Unique... balea lac... ice hotel...

TIPĂREȘTE

Dupa ce am amanat aceasta excursie vreo 2 ierni, anul acesta ne-am hotarat: mergem in vizita la hotelul de gheata de la Balea! Asa ca, impreuna cu inca un cuplu amator de drumetii, am pornit la drum sambata dimineata. Am plecat destul de devreme, cam pe la 4, din Constanta, pentru ca nu aveam la dispozitie decat cele doua zile si ne doream sa facem multe, inclusiv sa urcam si sa coboram de la balea in aceeasi zi, si nu numai!

Dupa ce a nins o scurta perioada de timp, (desigur in zonele muntoase), era destula zapada pe drum incat sa mergem ceva mai cumpatat, asa ca am ajuns la Balea Cascada in jurul orei 11 dimineata. Inainte de a urca spre Balea, bineinteles ca ne-am ales cu o binemeritata bataie cu zapada... la noi nu ninsese inca iarna asta.

Am pornit apoi spre telecabina... Erau putine masini, oameni si mai putini si muuulta ceata... Oare sa nu fie deschis?? Dar era deschis, numai ca am avut norocul de a ajunge exact in ziua in care se sfintea biserica ansamblului de gheata. Asa ca am asteptat, cam vreo ora, sa urcam la hotel, pentru ca intaietate aveau, desigur, preotii si alaiul lor, si mass media.

De cum am inceput ascensiunea la bordul telecabinei, s-a vazut ceata densa, si s-a simtit putin cate putin, din ce in ce mai mult vantul care sufla acolo sus. Drumul cu telecabina nu dureaza mai mult de 10 minute, si este placut, usor si lin. Daca nu ar fi fost ceata, probabil ca era si mai frumos.

Cand am coborat din telecabina, un domn cumsecade ne-a avertizat sa ne "baricadam" cum trebuie pentru ca vantul este puternic si spulbera si zapada. am iesit afara bineinteles, infofoliti cum se cuvine, cu fesuri, fulare si glugile gecilor... si avea dreptate domnul, nu puteai vedea la mai mult de 3 metri in fata nimic... aveam in fata noastra o mare de alb... si jos la picioarele noastre o carare cu gardulet care ne ducea catre hotel si catre biserica... ne-am luat dupa el...

Am platit o taxa de vizitare de 8 lei, insa isi merita banii, pentru tot efortul depus, si pentru unicitatea ansamblului. Hotelul era un mare iglu, cu cateva camarute de o parte si de alta. Era construit din cuburi de gheata taiate din lacul Balea, si lipite una peste alta ca niste caramizi. Desi era ceata, albul puternic de afara, dadea impresia ca soarele se vede prin cuburile imense de gheata. Prima incapere, centrala, este restaurantul, cu un bar de gheata si cateva mese si scaune de asemenea tot de gheata, acoperite cu pernute si blanuri mici. La bar, bauturile se servesc tot in pahare sculptate in gheata. La usa fiecarei camere era postat un paznic, o sculptura in gheata... langa bar, era chiar si o doamna care canta la un pian, ambele de gheata, bineinteles. Fiecare camera avea un alt aranjament si o alta denumire. Erau numite dupa mai multe stiluri muzicale: house, jazz, chillout, rock, etc... In fiecare din ele exista cate o sculptura aparte, diferita de toate celelalte., un mic pianist, un fotoliu, un semineu, cateva chitare. Si desigur, ca orice turist, ne-am facut destule fotografii in aceste camere... ca nu se stie cand vom mai ajunge a doua oara... ;)) Paturile erau acoperite cu multe paturi groase, si blanuri, si cateva perne. Ni s-a spus ca in camere, temperatura se mentine undeva intre 6 si 8 grade... si nu exista nici o sursa de incalzire, bineinteles, in afara de acele paturi. In acea zi, nici un turist nu s-a cazat la hotelul de gheata.

Dupa ce am vizitat fiecare camera in parte, am pornit usor prin zapada spre biserica. Am ajuns la momentul potrivit, pentru ca soborul de preoti, apartinand mai multor culte, se pregateau sa inceapa slujba de sfintire. Au citit in limbile predominante acelei zone, si conform ritualurilor aferente fiecarei religii. A fost foarte frumos. Bineinteles, erau prezenti si destul de multi oficiali ai zonei, dar si o "gramada" de oameni ai presei, filmand evenimentul. Dupa sfintirea bisericii, la iesire, un preot a stat in usa cu crucea sfintita pana ce a iesit ultima persoana din biserica. Toti au fost apoi invitati la masa la cabana balea, cea de lemn, pentru petrecerea, cum se cuvine, a acestei ocazii. In timp ce mergeam prin zapada groasa, cineva si-a dat seama ca de fapt mergeam pe lacul Balea, inghetat si acoperit complet de zapada.

Am poposit la Balea doar vreo 3 ore, pentru ca ultima coborare era la ora 16, iar noi aveam un drum lung pana la Sinaia, unde trebuia sa ne cazam. La coborare, am avut senzatia ca am ajuns prea repede jos. Ceata era la fel de densa, vantul nu batea deloc la Cascada. Totul parea un peisaj taiat dintr-un tablou, nimic nu se misca, nici macar o crengutza... nimic in afara de cablul telecabinei. Jos zapada era mult mai putina... dar tot alba si moale, buna pentru o mica "bulgareala". Drumul spre Cartisoara era la fel de pustiu si inzapezit ca si dimineata. Parea ca nu este nimeni acolo... de ceva vreme...

Este un loc superb, si merita vizitat, macar odata. E adevarat, pentru multi distanta mare este un impediment, dar daca vrei, faci un efort si ajungi si aici.

---

VIZUALIZĂRI: 3064 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI