GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci (Poiana - Brusturi) și amintirea măcelului din 'Borta Dracului'
TIPĂREȘTE“Ne-am stins printre străini departe de casă stând cu arma în mână
Ne-am prăbușit loviți de moarte sub negru giulgiu de țărână
Și cum nici cruci la capul nostru n-avem dragi urmași
În rugăciune măcar un gând
Păstrați-ne din când în când.”
Trecătorule grăbit…de treci vreodată venind din Târgu-Neamț spre Fălticeni, privește în jurul tău la satele din jur și gândește-te că în vara anului 1944 tăvălugul războiului și-a întins mâna damnată deasupra acestor locuri. La istorie despre calvarul Armatei Române în Răzoiul din Est, generațiilor născute după intrarea Armatei Sovietice Eliberatoare nu li s-a spus nimic, fiindcă vremurile au fost așa cum au fost. După o tăcere întinsă de-a lungul a cinci decenii, încet-încet încep să iasă la iveală amintiri, dar fiindcă Al Doilea Război Mondial și epoca sa au încă multe reverberări în prezent, acestea își fac loc cu mare greutate în conștiința publicului.
La sfârșitul lunii mai 1944, când Armata Sovietică a ajuns lângă linia Carpaților Orientali, în zona Târgu Neamț Corpul 7 Armată român din Armata a 4-a, ocupa o linie defensivă pe pantele din fața Depresiunii Neamțului. La nord de Târgu Neamț (Poiana Târzia, Boroaia, Bogdănești), trupele sovietice concentraseră la sfârșitul lunii mai trupe terestre și armament greu, pentru a forța o tentativă de rupere a frontului.
În zorii zilei de 3 iuni 1944 rușii au trecut la ofensivă spre Culmea Pleșului pentru a coborâ apoi prin zona Nemțișorului în valea Ozanei, cu scopul de a face joncțiunea cu celălalt capăt al cleștelui aflat la est de oraș, care urma să străpungă apărarea pe linia Răucești-Dumbrava. Deși încercările inamicului de a rupe apărarea la este de Târgu Neamț au eșuat, la nord de oraș dinspre Poiana pe linia văii Culeșa (Slutin) între dealurile Arșița și Căprărie, ofensiva sovietică susținută de tanchete, aruncătoare, brandturi și artilerie tindea să se dezvolte în adâncime. Vîrful de lance a 30.000 de ostași sovietici se îndrepta spre “Borta Dracului”, nume fatidic al unui areal ce avea să sugă sângele a 14.000 de uciși în luptă...
Rușii au ocupat pe 4 iunie culmea și au continuat ofensiva coborând pantele spre valea Nemțișorului, moment după care un contraatac susținut de tunuri ușoare și anticar i-a împins înapoi spre “Borta Dracului”. În zilele de 5 și 6 iunie trupele române care aveau din nou în stâpânire culmea s-au pregătit și în dimineața zilei de 7 iunie au început să coboare pantele, nimerind din păcate într-o ambuscadă care le-a decimat, astfel că sovieticii au fost din nou capabili să reia înaintarea. Artileria română masată la sud și sud-vest de oraș, pentru a împiedica acțiunea de luptă inamică a încercat să sprijinie cu foc apărarea, dar din păcate pentru că linia frontului era permanent în mișcare, tragerile au nimerit peste trupele proprii, alăturându-se efectului generat de artileria iniamică ce lovea culmea dealului. După clipe îngrozitoare în care soldații români au părăsit frontul, supraviețuitorii “focului morții” s-au reorganizat și au reușit din nou să-l împingă spre inamic în “Borta Dracului”. Aflați din nou pe pantele estice românii au fost din nou ținta artilerii grele, a Katiușelor, a artileriei de coastă, a aruncătoarelor și brandturilor sovietice. Atacuri și contraatacuri s-au desfășurat sub barajele de foc executate atât de ruși cât și de români, precum și de artileria germană, masată între timp în valea Nemțișorului.
În asemenea condiții grave în care peste 30.000 de ruși încercau să forțeze apărarea prin această gaură de diavol a văii Culeșa, artileria germană amplasată în pădurea Braniște a decis fără acordul Comandamentului român al Corpului 7 Armată să tragă în “Borta Dracului”, cu proiectile incendiare. Bombardamentul a fost devastator pentru întreg frontul, atingând deopotrivă atât pe ruși cât și pe români, în condițiile unei dirijări puțin coordonate – din motive locale, a tirului. Acest măcel devastator în care au ars de vii soldați inamici și amici deopotrivă a rămas vreme de 5 decenii ascuns opiniei publice.
După sfârșitul tragerilor cu proiectile incendiare, rămășițele trupelor române sprijinite de noi forțe s-au regrupat și – de această dată sprijinite eficient de artileria proprie care a prelungit barajul de foc spre zona de sprijin a rușilor dinspre Boroaia, Râșca, Drăgănești, valea Moldovei - unde se găseau rezerve de infanterie și trupe mecanizate sovietice, au reușit să recocupe dispozitivul inițial de apărare de lângă Băile Oglinzi și gura văii Culeșa.
Bilanțul acestor zile de luptă în “Valea Morții” (Culeșa) a fost de 14.000 de morți și dispăruți, din care 4000 de români și 10.000 de ruși. În toată zona priveliștea era dezolantă, peste tot se găseau soldați decedați. Cea mai șocantă imagine era însă aceea a sutelor de soldați arși de vii – carbonizați de tirurile artilerii germane. Date încă neconfirmate susțin că acordul de a se trage cu proiectile incendiare ar fi venit totuși de la Mareșalul Antonescu – aflat în acea vreme de groază și haos - cu comandamentul, la Văratec... Pierderile au depășit pe cele de la Oarba de Mureș, unde au căzut 11.500 de luptători.
Timp de 2 ani după aceea, la ordinul Comandamentului Sovietic zona a fost ocolită, deabea după acest timp o comisie militară sovietică cercetând arealul bătăliei. Relatări locale dezvăluie că la strângerea osemintelor ce mai rămăseseră din primăvara anului 1946, au fost duși chiar și elevii Școlii din Oglinzi. Pe valea Culeșa și la „Borta Dracului” încă se mai găsesc și astăzi oseminte acoperite de pământ sau purtate de puhoaiele adunate de pe coastele dealului și duse la vale.
[trimis ulterior și adăugat de webmaster] Lupta de la Valea Culeșa - Borta Dracului - Dealul Căprăriei (pe wikipedia)
În anii ’90 la inițiativa părintelui exorcist arhimandrit Ilarion Argatu și a fiului său, s-a ridicat între 1992-1997 în locul marelui măcel – chiar în “Borta Dracului”, Schitul Înălțarea Sfintei Cruci (hram: înălțarea Sfintei Cruci - 14 septembrie și Duminica Sfintei Cruci - a III-a, din Postul Mare), transformat apoi în mănăstire.
Accesul se face de pe șoseaua Târgu-Neamț - Fălticeni din satul Poiana (Com. Brusturi) spre stânga cale de 7 km, pe un drum inițial asfaltat și ulterior de pământ. Prudent este să se folosească o mașină cu garda la sol mai înaltă, deoarece se trece de cel puțin o platformă forestieră. La capătul celor 7 km drumul se continuă la dreaptă și în sus spre culme și spre Nemțișor, dar este închis circulației publice. Biserica – din lemn, este construită chiar deasupra pârâului și a intrării într-un mic defileu. Chiliile – din cărămidă, delimitează un perimetru în care se află un monument străjuit de 2 tunuri (aflate chiar în incinta mănăstirii). O troiță aflată lângă intrarea în biserică, păzește un mormânt de soldat, de a cărui cruce de piatră stau agățate 2 căști de metal – una românească și una germană. La baza monumentului – între cele 2 tunuri se află o cască sovietică. Pe monument, o placă de marmură expune – spre aducere aminte textul scris mai sus la începutul acestei povești despre 14.000 de victime.
Acolo acum e liniște... măcar acum. În jur însă se găsesc însă în continuare urme ale unor lucrări de apărare, precum și resturi de armament. Chiar și fiul meu a găsit în valea pârului din josul mănăstii resturi de cartușe și, ceea ce părea a fi coada unui proiectil de aruncător...
Mulți ani mai târziu, unul dintre oamenii locului (Dumitru Stan din Răucești) a scris o carte pentru a povesti cum a influențat Marele Război, locul și oamenii („Război blestemat : Comuna Răucești la 65 de ani de la cel de-al Doilea Război Mondial 1944-2009”, Luptele de pe Valea Culeșa (Borta Dracului), p. 158-178, Dumitru Stan, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2009, ISBN 978-973-1755-84-7). În ea este povestită și istoria măcelului din acea gaură de diavol. O puteți accesa online pe siteul Primăriei Răucești, aici la primariaraucesti.ro/comun ... .php?DOC_INST=1.
Pe aliniamentul până la care a fost înaintarea sovietică maximă și de pe care rușii au fost aruncați înapoi s-a mai construti un schit - Cărbuna, în valea Nemțișorului. Acolo de unde au venit salvarea și rezervele de trupe care i-au împins înapoi pe inamici în "Borta Dracului", deasemeni s-a ridicat un schit numit Braniște.
Așadar călători fiind între Târgu-Neamț și Fălticeni, opriți-vă o clipă pentru a aprinde o lumânare celor care departe de casă s-au prăbușit cu arma în mână, loviți de moarte prin aceste locuri și aflați și acum fără cruce la capul lor. Păstrați-le în rugăciune măcar un gând, din când în când...
P.S. Nu-mi ies din cap nici tunurile aflate într-o incintă sfântă (tunuri între care se află simbolic o fostă cască sovietică - crăpată ...) și nici ironia toponimelor locului: Sfânta Mănăstire construită la îndemnul unui preot exorcist - chiar în "Borta Dracului", militarii care au ars sub tirul cu proiectile incendiare lângă dealul "Arșița" (aflat în stînga firului de apă al Slutinului - numit și Culeșa) și ofensiva rusă care s-a produs pe valea Culeșei (culeșă sau coleșă= mămăligă). Mămăliga este moale (dovadă că rușii au străpuns inițial apărarea Corpului 7 Armată de la gura văii și aproape au trecut în valea Ozanei), dar în același timp fierbinte și deci, te frige și te retragi când sare din ceaun...., iar toată zona a devenit „fierbinte” și la figurat - datorită luptelor și la propriu – datorită tirului de artilerie cu proiectile incendiare ... Mă rog, sunt câteva lucruri care te frapează și nu ai cum să nu-ți pui întrebări atunci când le observi...
P.P.S. Începând cu 20 august şi în perioada 21 – 22 august noi lupte, în cadrul celei de-A Doua Ofensive Iași-Chișinău, au avut loc pe valea Culeșa și în "Borta Dracului". Spre diferență de cea aflată în zonele deluroase dinspre est unde frontul a fost spart, apărarea din jurul Târgu-Neamțului nu a cedat — până la ordinul dat de încetare a ostilităților din 23 august 1944!
Odihnească-se în pace și Dumnezeu să-i ierte pe toți !
Trimis de Qvadratvus in 26.04.15 01:52:27
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în TÎRGU NEAMȚ.
28 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Qvadratvus); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
28 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Rog așteptați...
Am așteptat mult timp să scrii un review nou. Uite că acesta se dovedește a fi nu numai util, din punct de vedere turistic, ci și pentri evocarea eroilor care au murit acolo! Pe mine nu mă surprinde calitatea reviewului ci, de ce scrii atât de rar?!
Salut!
Scriu rar din mai multe motive, nu cel mai puțin important fiind acela că centrul de greutate al activității mele contributive s-a mutat pe Wikipedia (vezi aici la ro.wikipedia.org/wiki/Uti ... ter_Q._Gentilis). Aici mă limitez la a scrie despre locuri noi, puțin cunoscute sau aproape necunoscute și, care merită promovate din punctul meu de vedere datorită unor calități pe care le identific la fața locului.
P.S. De cealaltă parte a pădurii - spre valea Nemțișorului, pe dealul Nemțișorului s-a ridicat o cruce comemorativă cu un mic osuar la bază. Pentru a vedea ansamblul zonei, o hartă utilă ar fi asta aici la vezi foto. Valea Culeșa este aceea a pârâului Slutin (colțul din dreapta sus al hărții, de la Poiana spre sud-vest)
Acum rămâne de stabilit care a fost întradevăr realitatea. 30.000 de soldați inamici este o cifră mare, care trebuie confirmată documentar de către istorici din arhive prin cercetarea documentelor operative. În carte se specifică cifra de 30.000 de ostași sovietici pentru gruparea operativă care a trecut la ofensivă spre Culmea Pleșului. În plus în cartea despre care am scris mai sus - chiar și autorul specifică faptul că are o pondere mare de date obținute din mărturii. Despre date obținute din surse militare sovietice sau germane nici nu se pomenește, dat fiind că omul nu a avut cum să aibă acces la ele. În plus bătălia s-a produs la sfârșitul Primei Ofensive Iași -Chișinău, așadar după ce armata sovietică din zona de operații fusese cam scuturată în aprilie și mai 1944 (autorul menționat mai jos - David M. Glantz avansează un total de 150.000 de pierderi umane din 830.000), astfel că este greu de stabilit în lipsa cercetării din arhive care a fost situația reală a trupelor pe teren și numărul exact de soldați existenți pe teren în unitățile ruse.
Pentru Prima Ofensivă Iași-Chișinău, conform "Red Storm Over the Balkans: The Failed Soviet Invasion of Romania, David M. Glantz, University Press of Kansas, 2007, ISBN 978-0-7006-1465-3" autorul avansează un raport al combatanților de 830.000 (URSS) /300.000 (Germania + România). Raportul de forțe concentrate în zonă - pomenit de Dumitru Stan în cartea lui, pentru apogeul bătăliei care o descrie la începutul lunii Iunie 1944 este cam de 10.000 soldați concentrați de partea românilor + a artileriei germane (în zonele Valea Nemţişorului, pădurea Branişte, Cărbuna, Lunca-Vânători - în momentul apogeului bătăliei) /față de 30.000 cu care ar fi pornit la ofensivă armata sovietică, ceea ce se cam apropie de cifra globală de mai sus, explicația unui raport ușor diferit putând fi aceea că rușii concentraseră trupe suplimentare într-o zonă în care vroiau să rupă frontul, pentru a ocoli cazematele din arealul Târgu-Neamțului. Cifrele par așadar veridice.
Cifra de 4.000 de morți din partea Românilor pare că are susținere documentară, deoarece contraofensiva a permis reocuparea de trupele române a terenului, iar perioada de 2 luni și jumătate care a urmat a fost suficientă pentru contabilizarea destul de exactă a pierderilor (morți + dispăruți), mai ales că în perioada respectivă s-a făcut cu prioritate strângerea și îngroparea rămășițelor trupelor amice și mai puțin a celor inamice (nu a fost suficient timp datorită condițiilor de vară care au degradat rapid decedații și a condițiilor operative). În privința celor 10.000 de soldați sovietici morți însă, nu știu ce să zic, probabil cifra va trebui totuși confirmată oficial. Este de menționat că totuși numărul de 4.000 de români morți a fost socotit cam prea mare în raport cu alte zone unde s-au desfășurat acțiuni similare, cauzele avansate ca explicație fiind asociate cu tirurile proprii de artilerie care au agravat măcelul.
@Qvadratvus Rusii au pierdut in zona aceea 2 divizii... o divizie cuprindea 5000 de soldati, de unde stiu, de la bunicul meu care a lucrat la fortificatii si ruperea frontului de catre rusi la prins chiar acolo sus de manastire, bunicul lui a scos soldati morti cu caruta cu boi, rusii nu vor recunoaste ca in 4 km patrati sau poate mai mult au pierdut 10000 de vieti. Bunicul mi-a spus ca acolo au batut la metru patrat cu bombe reactive, mitralierele li se inrosea teava si o bagau in galeata cu apa deci sa nu fi pierdut mai multi de 10000
Eu nu contest cifra, spun doar că această cifră necesită susținere documentară și confirmare din partea istoricilor militari. Am fost la fața locului și am văzut și acum după 7 decenii lăcașuri de tragere sau cum apa a adus la vale cămăși de cartușe. Totuși, dacă veți citi un articol care pomenește despre subiect, precum "Vara anului 1944, pe Dealul Căprăriei", cdor. (r) Gheorghe Vartic, România Eroică, Nr. 2 (49) Anul XVII - 2014 Serie nouă, p. 30-33, veți vedea că tonul este prudent, fără a se avansa cifre. Îmi cer scuze cu tot respectul pentru bunicul dv., dar carul cu boi nu este o măsură a pierderilor umane, deși poate ajuta la formarea unei opinii. Măsura acestor pierderi o dau documentele și comparația acestora din mai multe surse, de către oameni specializați în astfel de lucruri.
Credeți-mă că am avut un sentiment foarte profund ajungând acolo și apoi citind despre ceea ce s-a întâmplat. Faptul că încerc însă să privesc prin prisma lucidității acest carnagiu nu înseamnă o deconsiderare a subiectului, ci doar o dorință de a afla și spune altora adevărul despre o realitate cruntă a acelor vremuri.
Obrocul comunist și necesitatea de a ne subordona URSS, au făcut ca timp de peste jumătate de secol aceste lucruri să fie ascunse, cum se pare că au fost ascunse și asasinare a 10.000 de prizonieri militari români într-un lagăr de lîngă Bălți sau în masă a câtorva mii de locuitori români care au încercat să treacă granița după cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Și eu știu povești auzite de la cei mai bătrâni ca mine despre acest gen de subiecte, dar adevărul istoric necesită studiu din partea unora care se pricep, au acces la material documentar și cărora nu li se indică ce rezultat trebuie să scoată "pe țeavă".
@Qvadratvus - Sa o incepem cu inceputul...
1. Bravo pentru ceea ce faci nu sunt multi ca tine care vor sa afle adevarul istoric...
2. Tu inca in Borta Dracului nu ai intrat, ai fost in zona manastirii.
3. Eu aceea zona o cunosc pentru ca bunicii mei sunt din grosi, tatal este din grosi.
4. Am vrut sa stiu mai multe despre aceasta zona de razboi mai mult ca orsicine din cauza asta mi am cumparat si autorizat un detector de metale.
Cifre sau alte chestii nu cred ca o sa obtii pentru ca asa este in romania, poate detinand o functie sau vreun prieten sa ai acces la o baza de date, care cu boii si caii au fost sa zicem 50 si faceau la zi 3,4 transporturi de soldati morti pe zi cu cate 6,7 soldati morti plus strabunicul a stat acolo vreo 4 zile deci...
Eu am aflat multe din viu grai ce s-a intamplat acolo, pentru ca am vrut sa stiu exact, daca vrei in august ne putem intalni in aceea zona atunci vin in concediu din strainatate, iar rusii nu iti vor da date despre aceea zona de conflict (nu au pus nici macar o cruce la capataiul a 10 000 de soldati morti) deci...
Cândva sper totuși să iasă la lumină ceea ce contează, din această tragedie. Culmea e că oameni care locuiesc la câteva zeci de km distanță habar nu au... Pe mine a început să mă intereseze ce s-a întâmplat în 1944 în Munții Neamțului, după ce am trecut pe Drumul Talienilor și am văzut atât resturi de cazemate pe culmea Stânișoarei cât și monumentul comemorativ de la Văleni Stânișoara lăsat în paragină (ceea ce m-a înfuriat, știind că acolo pentru drumul ăla au murit mulți români).
Întradevăr, conform Planului director de tragere (ridicarea topografică din 1938, vezi aici la geo-spatial.org/harti/pre ... y.php?mapId=824, Borta Dracului este între dealul Bâtca cu stejari și dealurile Petrișu și Arșița.
Apropo, dacă tot sunteți din zonă, puteți spune de ce i se zice locului acela astfel (Borta Dracului) ?
Pe hărțile mai noi valea Culeșa figurează ca Slutin, oare pentru că pe acea vale se găsea un buduroi de "slatină" (fântână/ izvor cu apă sărată) ?
@Qvadratvus - Fantana de slatina este mai jos de schit cum cobori pe partea dreapta la vreo 2 km spre d. caprariei, de unde vine numele nu stiu, nu m-am documentat dar numele de borta dracului aparea in hartile mai vechi, bunicii is morti, trebuie intrebat cineva foarte in varsta, dar surpriza cred ca nu o sa stie sa raspunda doar ca va asocia numele cu ce sa petrecut in 1944
@sorinita - Da acolo este borta dracului intre arsita si batca cu stejari iar d. caprariei se mai numeste si arsintescu o sa-l intreb pe socrul meu ca el a lucrat la padure in zonele alea, dar cred ca fara rezultat. Referitor la numele borta dracului as putea sugera ca numele ar fi aparut din cauza ca se scotea foarte greu lemnul din zona sau poate li se stricau carele cu lemne tot acolo este si d. rau asa ca, stiu ca cineva de vreo 15 ani tatal si fiul sau dus acolo sa scoata lemne si i-au gasit spanzurati s-ar zice ca aceea zona e cam "nasoala"eu am vrut sa o verific si sa ma duc cu un verisor sa dormim acolo, dar inca nu ne-am "sincronizat"s-ar zice ca zona ar fi bantuita, nu prea cred pana la proba contrarie, bunicul meu tot prin zona e mort l-au gasit dupa vreo cativa ani dar el mai si bracona asa ca daca asociem toate intamplarile cu numele de acolo as zice ca zona nu este "prielnica"
Apropo de tragerile de artilerie de atunci, la Vânători-Neamț s-a descoperit acum 2 zile un mic depozit de 55 de proiectile de artilerie de fabricație germană. tvn-tv.com/?p=1570
@Qvadratvus - Pai pe toata partea vanatori, braniste nemtisor, sacalusesti, topolita... era artileria germana si cea romana, da am vazut descoperirea, toata zona asta de la noi e periculoasa frontul sa oprit aici cam 4 luni, deci a fost adusa munitie la greu
Poate voi reuși să sensibilizez pe cineva, cu siguranță ar fi posibil un documentar TV despre ce s-a întâmplat acolo în 1944...
@Qvadratvus - Un documentar a fost pe dgi24, dar nu il mai gasesc acum vreo 3 ani, au fost acolo la manastire si in satul grosi apoi in raucesti au vorbit cu cel ce a scris cartea razboi blestemat (care este si vecin cu mine vreo 100 de metri) emisiunea a fost data de 23 august cauta la dgi 24 sau pe youtube
La girbovan.ro/wp/?page_id=33 sunt fotografii ale artefactelor militare din zonă (se derulează pagina din bara de jos)
@sorinita: Un documentar ar trebui dar și cu veterani care au luptat acolo și sunt încă în viață dar documentarul
trebuie făcut acolo și cu date istorice concrete
Nu, detecția artefactelor nu este pasiunea mea.
Admin, puteți adăuga la sfârșitul articolului un link spre articolul Wikipedia despre bătălie (ro.wikipedia.org/wiki/Lup ... %83pr%C4%83riei) ? Dacă veți considera că nu e cazul, atunci lăsați-l vă rog în comentariu.
Mulțumesc.
@Qvadratvus: Am inserat linkul în articol — trimiterea e binevenită (și evident non-comercială, cf Rgeulamentului).
Însă nu chiar la sfârșit, ci acolo unde mi s-a părut mie potrivit ”contextului”.
Dacă îl doreșți la finalul vreunui alt paragraf, rog scrie-ne.
Mulțumesc, e foarte bine să fie acolo unde l-ați pus deja.
Dacă se poate, ar putea linkul să figureze cu denumirea afișată de paginii de wiki (Lupta de la Valea Culeșa - Borta Dracului - Dealul Căprăriei)? Din păcate de când nu mai scriu pe aici, am uitat codurile HTML folosite la amfostacolo.ro astfel încât un link să poat fi afișat într-un fel sau în altul. P. S. Pagina de wiki am finalizat-o de abia ieri... 
@Qvadratvus:
” Dacă se poate, ar putea linkul să figureze cu denumirea afișată de paginii de wiki (Lupta de la Valea Culeșa - Borta Dracului - Dealul Căprăriei)?
Rugăminte îndeplinită.
Absoult impresionat de aceste impresii.
Au trecut cel puțin 6 ani de la vizita Dvs. și între timp s-au mai schimbat câteva lucruri. A fost mult extinsă spre vest biserica Mănăstirii Sf. Cruce, iar în această extindere a fost inaugurat în acest an un monument-osuar (osemintele, inclusiv cranii, pot fi văzute prin geam). A fost construit un nou lumânărariu având o parte dedicată eroilor căzuți. Cele trei căști militare amintite nu mai există pe monumentele respective.
Zilele trecute am parcurs aproape la pas întreaga ofensivă sovietică, din satul Poiana, peste Culmea Pleșului, până în zona Braniște (dincolo de apa Nemțișorului) cu staționări în zonele fierbinți. Intenționez să fac câteva videoclipuri cu cele văzute... și am văzut multe.
Linkurile din aceste impresii și din ecouri nu mai sunt active (exceptând Wikipedia). Aveți cumva Dvs. descărcată de pe situl primăriei Răucești cartea memorialistică a lui Dumitru Stan?
Da, o am descărcată. Uitaţi un link activ de descărcare (e arhivă): .org/web/20160304124918/h ... i_Blestemat.doc.
Între timp, a apărut şi un articol nou despre subiect (vedeţi la pp. 125-145 aici la revistadeistorielvc.ro/wp ... INAL-2-2020.pdf)
Din păcate geospatial.org nu mai merge, dar planurile directoare de tregere respective pot fi descărcate de pe alte siteuri. Dacă aveţi nevoie, vă pot căuta linkuri. 2 linkuri vi le dau acum, deoarece planurile respctive fiind în Public Domain, le-am putut încărca pe Wikipedia: commons.wikimedia.org/wik ... glinzi_4375.tif and commons.wikimedia.org/wik ... Neamtu_4374.tif
Pentru hărţi ale Parcului Vânători-Neamţ, vedeţi aici: viziteazaneamt.ro/harta-t ... parcul-vanatori
@Qvadratvus: Mulțumesc foarte mult pentru răspuns.
Linkurile indicate pentru descărcare documente nu funcționează (la mine...). Totuși am descărcat Capitolull VIII referitor la luptele de pe Valea Culeșei și Borta Dracului (a lui Dumitru Stan), precum și lucrarea apărută la Colegiul V. Conta, din alte surse.
Am descărcat cele două hărți. Sunt grozave. Borta Dracului, așa cum s-a discutat mai sus, este amplasată greșit. Borta Dracului este pe Valea Culeșei (Slutin) amonte de Poiana Crucii.
Am făcut împreună cu Lucian Georgescu (un tip foarte interesant, o personalitate deosebită a orașului Târgu Neamț și cu foarte multe postări pe Facebook privind istoria Târgului Neamț) un serial de 7 episoade în care prezintăm aproape pas cu pas groaznica Bătălie de la Groapa Dracului din vecinătatea orașului nostru (Târgu Neamț). Consider că videoclipurile clarifică multe din problemele ridicate în comentarii. Recomand citirea textului explicativ care însoțește fiecare episod, precum și folosirea subtitrării (română sau engleză):
Lista videoclipurilor:
1. Situația tactică: youtube
2. Începutul ofensivei: youtube
3. Luptele din poienile Lingurarilor și Slatinei: youtube
4. Mănăstirea Sfânta Cruce: youtube
5. În Borta Dracului: youtube
6. Luptele din Culmea Pleșului: youtube
7. Luptele de la Nemțișor: youtube
Articolul nou la care era linkul de mai sus e din Analele de Istorie ale Liceului "Vasile Conta" din Târgu Neamț din decembrie 2020. Eu aș merge pe mâna Planurilor Directoare de Tragere. Au consemnat toponimele fix cum erau ele.
Felicitări pentru clipuri !!! P.S. Ați găsit restul Planurilor Directoare de Tragere ? Dacă nu le-ați găsit, vă caut eu un link de descărcare.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2020 Casa Memorială “Visarion Puiu” - Reședința de vară a lui Mihail Sadoveanu de la Schitul Vovidenia — scris în 30.09.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2020 Popas la Târgu Neamț — scris în 04.09.20 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2019 [Pens. La Răscruce de Vânturi:] Piscina olimpica --- e o gluma — scris în 17.07.19 de pusi din NEAMT
- Jul.2017 Depozitul de Armăsari de la Dumbrava — pe urmele lui Catalan, calul năzdrăvan al lui Ștefan cel Mare — scris în 07.05.18 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Jun.2017 Biserica de lemn din secolul al XVIII-lea și noua biserică din Dumbrava — scris în 19.06.18 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Jan.2016 Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou de la Târgu Neamț — scris în 31.12.16 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Jul.2015 Targu Neamt — scris în 05.08.15 de cezarrog din GALAţI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată