Hotel of Ice, Bâlea Lac

TIPĂREȘTE

Sâmbata 10 februarie am plecat la drum cu gândul de a ajunge la Bâlea Lac pentru a vizita Hotelul de gheata, si cum nu se poate ajunge sus din partea argeseana, am luat-o pe ocolite, pe Valea Oltului… pâna la Bâlea Cascada. Aici e mai putina zapada, buticurile sunt aliniate si deschise cu marfa la vedere, brânzeturi, magneti si alte suveniruri dar noi am mers direct la telecabina pentru a nu prinde coada mare fiind si noi un grup destul de mare.

Cu toate ca am mers repede tot am avut de asteptat, abia la tura a patra am putut urca. In holul de asteptare la telecabina sunt doua rânduri de asteptare, una pentru turisti de fiecare  zi si alta pentru personalul care lucreaza sus la pensiuni si turistii ce fac dovada ca sunt cazati la Bâlea Lac. La fiecare tura pot urca 7 turisti de un fel si 7 turisti din cealalta grupa. Din fericire am fost doar noi turistii de o zi, dar a fost si un cuplu mai de la tara ca aspect si comportament ce au mintit ca lucreaza la bucatarie sus la pensiune ca sa urce printre primii, urât din partea lor, la final s-au întors cu noi jos la Bâlea Cascada…

·         Se fac cam 4 curse pe ora, cursa se plateste sus, am avut noroc de  vreme frumoasa si totusi când am ajuns sus la Lac vântul a început sa bata si cum telecabina s-a oprit pentru echilibrare ne-a scuturat un pic…

·         La sosire ne astepta casierul si fiecare ne-am platit cursa, câte 50 de lei. La plecare tot aici am platit biletul pentru coborâre, alti 50 de lei. Daca jos la Cascada era putina zapada si brazii nu erau acoperiti de zapada, cum urcam se schimba peisajul, zapada zapada, drumul nu se mai distingea, singura cale sigura de acces la Lac este telecabina.  La Cascada este 1234 m si la Lac 2034 m altitudine.

·         Jos la Cascada erau vreo doi tineri francezi cam dezbracati si cu adidasi adica total neechipati pentru munte care voiau sa ajunga la Lac pe jos … credeau ca se plimba pe Champs Elysee. Au fost sfatuiti sa foloseasca telecabina.

·         Am iesit din cladirea telecabinei, vântul rece ne învaluia, in fata ochilor nameti mari de zapada, mi-au trebuit câteva minute sa recunosc peisajul, unde e cabana, unde e lacul, unde sunt casutele, parcarea…

·         Anul acesta s-a construit doar hotelul de gheata, fara restaurant si fara biserica. S-a construit primul igloo cu o sala mai mica unde este receptia din care porneste un colidor in fata si din care se desprind doua camera fara usi doar cu draperii pe post de usa. Apoi când s-a mai format gheata pe lac s-a construit si al doilea igloo mult mai mare sau mai multe ca de afara nu-ti mai seama din mormanul ala de zapada.  

·         La intrare ne întâmpina un tânar ce ne taxeaza de 25 de lei, atât este taxa de vizitare, primim bilete. In acel moment nu era nimeni cazat, brr., si pornim sa vizitam…  

·         Bucati solide de gheata formeaza blatul patului pe care se afla lenjerie, perne si doua bucati de blana. Numele sponsorului e imprimat pe lenjerie. Mobilierul de gheata e completat cu o masa pe  care este, o veioza, doua scaune din gheata acoperite cu perne din blana sintetica. Pe pereti e intinsa o retea de leduri care luminau în culori diferite camera.

·         De la receptie pe dreapta intri într-o încapere rotunda cu un stâlp central din gheata bineînteles si o bancuta de jur în jur pe post de masa  si scaune gen taburet acoperite cu o perna de blana, alte mese si scaune si un scaun tip jilt pe care se aseza toata lumea la poza si de aici pornesc trei colidoare la capatul fiecarui colidor sunt câte doua camera cu interior la fel cum am mai descris mai sus. În total sunt 10 camere.  

·         Pe peretii camerelor si colidoarelor sunt sculpturi în gheata: chipuri de domnitori, pe Mihai Viteazul l-am recunoscut, ar fi si chipul reginei Maria, alte personalitati, ingeri, flori, am un dubiu ca ar fi si Freddie Mercury, silueta stilizata a caprei negre, într-o camera într-un colt al patului este o silueta de copil din gheata.  

·         La receptie e un mic bar, nu stiu preturile, ca nu ma tenta sa beau vreun suc rece.  

·         Nu poti ramâne prea mult timp aici, vremea e tare schimbatoare, se adunau nori negri, daca se înteteste vântul telecabina nu mai functioneaza si risti sa ramâi blocat pe munte.

·         In cladirea cu statia de telecabina e un grup sanitar decent si cu o taxa de 3 lei, îi pui tu benevol într-o cutie cu fanta, e si o camera de supraveghere îndreptata spre zona cu cutia dar mi se pare hilar cine ar fura maruntisul asta, cine urca pe munte are un minim de decenta zic eu, sau cine nu plateste o taxa asa modica pentru un serviciu elementar?

·         La coborâre admiram peisajul, observam pe partea stânga pe munte un grup de turisti echipati cu schiuri ce se deplaseaza pe orizontala în sir Indian, am admirat curajul lor…

·         Am ajuns la Cascada, ne plimbam pe aleea cu suveniruri, ne fac cu ochiul niste sosete din lâna cu flori si modele populare, pret modic 30 de lei. Ca peste tot preturile la produse din porc si la brânzeturi sunt sarite rau.

Ne îndreptam spre Avrig pentru masa de prânz, surpriza a fost ca am ajuns la Brambura Park!

La intrare suntem întâmpinati de un domn de la restaurant ce ne invita sa cumparam si bilete pentru a putea vizita casa rasturnata, taxa este 25 de lei, cine a cumparat bilet a primit o bratara alba gen all inclusiv, noi ne-am grabit spre restaurant deoarece ne era tare foame. Grupul sanitar este separat de restaurant, este modern si curat.

Meniul a fost prestabilit: ciorba de perisoare cu 5 bucati de bulgarasi din carne, sunt mai generosi, ardeiul iute era deja pe masa, de fapt mesele erau deja pregatite cu tacâmuri, pahare, cosuri cu pâine feliata dintr-o pâine rotunda ardeleneasca, felul doi friptura de porc înabusita la cuptor cu sos de rosii si piure, muraturi asortate, dupa cum se vede din poza portia a fost generoasa iar ca desert o gogoasa subtire umpluta cu ciocolata, din pacate acest desert era din comert si nu facut în bucataria restaurantului.

Acest meniu prestabilit a costat 50 de lei, ciorba si friptura au fost foarte bune. Am suplimentat cu doua pahare de vin rosu, un desert pregatit clatita umpluta cu brânza, stafide si sos de vanilie, de fapt cerusem clatite cu dulceata de afine si surpriza! am primit altceva… nu ne-am suparat. Doua expresso scurte ne-au întarit pentru drumul de întoarcere acasa.

Ne-am plimbat pe aleeile din Brambura, e si o mini minizoo cu alpaca dragalase. În zare vedem muntii Fagaras cu culmile ninse.

În aceasta zi am respirat aerul tare si curat al muntilor.

---

VIZUALIZĂRI: 403 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI