzeograful nu se afla in incinta, sa mai asteptam... Costul vizitarii muzeului este de 2 lei iar muzeul avea usile deschise asa incat am facut cateva fotografii din exterior. Oricum calugarul nu s-a obosit sa ne dea nici macar o informatie despre manastire, trimitandu-ne sa citim la intrare, istoricul afisat.

Biserica mare are pisania originala din piatra deasupra usii de intrare. Are forma de trefla 33 m lungime si 12 m. latime cu abside laterale si 3 turle.

Turlele sunt amplasate, cea mare deasupra naosului si cele mici deasupra pronaosului.

Pridvorul mare, generos, elegant, cu arcade laterale deschise, adaposteste mormantul Mitropolitului Grigore Dascalul 1765-1834 al Ungro-Vlahiei.

Pe 2 laturi se continua decoratia exterioara in intregimea bisericii cu o suprafata lata de pictura. Stalpii din fata sunt de piatra.

Pronaosul are o usa masiva in 2 canate din lemn sculptat cu multe elemente florale. Deasupra usii se afla un arc in forma de acolada joasa cu varf cu inscriptie in piatra cu litere chirilice continuata chiar si pe stalpii verticali.

Pe arcul zidului, deasupra usilor de la intrare se mai afla o pisanie afectata insa de lucrari si indescifrabila.

Pronaosul are forma dreptunghiulara fiind o nava longitudinal boltita, sprijinindu-se pe 2 stalpi octogonali situati pe centru.

Cele 2 turle mici octogonale se ridica deasupra patratelor laterale, dreapta, stanga. Din pronaos se poate vedea cu usurinta naosul si altarul cu iconostasul. Forma speciala a pronaosului este caracteristica bisericilor de la Muntele Athos.

Naosul are forma unui patrat cu peste 5 m incoronat cu turla mare a pantocatorului. Altarul este dreptunghiular, cu spatii generoase. Tampa actuala a fost restaurata de mitropolitul Ghenadie intre 1908-1915. Icoanele vechi, catapeteasma se afla in biserica cimitirului si in muzeul pe care din pacate nu l-am putut vizita, decat uitandu-ne printre gratiile usii de intrare.

Actualele usi diaconesti si imparatesti sunt pictate de Nicolae Zugravu in 1827 si sunt aduse de la biserica Cocioc, caci in 1945 la un mare incendiu s-au distrus stranele, usile de la tampa.

Pictura a fost executata de monahul Evghenie Lazar in 1853, constand in 47 de icoane si 3 sunt lucrate de Nicolae Grigorescu. In 1914 sub mitropolitul Ghenade, pictorul Dumitru Belizarie a restaurat o mare parte din picturi.

Din pictura initiala, originala a ramas reprezentarea ctitorilor manastirii Matei Basarab si a doamnei Elena.

Pe exterior biserica este pictata in firide si prezinta o mare varietate de scene biblice dar si laice (undeva l-am vazut daca nu ma insel pe Platon). Pe partea de nord a bisericii pictura este deteriorata.

Curtea interioara a manastirii, biserica mare nu mi s-au parut a fi foarte atent gospodarite, iar cladirile anexe nu sunt bine intretinute. In dreapta intrarii pe cladire in curtea interioara se afla o inscriptie care aminteste faptul ca la etaj se afla Sala Mitropolit Filaret unde a functionat intre 1778-1860 scoala de zugravi a Mitropoliei Ungro-Vlahiei. Tot acolo intre 1854-1856 si-a facut ucenicia Nicolae Grigorescu sub indrumarea ieromonahului Evghenie Lazar.

Am remarcat cu dezamagire o foarte putina deschidere a vietuitorilor spre informarea vizitatorilor. Este adevarat ca manastirea are vaste terenuri, vie, livezi, multe acareturi, luciul apei, care trebuiesc intretinute insa tocmai de aceea ar trebui in permanenta sa fie un calugar ghid asa cum am vazut la toate marile manastiri din Bucovina si nu numai. O senzatie de delasare generala am avut mai ales ca si corpurile cladirilor mi-au parut lasate de izbeliste, degradate, nevaruite, cu cateva picturi kich-uri pe usile de intrare in chilii. Nici zona de parcare nu era intretinua, dand un aer de nepasare si lipsa de gospodarire.

Dar cel mai trist mi s-a parut a fi momentul vizitarii cimitirului manastirii si a vechii biserici, inchisa si paraginita. Biserica initiala din sec. XVIII a fost daramata la cutremurul din 1802. A fost reconstruita in 1817 cu contributia lui Constantin Cretulescu si a logofatului Toma Cretulescu. Are forma de trefla cu turla pe naos in exterior, fiind decorata cu stucatura si un rand de firide inalte, pictate. Nu am putut decat sa ne uitam pe geamul usii de intrare, care dupa cum am mai spus era ferecata.

In fata bisericii din cimitir se afla o cruce mare din piatra din 1835. A fost adusa in 1956 de pe terenul aferent manastirii. Povestea spune ca a fost ridicata pe locul unui vechi stejar in care dupa ce a fost taiat s-a gasit o icoana pusa de calugrii care in timpul slujbelor se rugau pentru Matei Basarab in timpul luptelor cu Vasile Lupu in 1637.

Cu ceva regrete ca am fost intr-un loc cu mare incarcatura istorica si crestina, dar care mi s-a parut a fi gestionat administrativ cu nepasare ne-am bucurat de frumusetea de exceptie a locurilor pentru o zona de campie Campurile verzi si ingrijite, denivelarile soselei care aduc putin cu niste valuri generoase, linistea inconjuratoare, luciul apei mi-au mai atenuat putin din mahnirea unei vizite la un lacas de cult care ar putea fi mai ospitalier pentru informarea si sufletul unui pelerin dornic sa stie si sa simta cu adevarat comoara de credinta si istorie a neamului sau.

Daca aveti ceva timp va invit sa mergeti sa vizitati manastirea si poate o veti gasi mai gospodarita .

il rog pe web daca poate introduce un cantec bizantin -multumesc

---

VIZUALIZĂRI: 3545 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI