Tara Hategului – o densitate remarcabila de obiective turistice

TIPĂREȘTE

M-am hotarit sa inglobez intr-un articol de sine statator cea mai mare parte a obiectivelor turistice vizitate din Tara Hategului, dar trebuie sa va spun din start ca nu va ajunge o zi sa le parcurgeti si sa si intelegti ceva din ele. Eu am vizitat aceste obiective in parte acum 6 ani, apoi le-am revizitat anul acesta si inca au ramas unele pentru care timpul nu a fost suficient, cel putin in felul cum il dozam si il gestionam noi. “Doua” destinatii le-am extras totusi din acest articol cu mix de obiective, intrucat sunt aparte: Cetatea Ulpia Traiana Sarmizegetusa si Muzeul de Arheologie despre care puteti citi aici (vezi impresii) si Manastirea Prislop vezi impresii.

Incerc sa va prezint seria obiectivelor din Tara Hategului sub forma a doua circuite, pentru care consider necesara cate o zi de fiecare, asa cum ni le-a schitat dl. Florin de la Pensiunea Ulpia Traiana din Sarmizegetusa vezi impresii), dovada se va gasi atasata in poze.

Circuitul 1 - in stanga DN68, cum te deplasezi de la Sarmizegetusa spre Hateg

Sarmizegetusa – sat Pesteana (comuna Densus) - via DN68 & DC90 – 7 km – 6 min

La prima intersectie din Pesteana cotim stanga. Pe partea stanga a drumului satesc secundar (asfaltat) intalnim Biserica Reformata din Pesteana, monument istoric, construita in sec. al XVI-lea – al XVII-lea, pe care noi insa nu am inclus-o in programul nostru. Noi mai mergem circa 100 metri si ne oprim pe partea dreapta in fata Muzeului Satului Hategan. Panourile explicative ne ofera primele informatii. Ca sa putem intra in curtea care gazduieste muzeul, avem nevoie de o alta informatie pretioasa: daca nu este nimeni la fata locului, intrebam la intersectie, la magazinul satesc de nenea Antonica. La magazin ne intampina un caine Labrador prietenos, iar inauntru facem cunostinta cu nenea Antonica, care s-a pus in miscare si a venit sa ne deschida portile muzeului si sa isi ofere serviciile de ghid. Un bun povestitor, bine documentat, o gazda placuta, care ar fi in stare sa te retina la nesfarsit sa iti ofere informatii. Muzeul este organizat intr-o casa traditionala, construita din lemn. In curte exista vestigii ale vietuirii romanilor pe aceste meleaguri, fragmente de coloane, blocuri de marmura, chiar si un sarcofag de dimensiuni foarte mari, care explica teoria nanismului, aceasta atestand ca in antichitate oamenii erau mult mai inalti decat in zilele noastre, apoi acestia au descrescut in inaltime. Doua camere prezinta obiecte practice folosite de tarani in trecut in gospodarie, bucataria cu vatra si cuptor, dar si o colectie numismatica si documente scrise. Casa nu este locuita, are numai rol de muzeu. Vizitatorii platesc cat ii lasa sufletul si punga pentru un muzeu interesant, satesc, cvasi-necunoscut. Ne luam la revedere de la nenea Antonica. Daca am fi continuat pe directia din care am venit, am fi putut vizita si Taul fara fund. Tot in satul Pesteana se mai gaseste si Biserica Sf. Ilie, ridicata in secolul al XIV-lea.

Sat Pesteana – sat Densus – via DC90 – 4 km – 6 min

Pe un drum serpuitor si denivelat continuam pana in satul Densus, unde la intersectia cu DJ, acolo cotim stanga, conform indicatorului si apoi dreapta si ajungem in fata intrarii in curtea bisericii din Densus, unde este un loc mai larg, unde parcheaza si intorc masinile si autocarele. Un alt indicator ghideaza pe cei interesati catre Casa Criss, o frumoasa pensiune de 3 margarete, care se zareste in apropiere. Suntem acum la unul din obiectivele cele mai cunoscute din zona: Biserica din Densus. Biserica din Densus este o biserica care impresioneaza prin constructia din piatra. Piatra, folosita ca si material de constructie, provine din ruinele cetatii Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Se spune ca biserica este inaltata in secolul al XIII-lea peste ruinele unui templu pagan inchinat zeului Marte in altarul caruia se faceau sacrificii. Exista insa si alta poveste cum ca s-au gasit si urme mai vechi de pe vremea dacilor care aduceau jertfe lui Zamolxe. Si aici se vorbeste de oamenii uriasi care ar fi trait cu 2000 de ani in urma. Biserica Sf. Nicolae de la Densus este considerata cea mai veche biserica din piatra de pe teritoriul romanesc, este construita in stil romanic si a fost pictata de unul din primii zugravi romani cunoscuti, Stefan.

Densus – General Berthelot via DC100 & DJ687C – 9 km – 13 min

Ne intoarcem pe strada principala, continuam inainte la intersectia de unde am venit si trebuie sa fim atenti ca la prima ramificatie dupa iesirea din sat sa facem stanga pe DC100, care se va intalni mai incolo cu DJ687C, unde facem jumatate dreapta, traversam satul Tustea, apoi inca un sat si intram in satul General Berthelot. Drumul pe acest sector a fost foarte prost, plin de gropi. Pe partea stanga intalnim Conacul Berthelot si Centrul de Dezvoltare Durabila Tara Hategului, iar putin mai jos, pe dreapta, ne sare in ochi un “”dinozaur”” in marime naturala, care ne face sa ne oprim. V-ati speriat? Nu e cazul, sta chiar si la poze! Si este foarte iubit de copii! Si este doar o macheta. Suntem in Tara Dinozaurilor, la Geopark-ul Dinozaurilor, care prezinta vestigii uimitoare din Tara Hategului despre existenta dinozaurilor pe aceste meleaguri. Noi aici am gasit deschis, pentru ca la plecarea din Densus l-am sunat pe dl. cu cheia, care locuieste in Tustea sa vina sa ne deschida portile muzeului. Si aici ghidul nostru satean s-a aratat foarte dornic sa ne ofere toate explicatiile. Am vazut machete si imagini cu speciile de dinozauri care au trait pe aici. Cele mai interesante (wow!) au fost cuiburile de oua de dinozaur. Muzeul este destul de recent deschis si face parte din proiectul Geopark-urilor din toata lumea, in Romania acesta fiind sigurul muzeu de gen existent. A fost obiectivul care a placut copiilor cel mai mult. Wow! Wow! (Si mie).

General Berthelot – Hateg via DJ687C – 6 km - 9 min

Drumul nostru continua catre Hateg. Din DJ687C, pe care am intrat noi in oras, in stanga se formeaza DJ687A care conduce catre Manastirea Prislop (12 km) – cel mai frecventat obiectiv din zona, intersectia fiind marcata cu indicator. Noi mai continuam putin inainte si ne oprim pe dreapta la o terasa sa servim pizza.

Tara Hategului si Hategul apar atestate documentar in inscrisuri ale secolului al XIII-lea, in Diploma Ioanitilor si altele. Conform wiki, numele ”Hateg” poate veni din maghiara, de la hat-szék, adică „sase scaune de judecata”, inteles ca „districtul celor sase scaune”, ori de la hát-szeg, „cetatea de pe varful din spate”. O altă ipoteză: harszoc ar veni de la cuvântul hârs, care în limba cumana inseamnă „urs”.

Hateg – Rezervatia de zimbri Hateg - Slivut via DN66 – 6 km – 12 min

La iesirea din Hateg intr-o curba larga, unde soseaua are mai multe benzi, trebuie sa faceti stanga prin padure dupa indicator. Drumul asfaltat dar foarte ingust te poarta o bucata buna prin padure pana la poarta de acces in rezervatia propriu-zisa. In padure am intalnit caprioare, care dupa ce au constientizat ca fiinte umane doresc sa le pozeze in libertate au luat decizia de a disparea in hatisurile padurii. La poarta rezervatiei drumul se lateste si exista o parcare gratuita.

Dupa poarta, la vreo 150 metri, se afla o casa de unde se cumpara bilete. Pe drumul larg (forestier) de acces am intalnit si un sarpe neveninos care si el a disparut repede in iarba. In arealul rezervatiei accesul se face pe jos, pe acel drum forestier, pe o distanta de circa 1 km. Zimbrii au un teritoriu larg in care vietuiesc, teritoriu insa ingradit de tarcuri din brane din lemn.

Zimbrul este un animal cu arie de raspindire doar in Europa. Acesta si-a redus alarmant efectivele pana aproape la disparitie, ajungand la un moment dat la numai 12 exemplare (!). Acum traiesc in padurile de foioase din Europa circa 3600 de exemplare de zimbri.

Cu niste ani in urma, aparuse si o gluma referitoare la rezervatia de zimbri cum ca aceasta a fost redenumita in “rezervatia de zimbru”. Acum 6 ani cand am vizitat prima data rezervatia erau 12 exemplare, intre care si pui, acum numai 6 zimbri mai populeaza rezervatia.

Daca doriti sa mai adaugati obiective de vizitat in aceasta zi puteti include in program Cetatea Regala a Hategului si Biserica Reformata Calvina din Santamaria Orlea si Castelul Kendeffy, care la fel de bine pot fi programate si pentru ziua a doua.

Rezervatia zimbri – Cetatea Regala a Hategului via DN 66 - 9 km – 17 min (sau pe DJ Subcetate)

Ruinele Cetatii Regale a Hategului se gasesc pe dealul Orlea pe teritoriul satului Subcetate. Cetatea a fost ridicata la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Desi in prezent are dimensiuni modeste, se presupune ca a avut trei sau patru nivele, ale caror deschideri s-au pierdut cu totul cu exceptia unui frag¬ment de ancadrament. Aceasta este realizata dintr-un turn hexagonal inconjurat de un sant de aparare.

Cetatea Regala a Hategului – Biserica din Santamaria Orlea via DJ686 – 2 km – 2 min

Biserica a fost ridicata in secolul al XIII-lea, a fost catolica, apoi ortodoxa si acum apartine cultului reformat. Reprezinta cel mai vechi ansamblu crestin din Romania (anii 1300 – 1330).

Circuitul 2 - in dreapta DN68, cum te deplasezi de la Sarmizegetusa spre Hateg

Sarmizegetusa – Clopotiva – Rau de Mori – Cetatea Colt via DN68 & DC85 & DJ686D – 13 km – 16 min

Parasim Sarmizegetusa catre Hateg. In prima localitate, Breazova, cotim dreapta spre Clopotiva, la indicator. In Clopotiva este o baza de lansare pentru amatorii si profesionistii de zbor cu parapanta, in zilele cat am stat in zona desfasurandu-se si un examen “de grad” pentru parapantisti, amanunt aflat de la un respectabil domn, parapantist si mare promotor al apiturismului, si care era cazat impreuna cu noi la Pensiunea Ulpia Traiana. De altfel am putut admira zeci de parapantisti care planau precum ulii la poalele Muntilor Retezat si Tarcu (http://amfostacolo.ro/impresii9.php? iid=59501&d=descopera-poiana-marului--poiana-marului-cs).

Drumul continua pana intalneste apele Raului Mare, care se formeaza din lacul artificial de acumulare de la Gura Apelor, situat la 25 km spre dreapta, in amonte (ca. 30 minute cu masina), de unde se poate continua inca 19 km (ca. 1 ora, drum foarte prost), depasind o bariera cu taxa, catre Poiana Pelegii la 1600 metri altitudine in Muntii Retezat, punct de plecare catre multe din traseele din masiv: Lacul Bucura, Vf. Peleaga, Cab Buta etc.

Noi viram insa stanga la intalnirea cu Raul Mare catre localitatea Rau de Mori, apoi dreapta catre Suseni si in curand ajungem la poalele dealului strajuit de ruinele Cetatii Colt. Aici, jos, se gaseste o biserica din piatra, Schitul Colt, unde trebuie sa te rogi sa o gasesti deschisa, noi avand acest noroc cu 6 ani in urma. Schitul este ctitoria familiei de cnezi Candea in secolul al XIV-lea. In perioada comunistilor, biserica a fost grajd pentru animale ajungand intr-o stare deplorabila. Biserica are deasupra altarului un turn fortificat si este pictata de acelasi Stefan Zograf care a pictat Densus si Ostrov. Biserica este situata intr-o curba a soselui pe partea dreapta a drumului. Inaintea aceleiasi curbe, insa pe partea stanga, este punctul de pornire al potecii care urca in varful dealului, pe un teren lutos, alunecos, pana la ruinele cetatii Colt. Cetatea Colt a fost un castel fortificat, din piatra si este castelul la care face referire Jules Verne in “Castelul din Carpati”.

Colt – Ostrov via DJ686 – 8 km – 10 min

Ne intoarcem partial pe acelasi drum, pana in Rau de Mori, unde facem dreapta si mai apoi stanga pe la barajul unuia din cele 3 lacuri mici de acumulare din aceasta zona si intram in localitatea Ostrov, care ofera spre vizitare o alta biserica veche din piatra pictata la interior, biserica Ostrov, unde iarasi trebuie sa stii unde sa intrebi de cheie, in caz ca gasesti inchis. Biserica are o curte frumoasa, plina de flori.

Ostrov – Valea Dinozaurilor; Sacel via DJ686 – 9 km – 12 min

Revenim in DJ686 pe la baraj si facem stanga catre Sanpetru. In dreapta localitatii amintite se deschide Valea Dinozaurilor, parte a Geoparkului Dinozaurilor, o zona unde s-au descoperit cuiburi de oua de dinozaur.

Sanpetru – Santamaria Orlea via DJ686 – 7 km – 9 min sau via DC63 pe Drumul Roman

Continuam pe DJ686 si intram de indata din Sanpetru in Sacel, de unde puteti continua pe DJ spre Santamaria Orlea daca nu ati vizitat-o in ziua anterioara sau daca vreti sa alegeti un drum pe care au calcat dacii si romanii cu 2000 de ani in urma, mergeti pe DC63, asa numitul Drum Roman, care in aceasta sectiune are cea mai lunga linie dreapta a drumului. Ambele drumuri ies din DN66, DJ-ul chiar in Santamaria Orlea, iar DC-ul mai in dreapta acestuia. Drumul Roamn este in intregime asfaltat, autoritatile considerand ca asa se conserva cel mai bine.

Santamaria Orlea – Salasu de Sus via DN66 & DJ667A – 11km – 12 min

Ei, acum suntem la asfalt de ala bun de DN! Trebuie sa ne indreptam cativa km spre Petrosani, dar trebuie sa deschid imediat dupa prima localitate pe care o strabatem, Ciopeia, rubrica “”Stiati ca? ””

“Stiati ca cel mai scurt km de DN din Romania se afla pe DN66 intre Ciopeia si Ohaba de sub Piatra?”

Veti spune ca am luat-o razna! Ca e o intrebare capcana? Nicidecum!

La reabilitarea masiva a DN66 (care se vede si se simte in bine la amortizoare) s-a trasat o scurtatura, adica s-a inlocuit o bucla in forma de U pe care o facea vechea sosea cu o line dreapta, fara a se renumerota sau inlocui bornele kilometrice. Astfel la pod gasim borna kilometrica, urmata de 4 borne hectometrice si apoi vine inca una kilometrica! Si mai exista inca un km mai mic si anume de 900 metri ceva mai incolo!

Ajungem in Santamaria Orlea, unde parasim DN66 ca sa imbratisam DJ667A pana in Salasu de Sus, de unde in dreapta cum am venit noi intalnim Fanetele cu narcise, deja trecute acum, perioada lor de inflorire fiind aprilie – mai, cand cu siguranta ofera cadre superbe pentru foto.

Ati obosit?

Salasu de Sus – Malaesti – via DJ667A – 3 km – 5 min

Daca nu ati obosit veti putea vizita si aici o biserica, dar este nevoie sa dau skip de data aceasta.

Inainte se mai poate continua spre Nucsoara – Carnic – Cabana Pietrele, iubitorii Retezatului stiu de ce!

In speranta ca nu v-am enervat, ca nu v-am obosit si ca voi trece cu bine testul selectarii pozelor, greu test (!), va invit si pe Dumneavoastra sa va plimbati rotile masinilor sau si mai bine propriile picioare pe acolo pe unde cadva calcau dinozaurii, altcandva calcau dacii si romanii, unde ei au facut copii, din care ne tragem noi majoritatea cititorilor AFA.

Ce este de retinut despre superba Tara a Hategului? Aceasta are dupa cum vedeti o densitate foarte mare de obiective usor accesibile. Numai daca luati in calcul acest articol care va poate umple itinerarii de una, doua sau mai multe zile, daca mai adaugam Manastirea Prislop, Deva, Hunedoara, Lacul Cincis, Muntii Retezat, Muntii Tarcu, chiar si cetatile dacice acolo in zare in Muntii Orastiei, chiar aveti ce vizita! Si merita! Iar daca va puteti documenta de la dl Florin despre “tipps & tricks”, adica ce drumuri sa urmati si cine va deschide usile muzeelor si bisericilor, va veti descurca oriunde in zona.

Vacante placute in Tara Hategului!

(vezi impresii)

Cu pozele mai dureaza cateva ore, revin.

---

VIZUALIZĂRI: 11007 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI