Roma, paradisul fântânilor

TIPĂREȘTE

S-a întâmplat să citesc « Via Appia" de Jacques de Saint Victor, o carte cu multe referințe culturale și istorice, în care autorul, erudit, descrie călătoria sa între Roma și regiunea Puglia, mai întâi per pedes, apoi la volan. Nu știu de ce, dar în urma acestei lecturi, am resimțit ca pe o urgență să merg musai la Roma și să stau câteva zile în această capitală, în care petrecusem o singură zi cu mulți ani în urmă.

Zis și făcut. Mi-am pus la bătaie economiile pentru ca să rezerv 5 bilete de avion și un apartament și hop cu toată familia în orașul etern, unde straturile istoriei, o mulțime de vieți din epoci ilustre sau date uitării s-au succedat (îmi veți spune că așa este oriunde pe pământ, dar acest lucru în Roma mă fascinează).

Și fântânile Romei sunt opere din diverse epoci, cele mai norocoase dintre ele restaurate, întreținute, bolborosind de apă și fotografiate, altele delăsate, înnegrite, nebăgate în seamă.

V-am descris acum doi ani fântânile spaniole din Valencia și Xativa. Acum mă voi concentra asupra câtorva printre nenumăratele fântâni romane, pe care le-am căutat sau care mi-au ieșit în cale, de care habar nu aveam. Adesea, plimbându-ne, le auzeam de departe: susur, murmur, clipocit, șipot, ropot, înviorare, înfiorare, miros de clor. Și poză. Familia știa că nimic nu mă putea împiedica să mă opresc în preajma unui bazin, a unei mici cascade sau a unei arteziene.

Cu ce, cu cine sa încep?

Cu o celebritate: Fontana di Trevi. Auzisem că stai la coadă pentru ca să te apropii de ea. Am ajuns acolo la ora mesei într-o zi caldă de sfârșit de octombrie, ceea ce a reprezentat un noroc. Trevi impresionează prin dimensiuni (acoperă de fapt o bună parte din fațada unei clădiri monumentale, Palzzo Poli) și prin contrastul între albul statuilor și al stâncilor naturale și artificiale și azuriul bazinului, presărat cu buline metalice aruncate de hoardele de turiști superstițioși. Se pare că zilnic se adună 2700 € care sunt donați asociației Caritas.

Așa cum aveam să înțeleg, ca multe alte fântâni, o datorăm unui Papă, Clement al XII-lea, care în secolul al XVIII-lea a ales proiectul arhitectului sculptor Nicola Salvi, în urma unui concurs. În mijlocul acestei frumuseți baroce tronează Neptun, înconjurat de cai și făpturi mitologice marine. În stânga când te uiți la fântână este reprezentată Abundența cu coșul ei plin cu roade și în dreapta Sănătatea cu simbolul farmaciștilor în mâna.

Cu o seară înainte să venim, priviserăm scena legendară din filmul Dolce Vita de Fellini, care se petrece în bazinul și sub casacada fântânii. Aș fi putut să exclam și eu ca Anita: «My goodness! » sau să spun ca Marcello pe un ton resemnat «Vengo anch"io», dar erau mult prea mulți turiști și încercam mai ales să nu ne pierdem unii de alții. Fără să vorbim de faptul că dacă aș fi încercat să fac pe Diva în apele lui Trevi aș fi fost luată de carabinieri și mi-aș fi sfârșit ziua la zdup.

Fântâna « dei 4 Fiumi », a celor 4 Fluvii, este cea mai mare si mai impresionantă din seria de trei fântâni din faimoasa Piazza Navona. Seamănă cu Trevi si este opera arhitectului sculptor Gian Lorenzo Bernini. Celelalte două fântâni (a lui Neptun si a Maurului), deși frumoase, par modeste comparativ. Fluviile corespunzând continentelor (Dunărea, Nilul, Gangele și Rio de la Plata) sunt reprezentate prin uriași, sculptați în marmură. Cel mai demn pare Dunărea. Nilul are chipul acoperit cu un văl (pasămite fiindcă la acea epoca nu se știa de unde izvorăște). Rio de la Plata nu arată a sudamerican. Fântâna este impresionantă. I-am dat înconjurul de mai multe ori. În mijloc se înalță un obelisc egiptean de peste 15 m.

Acest bazin este celebru și datorită romanului lui Dan Brown, "Îngeri și demoni", care se petrece în Elveția la CERN dar mai ales la Vatican și prin Roma, căci în el este asasinat un cardinal în condiții groaznice. Un roman cam sordid, dar palpitant. Anumite agenții turistice propun circuite pe urmele personajelor lui Brown.

Bazinele si fântânile din incinta Forumului Roman și a dealului Palatin, unde se intră contra cost (noi rezervaserăm cu a săptămână în urmă un bilet grupat cu Colosseumul). Plimbarea printre ruine este emoționantă. Oare un strămoș de-al nostru foarte îndepărtat a pășit pe acolo, cetățean roman sau dac în lanțuri obligat să lupte ca gladiator?

Poate cel mai mult mi-a plăcut Casa Virginelor Vestale, unde trăiau ascunse Vestalele, care păzeau focul sacru în Templul zeiței Vesta, acum și el ruinat. Statui de vestale, trandafiri și... bazine crează un loc plăcut de promenadă.

Nu departe se află izvorul Giuturna, un mic bazin cu o sculptura paralelipipedică în mijloc, ornat cu basoreliefuri și care își are legendele lui. Mai apoi ajungi în grădinile Farnese, amenajate în 1550, în care apa izvorăște în fântâni romantice pierdute într-o vegetație bogată.

Fântâna din grădina Muzeului Capitolin. Am vizitat acest extraordinar muzeu care găzduiește celebra lupoaică, mama adoptivă a gemenilor Romulus si Remus, fondatorii orasului, si multe alte capodopere: statui mari si mici, tablouri, porțelanuri, tapiserii.

Într-o curte a muzeului s-a reconstituit o statuie monumentală a împaratului Constantin cel Mare, primul împărat roman creștin si în fața ei se află un mic bazin (gol) cu o fântânică reprezentând un individ bărbos (uriaș piticit, gnom, borfaș, mini-Atlas care s-a lepădat de Globul Pământesc, hamal, bătrân diform grotesc, tânăr îmbătrânit înainte de vreme? - chiar nu știu cum să-l descriu) care duce în spinare ceva pe care iarăși nu știu cum să-l definesc (sac, burduf, desagă, focă, morsă?) care poate pe vremuri arunca un jet de apă. Uite că bat câmpii din cauza acestui Quasimodo...

Fântâna barocă Barcaccia pe care am admirat-o în Piazza di Spagna, în formă de barcă, în care doi sori scuipă apă. Și bazinul ei turcoaz este fotogenic pe fundalul treptelor care urcă la biserica Trinità dei Monti, cu două turle.

Fântâna constituie o aluzie la o barcă din secolul al XVI-lea care a fost azvârlită acolo de o inundație a Tibrului, sau după altă variantă, la bărcile cu care locuitorii navigau prin zonă în timpul acelei catastrofale inundații survenită de Crăciun. Barcaccia a fost construită de Bernini tată sau fiu. Unii romani consideră că apa ei, potabilă, adusă de apeductul Aqua Virgo, aduce noroc.

Fântâni simple, modeste de la care bei, cu ajutorul unei sticle sau orientându-le jetul spre gură. Fiul meu a prins acest gest și și-a potolit setea pe oriunde am umblat, insclusiv în orașul părăsit, actualmente parc arheologic, Ostia Antica, la care am ajuns cu metroul. Totusi țâșnitoarele bucureștene mi se par mai bine gândite ca sa bei mai ușor. Scusi!

Fântâni ascunse în fundul curților interioare, pe care ne-a fost dat sa le vedem din întâmplare: una luxoasă întrezarită o clipă, înainte ca poarta masivă sa fie închisă de niste paznici care ne-au zis sa ne vedem de treaba noastră, si alta roasă de vreme, lipsită de apă, susținută de două personaje, unul complet erodat, celălalt un satir sau un drac a cărui expresie mi-a ramas întipărită în minte și pe care îl puteți vedea printre pozele mele.

Fântâna Monte-Cavallo, zisă a Dioscurilor, aflată în piața Quirinal, vizavi de Palatul Prezidențial. Am putut asista la schimbarea gărzii, după care m-am îndreptat spre fântână. Apa țâșnește deasupra unui vas de granit impunător, cu un debit modest. De o parte și de cealaltă a unui obelisc, stau Dioscurii, Castor și Pollux, fiecare cu bidiviul său.

Fântânile de la clădirea gigantică numită Vittoriano, monument dedicat Regelui Victor-Emmanuel II, în stânga Marea Adriatica, în dreapta Marea Tireniana. Am preferat uriașul adriatic, cu o scoică pe cap, cu mâna pe un leu, simbolul Veneției. Tirenianul pare buimac, de abia trezit din somn sau cam sărac cu duhul. Șuvoiul de apa este bogat și miroase de departe a clor. Sculpturile au fost făcute la începutul secolului XX.

Fântâna din Piazza dell’Aracoeli, cu heruvimi în vârf, înecată în mijlocul circulatiei. A fost construită în 1589 la cererea Papei Sixtus V (cu blazonul acestuia), dar modificată ulterior. Noroc cu Papii, datorită cărora Roma s-a umplut de opere de artă.

Fântâna Panteonului, în jurul unui obelisc egiptean (încă unul!), un amestec de figuri grotești cu delfini și tritoni. A contribuit și ea, cu misterul ei, cu apele ei tumultoase, la magia vizitei la Panteon, clădire excepțională prin forma, volum, vechime și prin Oculus, gaura rotundă de peste 9 m diametru, deschisă asupra cerului roman, legătură între oameni și divinitate, prin care cade ploaia de două milenii. În seara vizitei noastre se dădea un concert în sala rotunda a bisericii, un moment de neuitat.

Fântâna din Piazza Colonna, cu un bazin octogonal, din marmură, cu capete de lei în exterior si delfini înăuntru. Fără să fie spectaculoasă, mi-a placut prin armonia formelor și a culorilor.

Fântânile din piața Barberini: Fântâna Tritonului, situată în mijlocul pieței, funcționa în ciuda lucrărilor de restaurare. Reprezintă un personaj acvatic mitologic vânjos, Tritonul, cu solzi pe picioare, călare pe o scoică și care suflă într-un instrument muzical nedeterminat lansând astfel jetul de apă. Sub scoică sunt delfini și albine, simbolul familiei Barberini. Sculptorul este Bernini. Fântâna Albinelor, originală, se află într-un colț al pieței, la ieșirea din metrou, dedicată aceleiași familii, din care provine Papa Urban al VIII-lea, căruia îi este dedicată fântâna.

Fântâna din piazza Santa Maria in Trastevere ni s-a înfățisat luminată, la lăsarea serii. Se găsește într-un cartier animat, în fața unei biserici cu mozaicuri aurite.

Fântâna din curtea interioară a bisericii San Clemente al Laterano este sobră dar mărește farmecul acestui lăcaș de cult de la începuturile creștinătății.

Noi nu am avut timp să vizităm cripta bisericii, care ne fusese recomandată de o trecătoare, ci ne-am mulțumit să intrăm în biserică și să-i dăm înconjurul. La Roma fiecare biserica este diferită și oferă frumuseți și surprize.

Bazinele de lânga Castelul Sant’Angelo. Sunt simple bazine rotunde, situate în perspectiva dintre Bazilica Sf. Petru din Vatican si castel, în care bolborosește apa, veșnic cu turiști pe marginea lor.

Fântâna cu ghiulele face parte din seria de 9 fântâni construite pentru a simboliza cartierele Romei, comandate în anii 1920 sculptorului Pietro Lombardi. Aici cartierul reprezentat se numește Borgo și amintește de castelul vecin Sant’Angelo, pe care l-am vizitat și în curtea căruia zac într-adevar o catapulta și mormane de ghiulele. Din piramida de biloaie apare un personaj bucălat și buclat sortit să tot scuipe la apă.

Fântâna mitrelor, altă operă din seria anilor 1920, epoca regimului fascist. Amplasată între piața Sf. Petru și zidurile Vaticanului, este firește o aluzie la Papi și Cardinali. Fiind cald, numeroși trecatori își umpleau sticlele la ea.

Fântâna Tritonilor din Piazza della Boca della Verità, opera sculptorului Carlo Bizzaccheri (sec. al XVIII-lea) lângă biserica medievală Santa Maria in Cosmedin, pe care am văzut-o seara târziu, feeric luminată, într-o zonă de temple antice și de parcuri, în care viețuiesc nutrii enorme în libertate. Fântâna se inspiră din cea a Tritonului a lui Bernini de care am amintit mai înainte.

Un cuvânt și despre Bocca de la Verità, enormă mască umană cu gura deschisă, despre care se spune că înghite mâna mincinoșilor care îndrăznesc să o bage în gura Gurii. Simplă statuie, capac de canal sau parte dintr-o străveche fântână? O imitație se găsește în Cișmigiu (intrarea dinspre liceul Gh. Lăzăr pe Schitul Măgureanu și am văzut alta și în stațiunea Neptun din Mangalia Nord (dar cred că nu mai există). În versiunea modernă din România bagi un bănuț și afli pesemne unele adevăruri, ți se prezice viitorul. Acest lucru îi spune cuiva ceva?

Mai am vreun cititor? Cineva a rezistat fără să se lase amețit de revărsarea de fântâni? Felicitări și mulțumiri. Mi-ar place să-mi spuneți, după descriere sau poze, sau după propria voastră experiență, care fântână v-a plăcut cel mai mult.

Mă întreb dacă mă voi mai întoarce vreodată la Roma. Aș fi gata să revin pentru că nu am epuizat toate comorile acestui oraș, însă nimic nu e mai nesigur. Nu am aruncat nici un bănuț peste umăr în Fontana di Trevi.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 99 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI