Peregrin prin Dobrogea – Canaraua Fetii

@Qvadratvus: Un articol foarte interesant. Felicitari, votat cu mare placere.

@Qvadratvus: Foarte fain! De Canaraua Fetii am auzit de cealalta, nu. Dobrogea este si pt mine un taram fascinant, incarcat de magie. Nu sunt cuvinte mari, pur si simplu asta simt de fiecare data cand ii trec granitele... Mi-am propus de cel putin 2 ani sa haladuim prin sudul extrem al Dobrogei (sunt acolo si niste sate cu vechi biserici de lemn), dar inca n-am apucat.

Există și Canaralele Hârșovei, de asemenea arie protejată. Ceva similar se află și în zona unde sunt Calcarele de la Petroșani.

Faza e că după ce am trecut pe la Petroșani (Comuna Deleni, Jud. Constanța), studiind mai bine zona am aflat că am ratat câteva obiective la fel de interesante (Cheile Fântâna Mare și grotele numite Casele de Piatră - Casa Mare și Casa Mică).

Pe internet am mai văzut confuzia de nume cu Canaraua Fetii și lângă Petroșani, unde între Fântâna Mare și Petroșani există o vale numită Valea Bictir, unde se află o altă canara - cu peștera de rigoare, bineînțeles (folosită adesea ca adăpost pentru animale).

@Qvadratvus: Offf, ce de frumuseți puțin spre deloc cunoscute...

@Qvadratvus: Fain articol! Felicitari!!!

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut” (interes crescut din pdv al politicii saitului!)

— e fie (1) dintr-o destinaţie apreciată ca „inedită”, fie (2) despre un obiectiv/destinație la care, la momentul publicării, nu existau impresii recente.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

Recomand cu căldură un material de calitate despre valea Canaraua Fetii.

@Qvadratvus: Locuri puțin cunoscute... mai deloc promovate... identificate și căutate doar de cei interesați. Dar, surpriza poate fi mare și pentru cei neinițiați, uimirea poate fi maximă în fața unui peisaj ițit într-o vâlcea, admirația mută în fața operelor naturii. Felicitări pentru articol și mai ales pentru scoaterea la lumină a unor obiective inedite.

La începutul verii am studiat hărți ale zonei și imagini, tentația fiind mare de a merge pe drumeagul ce se deschide între localitățile Lipnița și Băneasa către pereții de stâncă și schitul „Sf. Cuv. Gherman”. M-a oprit faptul că nu cunoșteam starea drumului. Frumoase fotografii!

Drumul poate fi accesat și de mașini cu garda la sol mai joasă, cel puțin până la schit. După acesta însă, nu aș garanta.

Oricum, dacă vrei să te duci dincolo de schit, cred că e util să iei legătura mai întâi cu o patrulă a Poliției de Frontieră. Nu de alta, dar oricum te vor întreba ce faci pe acolo, mai ales că acum zona de la graniță e folosită de grupuri de emigranți care vor să treacă pe șest. Din ce am văzut în materialul lui Ică Giurgiu pe care l-am postat în linkul de mai sus, cele mai faine chestii se află dincolo de schitul Cuv. Gherman.

P. S. Eu am dedus că cei de la PF au senzori de mișcare și/sau camere video instalate- cel puțin pe drumul dintre carieră și schit. Nu de alta, dar au apărut în foarte scurt timp după ce noi am ajuns lângă schit, iar la carieră erau niște tipi care încărcau piatră de construcție fără să fie deranjați de nimeni, iar mașina lor a apărut dinspre nord și nu dinspre graniță (în concluzie fusese alertată de la centrul corespunzător, de monitorizare). Bine, oficial cei de la PF veniseră să revadă cică pe căpriorul și pe păunii de la schit, dar nu s-au dezlipit de noi până nu au văzut că ne cățărăm spre peștera pustnicului. Oricum, probabil că și cei de la schit pun mâna pe un mijloc de comunicare și raportează, când văd străini în mișcare, prin zonă.

I-am întrebat pe cei de la PF dacă mergând înainte nu riscăm cumva să trecem granița și au zis că din acest punct de vedere putem să stăm liniștiți, că oricum vom fi opriți de colegi de ai lor.

@tata123 ????: Eu aș vrea să vă întreb, dacă drumul acela de pământ, de la soseaua principala până la Schitul Sf Gherman, este accesibil și pentru o mașină mai joasă, dacă drumul nu prezintă denivelări și accidentări care să producă daune unei astfel de mașini, sau ar trebui să mergem pe jos (lucru cam greu având în vedere vârsta mai înaintată și dificultățile aferente acesteia). Vă mulțumesc pentru un potențial răspuns!!!

@Miliade: Îmi pare rău, nu știu ce să vă răspund, nu am ajuns la schit/mănăstire. Din câte observ pe GoogleMaps s-au montat indicatoare vizibile către mănăstire din ambele direcții (google.com/maps/@44.09398 ... i8192?entry=ttu). Din ultimul comentariu postat acum trei săptămâni reiese că „drumul pana la Schit este practicabil si se ajunge destul de ușor, are undeva la 4km” ; cu nici un an în urmă un utilizator scria: „Drumul e de pământ, cu gropi, cere răbdare, dar nu e cel mai rău pe care am fost. Dacă ai o mașină dependenta de asfalt așteaptă să se pietruiască” .

Din cele citite pe ici colo (știri laconice, informații scurte) reiese că drumul este parțial pietruit (până la carieră), parțial din pământ. Probabil că porțiunea din pământ are destule șleauri și gropi care provoacă probleme mai ales după ploi.

Ar trebui să sunați direct la mănăstire (am văzut număr de telefon pe FB) și să vă interesați de starea drumului.

Numai bine!

@Miliade: din câte îmi amintesc, de atunci când am fost, erau 2 maxim 3 porțiuni mai dificile, cu denivelări și porțiuni pretabile de a sparge baia de ulei. Nu știu cum o mai fi acum. Eu am merc cu un Logan 1.5 dCI, mai înăltuț, atunci și prin 2 porțiuni tot am mers cu grijă. În teorie, mergând prin acel porțiuni cu atenție în viteza 1, cred totuși că ați putea trece. A treaia porțiune (prin pădurice) era (parcă) cu ceva noroi și era destul de scurtă, ceea ce nu mai țin minte însă, fiind, dacă m-am balansat la trecerea prin ea binișor (semn că erau denivelări dedesubt și bolovani pretabili în a pupa baia de ulei), sau nu. Parcă aș zice că nu m-am balansat, dar nu aș garanta că memoria nu-mi joacă feste.

A trecut ceva vreme de atunci și cum nu am mai fost în zonă, nu știu ce să spun de starea actuală.

@Qvadratvus: Am fost astăzi și, cu atenție, ne-am descurcat. Noi avem un VW Touran și are garda mai joasă, dar, din fericire, nu am avut probleme și am ajuns la destinație. Aș spune că a meritat, e un loc de un pitoresc remarcabil pe care nu ai cum să-l mai uiți... unde ești înconjurat de o liniște care așterne peste suflet o pace atât de adâncă, încât parcă te simți mai aproape de Dumnezeu. Mulțumesc pentru răspuns! ????