GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Biserica Albă - Biserica lui Ștefan cel Mare din Baia, fosta capitală a Moldovei
Noi am vizitat biserica în iulie, într-o zi de sâmbătă când se oficia o ceremonie de pomenire în cimitirul din spatele bisericii (video). A venit o persoană din administrația bisericii, ne-a deschis ușa și ne-a lăsat să ne delectăm în voie cu interiorul. Am dedus că este o biserică activă care funcționează ca biserică parohială cu cimitir. Nu se percepe taxă de vizitare.
Date istorice
Baia este o comună în nordul Moldovei (în partea sud-estică a judeţului Suceava), situată pe malul stâng al Râului Moldova, la 7km de oraşul Fălticeni. La începutul secolului XIV, în perioada de constituire a statului feudal Moldova, a jucat rolul de cea dintâi capitală a ţării. În acele vremuri, localitatea chiar se numea Moldavia, fiind un târg important, locuit de negustori şi meşteşugari de naţii diferite (români, saşi, unguri, armeni, polonezi). Biserica purtând hramul Sfântu Gheorghe şi cunoscută sub numele de Biserica Albă, este situată la marginea vestică a satului.
Particularitatea bisericii, pentru care a şi primit denumirea de Biserica Albă, este că nu a fost pictată, nici pe dinăuntru şi nici pe afară, la fel ca Mânăstirea Putna. Din păcate (unii vor zice, din fericire) acest tabu a fost recent (2009) încălcat și acum avem o biserică pictată. Cinstind tradiția, și noi vom păstra vechea denumire, acum caducă.
Nu este documentat anul ridicării bisericii, dar conform tradiţiei, ea a fost construită de Ştefan cel Mare pentru a cinsti victoria din 1467 împotriva oştirii maghiare conduse de Matia Corvin. În contextul istoric în care Ștefan cel Mare nu era tocmai un prunc nevinovat făcând mai multe ”mizerii” ungurilor (de exemplu a le-a luat Cetatea Chilia), o puternică armată ungară, condusă chiar de regele Matia Corvin, a intrat în Moldova pe Valea Trotuşului ca să-l ”mazilească” pe Ștefan și să reinstaureze hegemonia asupra Moldovei. Armata ungară a străbătut Moldova, a jefuit şi incendiat Romanul şi în drum spre capitala Suceava, pe 14 decembrie 1467 s-a abătut puţin pe la Baia pe care a prădat-o. Seara, ungurii erau beţi, iar în timpul nopții au fost atacaţi puternic de oastea lui Ştefan cel Mare, luându-i pe nepregătite. Ungurii au suferit o înfrângere zdrobitoare, însuşi regele Matia Corvin fiind grav rănit şi scăpând cu greu.
Conform altei legende, biserica a fost construită la marginea satului pe locul unui arin în care Ştefan cel Mare a reuşit să se ascundă de oastea ungară în timp ce aceasta trecea pe sub copac, după care, noaptea, ungurii fiind beţi, i-a atacat pricinuindu-le pierderi teribile şi alungându-i din ţară. Oricum, după aceste lupte, Baia a fost devastată, trebuind să fie reconstruită.
Ceea ce este mai interesant, dovedind încă o dată că politichia a fost și a rămas o mare cutră, este că nu peste mult timp Ștefan cel Mare și Mateia Corvin vor deveni prieteni la cataramă (în lupta antiotomană), iar mai târziu Ștefan va deveni vasalul lui Mateia Corvin, primind în schimb două cetăți în Ardeal.
Oricum, în secolele ce au urmat, Baia şi-a pierdut din importanţă, mulţi locuitori mutându-se în apropiatul oraş Fălticeni, probabil şi datorită unor revărsări ale Râului Moldova.
Construcția bisericii
Biserica Albă din Baia este o construcţie dreptunghiulară cu pereţii groşi de 1,8 - 2,0 m, făcuţi din piatră brută şi cioplită. Bolţile şi turla au fost refăcute din cărămidă la începutul secolul XX. Sub cornişă se află un rând de adâncituri (ocniţe) care se întind pe întreg perimetrul bisericii. Ferestrele sunt mici şi cu formă ogivală la partea superioară. Intrarea în biserică se face printr-o uşă amplasată pe peretele vestic. Portalul de intrare este dreptunghiular. Între pronaos şi naos se află un perete despărţitor cu o deschizătură de trecere. Sistemul de boltire al naosului este cel obişnuit în arhitectura bisericească moldovenească. În dreptul naosului se află două abside laterale semicirculare înscrise în grosimea zidurilor, având fiecare câte o fereastră. Absida altarului este semicirculară şi uşor desprinsă de restul construcţiei, formându-se astfel cele două nişe (proscomidiarul şi diaconiconul). Deasupra naosului se află o turlă octogonală făcută din cărămidă. Spre cele patru puncte cardinale, turla are patru ferestre. Turla este susţinută de patru contraforturi mici aşezate pe diagonală şi se înalţă pe două baze (prima pătrată şi a doua stelată, cu 12 colţuri).
Anii, incendiile, cutremurile şi războaiele şi-au lăsat amprenta asupra bisericii, ea ajungând în pragul ruinei şi trebuind să fie reparată în mai multe rânduri, nu întotdeauna respectându-se construcţia originală. Cu ocazia ultimelor reparaţii făcute în anul 2002, s-a refăcut tencuiala interioară şi a fost pictată de către prof. univ. dr. Nicolae Sava, lucrarea fiind terminată în 2009. Dintre picturi se remarcă tablourile în care apar Ştefan cel Mare alături de Doamna Maria şi copii, o reprezentare a Bătăliei de la Baia şi o imagine a vechiului târg Baia.
Cu ocazia vizitei făcute la Biserica Albă din Baia am realizat videoclipul următor: youtube
Trimis de Lucien in 01.03.17 12:50:17
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Lucien); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Lucien: Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
===
Mutat, la reorganizare, în rubrica "La pas prin Fălticeni și împrejurimi, FĂLTICENI" (deja existentă pe sait)
@webmaster26: Mulțumesc! Este însă o mare problemă de interpretare. Așa cum v-am zis, orașul Fălticeni și zona înconjurătoare nu fac parte din Bucovina, așa cum, greșit, reiese de pe websitul AFA. Prin Bucovina se înțelege partea nord-vestică a Moldovei care în perioada 1775-1918 a aparținut Imperiul Austro-Ungar (mai precis austriecilor, pentru-că ei s-au ocupat în mod direct de administrarea ținutului). Bucovina nu acoperă întreg județul Suceava, cum greșit acreditează unii. Nu numai Fălticeni nu face parte din Bucovina, dar după unii, nici măcar orașul Suceava (reședința de județ), situat la vechea graniță. Vedeți comentariile de aici:reactii.ro/bucovina-nu-e-moldova
Pe wikipedia apare clar harta Bucovinei de la 1901 în care nu intră Fălticeni (harta se poate mări): ro.wikipedia.org/wiki/Bucovina
Sunt și alte hărți pe net care spun același lucru: Bucovina începe de la est de Gura Humorului.
În concluzie, este firesc ca Baia să fie atribuită zonei Fălticeni, dar nu este normal ca zona Fălticeni să fie atribuită Bucovinei.
@Lucien: Și să vreau să mut Fălticeni-ul mai la ''dreapta'' nu pot tehnic! Nu am chiar toate ''butoanele''
Dar, acum este puțin ocupat, se va ocupa/îți va răspunde un pic mai târziu @Admin!
@Lucien: O problemă cunoscută (de mult) și toot explicată (de demult)
Dacă Fălticeni ar fi „poziționată”, pe AFA, în secțiunea MOLDOVA -- cititorii care s-ar documenta - pe AFA! - despre „ce pot vizita pe o rază de 100 km în jurul Gurii Humorului” (de exemplu), ar avea MULT mai puține șanse să descopere recomandarea ta de mai sus. :-)
Ți se pare atât de importantă „farmacia” asta „geografico-istorică” în acest caz? Mie unuia NU mi se pare — cel puțin nu în acest caz.
AFA este organizată având în vedere - primordial - criteriul practic - și nu cel „științific” (sau pseudo-științifico-geografic, în acest caz, având în vedere că o „graniță”, o linie de demarcație între Moldova și Bucovina NU EXISTĂ din punct de vedere riguros, „farmaceutic”:-))
Astfel că - având în vedere argumente de ordin practic/prgmatic - FĂLTICENIUL rămâne (pe AFA) în „structura organizatorică” (internă) BUCOVINA.
Rog sesizați diferența - „structura organizatorică de tip regiune” folosită pe AFA nu „trebuie” (din punctul meu de vedere) musai să se suprapună, „riguros”, peste regiunile „istorice” ori administrative.
@Admin: OK. E în ordine. Din punct de vedere turistic, așa este.
@Lucien: Multumim pentru articol. Biserica Alba este o construcție interesantă, care a suferit multe transformări, culminând cu pictarea interiorului. Biserica e situată înafara așezării, întărind ipoteza că a fost ridicată de Ștefan cel Mare după distrugerea târgului Baia. Marele Dicționar Geografic din 1898 pomenește ruinele Bisericii Albe, iar Calendarul Minervei din 1910 scrie despre atribuirea construcției lui Ștefan cel Mare în ciuda lipsei unei atestări documentare.
Imagini aeriene puteți viziona aici: svnews.ro/biserica-alba-din-baia/47428.
@tata123: Mulțumesc pentru completările interesante. Nu am reușit să vizitez localitatea Baia până anul trecut deși nu este depărtată de orașul copilăriei mele. Mereu m-am întrebat cum de este posibil ca o veche capitală să nu fie plină de vestigii istorice. Vizitând însă Baia, m-am liniștit. Mai sunt încă alte două monumente deosebite pe care le vom decoperi în impresiile următoare.
@Lucien:
Citind articolul dvs și privind pozle, m-a izbit asemănarea dintre partea superioară a Bisericii Albe și o altă ctitorie ștefaniană, Sf. Nicolae Domnesc din Iași. În primii ani ai sc. XX, biserica ieșeană a suferit o retaurare agresivă; oare aceeași soartă a avut-o și biserica din Baia? Citez de pe Wiki:
Biserica reconstruită de Andre Lecomte de Nouy diferă de biserica construită de Ștefan în următoarele aspecte:
zidurile edificiului au fost supraînălțate prin adăugarea unui al treilea rând de ocnițe, biserica devenind astfel mai zveltă;
contraforturile din dreptul proscomidiarului și al veșmântarului au fost înlăturate;
ridicarea turlei pe două baze (pătrată și octogonală) în loc de o singură bază (octogonală) existentă anterior
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jun.2021 Prin Baia – monumente de prim rang — scris în 05.10.21 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2016 Biserica lui Petru Rareș cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” din Baia, fosta capitală a Moldovei — scris în 11.03.17 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Jul.2016 Catedrala catolică din Baia (fosta capitală a Moldovei), măreață chiar în ruine — scris în 08.03.17 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Aug.2013 Locul unde nu s-a intamplat nimic... — scris în 30.09.13 de mvr din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Oct.2010 Manastirea Camarzani [Vadu Moldovei, SV] si 2 Monumente istorice din Baia — scris în 05.10.10 de ninaa din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Mar.2010 Pe urmele copilariei - Falticeni — scris în 14.03.10 de Sanziana din BUCUREșTI - RECOMANDĂ