Prima zi de mai la Lepsa

TIPĂREȘTE

Am pornit dimneata, dar nu prea devreme (ne-a incurcat un pic vremea- ploua, nu ploua dupa cum arata cerul la noi in Brasov am avut ceva indoieli la plecare si in loc de ora propusa 8.30-9 am plecat mai tarziu, dar norii s-au imprastiat si ne-am bucurat de o zi superba) spre Lepsa.

Drumul Brasov- Tg. Secuiesc- Ojdula- Lepsa (cred ca 110-112Km) l-am parcurs in aproape trei ore, datorita starii acestuia. De la Brasov pana la intrarea in Ojdula drumul este ok, dupa care apar problemele. La intrarea in sat este un indicator cu drum in lucru si chiar se lucreaza, pe traseu am intalnit multe utilaje si echipe care lucrau, chiar daca era 1 mai. Intre Ojdula si Lepsa sunt vreo 30 de Km, iar din aceasta portiune 5-6 Km sunt in stare deplorabila, mai ales dupa ploaie (cum am mers si noi) cu noroi, gropi, pante de urcat si coborat, dupa care inca 8-10 Km de portiuni mai bune si mai proaste cu asfalt vechi si pe ici pe colo cu piatra, masinile se asteapta una pe cealalta (din cauza lucrarilor drumul s-a ingustat si uneori nu se circula pe ambele sensuri).

Dupa acest segment de drum dificil, pentru cei care nu sunt la volan peisajul compenseza, asa ca priviti pe geam si bucurati-va de natura care este superba, vine si partea drumul este in stare foarte buna si va ajuta sa ajungeti repejor la destinatie, in cazul nostru Lepsa- Cheile Tisitei. Am mers cu masina pana la intrarea in rezervatie, acolo se afla parcarea amenajata si cineva de la ocolul silvic, care percepe taxa pentru intrare (3lei de persoana), in prima parte a zilei, dupa-amiaza se pare ca nu mai e nimeni, cel putin noi la intoarcerea de pe traseu nu am mai vazut. De la intrarea in localitate se merge pe drumul principal si dupa ce trecem de indicatorul de Soveja si Manastirea Lepsa (pe stanga dispre Tg. Secuiesc), ajungem in centru, unde sunt amenajate cateva magazinase cu suveniruri (tot pe stanga), Pastravaria Lepsa (pe dreapta- s-a deschis, chiar pe1 mai), apoi continuam privind cu atentie pe dreapta si in curand vom vedea indicatoarele spre rezervatie si alte puncte de interes (pensiuni, camping), apoi dupa indicator mergem pana acolo, cu masina sau pe jos dupa preferinte. Traseul in Chei este accesibil tuturor cu incaltari adecvate si chef de explorat natura. Poteca serpuieste de-a lungul raului, avand intr-o parte apa, iar in cealalta muntele, uneori impadurit alteori stanca cu forme incredibil de interesante si variate. Un minus este faptul ca ce s-a deteriorat pe traseu nu s-a mai refacut, sunt zone unde au fost viituri si poteca a disparut, iar trecerea se face direct peste stanci, in alte locuri poteca este foarte aproape de malul apei si neasigurata, podetele au scanduri lipsa sau portiuni din balustrada de pe margine lipsa, dar cu multa atentie si grija se poate ajunge pana aproape de finalul traseului: Tunelul cel mare (L 267m). Aici intalnim ultimul „hop”-pentru a-l vizita trebuie mai intai sa trecem prin apa sau pe niste busteni care se misca, daca suntem suficient de curajosi, dupa care in tunel avem nevoie de lanterna, altfel nu e cazul sa intram, e apa si poteca lipseste. Cand am iesit din tunel s-a sfarsit si traseul accesibil tuturor, mai admiram raul, crestele ce se inalta semete dincolo de apa, apoi ne intoarcem. Traseul mai continua pana pe creasta, dar acesta nu mai e pentru toata lumea. Noi pana aici am ajuns si pot spune ca ne-a placut atat de mult ca am repeta oricand aceasta experienta. Peisajul nu trebuie descris in cuvinte ci descoperit si simtit de fiecare, cu aceste amintiri am continuat excursia cu vizita la Cascada Putna. Pentru a ajunge ne-am intors la drumul principal si dupa cateva curbe tot pe dreapta apare indicatorul si apoi cascada. Parcarea se poate face pe marginea drumului sau pe poienita de la cabana. Momentan cabana nu era deschisa. Traseul este amenajat cu scari ce coboara pana la cascada, iar zona cascadei are bancute si locuri de belvedere pentru a o putea admira. Cat despre cascada cred ca e una dintre cele mai frumoase de la noi, poate si pentru ca am vazut-o primavara cand debitul apelor e mare, poate pentru ca nu am asteptat ceva anume, poate starea din acel moment, si multi alti poate, sincer nu stiu, dar stiu ca a ramas undeva lista mea de suflet si nu va mai pleca de-acolo, chiar daca am mai vazut si alte cascade de la noi sau de la altii. Tot ce pot sa adaug mergeti si descoperiti singuri daca e sau nu asa.

Atat am descoperit noi in vizita la Lepsa acum, dar ne-am promis sa revenim cat mai curand sa ajungem si la Manastire si sa ne bucuram de o mai lunga vacanta in natura.

---

VIZUALIZĂRI: 3325 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI