Pregătirea excursiei si drumul

TIPĂREȘTE

Știu că mulți consideră acest gen de articole mai tehnice, să le zic așa destul de puțin interesante. Cu toate asta eu mă încăpățânez să le scriu în special pentru cei care au în gând, dar nu au prea multe informații, să-mi calce pe urme. Genul ăsta de articole consider că sunt foarte utile în special pentru destinațiile mai îndepărtate, de unde avem foarte puține surse de informare.

Dar să o iau cu începutul. De data asta am avut noroc să găsesc o promoție la biletele de avion, chiar spre destinația pe care doream neapărat să o vizitez. Le-am achiziționat de la o agenție online, pentru prima data în viața mea. Am avut ceva strângeri de inimă, mai ales că au anunțat cu puțin timp înainte de plecarea noastră, că au intrat în insolvență. Până la urmă nu am avut nicio problemă. Biletele de avion pe ruta București-Istanbul-Male-Colombo au costat 435 de euro de persoană.

Am zburat cu Taromul până la Istanbul și de-acolo cu Turkish. Evident când prinzi prețuri de-astea mai speciale e foarte probabil, să nu ai legături foarte bune. Așa am pațit și noi. Am avut de stat 8 ore la ducere și 5 ore la întoarcere prin Istanbul. Am profitat de această lungă escală și la ducere am ieșit din aeroport, să vizităm un pic orașul

Viza pentru Sri Lanka se poate lua atât online, cât și la sosirea pe aeroportul Colombo. Am accesat pentru viză online, pentru că era un pic mai ieftină decât pe aeroport ( cu 10 USD de persoană) și pentru că așa mai scăpam de o posibilă coadă. Am completat un formular cu o săptămână înainte de plecare, am achitat suma de 35 USD de persoană și surpriză... am primit viza instant. Am primit absolut imediat mesaje pe mail cu cele trei vize. Mai simplu, ca niciodată.

Hotelul. Ei bine aici nu am avut nicio o idee prin ce zonă ar trebui să iau hotelul. Fiind anotimpul ploios mi se recomanda să iau în zona estică a insulei, unde se pare era vremea mai bună, dar acolo nu prea erau hoteluri.

Am mers pe instinct și am ales un hotel în partea sud vestică a insulei, în regiunea Kalutara. Nu știu dacă a fost cea mai bună alegere, dar așa a fost să fie. Despre hotelul în sine o să fac un articol separat. Hotelul a fost foarte mișto Si destul de ieftin! Pentru nouă nopți am plătit pentru 3 persoane cu mic dejun inclus aproape 3200 lei. Ca o paranteză tot, atât am dat si la noi la Forum în Costinești, pe noapte ( 350 lei)!!!

Ca de obicei am ales să consult site-ul MAE să văd ce recomandări de călătorie ne fac. M-am speriat un pic, de ceea ce am citit acolo, dar decizia de a pleca fusese luată, așa că am mers înainte. Primul lucru îngrijorător despre care am citit a fost despre epidemia de febră Dongue, care a făcut anul acesta mii de victime. Această boală se ia de la țânțari și a fost epidemie, deoarece în zonă au fost mari inundații. Multă apă, mulți țânțari! Vaccin încă nu s-a inventat. A apărut unul da e experimental și cu așa ceva nu e bine să te joci. Așa că vrând, nevrând ne-am dotat toți trei cu câte un flacon de Autan.

Al doilea lucru îngrijorător, citit pe site-ul MAE era faptul că în ultima perioadă s-au înregistrat mai multe agresiuni sexuale asupra persoanelor albe. Hopa! Trebuie avut grijă pe unde mergem, pe la ce oră și cu cine!!! Singur cu două blonde trebuie să stau cu ochii în paișpe.

Despre Sri Lanka mai trebuie spus că n-au trecut zece ani de când s-a incheiat un război civil foarte crud și deasemenea faptul că a fost afectată puternic de tsunami. Ambele evenimente au făcut zeci de mii de victime, lucru care nu are cum să nu lase urme adânci în conștiința populară!

Ulimele pregatiri au constat în trecerea telefoanelor în sistem roaming și în deblocarea cardurilor pentru că este o țară considerată nesigură, din punct de vedere bancar. Moneda locală este rupia sri lankeză, iar pentru 100 USD primeam în schimb invariabil 15000 de rupii.

Astea fiind zise am purces la drum. Atât la ducere, căt și la întoarcere drumul a fost extrem de lung. De la plecarea de acasă și până am ajuns la hotel au trecut fix 25 de ore. Atât la ducere, cât și la întoarcere. Foarte, foarte obositor.

Cum spuneam zborul lung l-am parcurs cu Turkish. O companie care pe mine m-a cam dezamăgit un pic. Serviciile nu au fost așa cum mă așteptam și cum sunt de obicei la un zbor Transcontinental. Deasemenea scaunele mi s-au parut cam înghesuite. Parcă eram la o companie mică, low cost. Din acest motiv zborul a părut să fie mai lung, de cât a fost de fapt.

Și încă ceva să nu uit! A fost pentru prima oară în viață când nu am urcat si coborât din avion de la terminal, ci de pe pistă. Asta la un avion de mari dimensiuni, care face curse lungi intercontinentale. Așa am putut să-l admirăm de pe pistă, în toată splendoarea și măreția lui! Asta așa ca să luăm partea pozitivă! ; -)

Știam că de la Istanbul la Colombo o să zburăm 11 ore. Surpriza mare și foarte plăcută a fost când am aflat că o să avem o mică escală în Male. Am aruncat bani în Fontana di trevi de la Roma, doar doar m-oi întoarce pe acolo și nimic și uite că aici n-am aruncat nimic și m-am întors!!! ;-) Se pare că această mică escală neprogramată a venit ca nu care cumva să uit, că există paradisul pe Pământ și acesta se cheamă Maldive!

În concluzie am zburat 8 ore jumate până în Male, unde am staționat o oră jumate. Aici au coborât marea masă a pasagerilor. În avion au rămas maxim 10-15% din călători. Drumul Male-Colombo a mai durat doar un pic peste o oră. Primul șoc a fost când am văzut că pe tot aeroportul în afară de avionul nostru mai era unul de la Qatar plus câteva avioane locale! Nicăieri nu am vazut într-o capitală așa o pistă goală!!!

Am coborât, am făcut rapid formalitățile de intrare în țară (am completat niște formulare) și ne-am trezit afară din aeroport. Ca de fiecare dată când coborâm din avion a trebuit să scăpăm rapid de hainele de pe noi, dat fiind diferența mare de temperatură.

Transfer nu am dorit să iau de la hotel, pentru că ne-au cerut foarte mult și anume 80 USD per drum. Mi s-a parut exorbitant. La ieșirea din aeroport am găsit o firmă ce se ocupa de transferuri și am negociat un preț de 30 USD plus taxa de autostradă. Au construit și ei o autostradă de vreo 50 de kilometri. Nu e mult, dar în condițiile traficului de-acolo, câștigi cel puțin o oră. Distanța de la aeroport la hotel a fost de aproximativ 80 de kilometri. Cu toate acestea drumul până la hotel a durat aproximativ două ore. Dacă nu era autostrada probabil făceam dublu.

La întoarcere am urmat același traseu, dar în sens opus. Ce m-a mirat pe mine foarte tare a fost faptul că de data asta avionul a fost aproape plin din Colombo, iar în Male s-au mai urcat foarte puțini călători.

Cam atât aș avea de spus despre pregătirea excursiei. Evident că de-acasă îmi făcusem anumite planuri despre ce aș vrea să vizitez. Dar cum socoteala de-acasă nu se potrivește întotdeauna cu cea din târg, am reușit să ating doar trei sferturi din obiectivele propuse. Mai exact trei din patru. Poate data viitoare, dacă o mai exista vreo oportunitate.

---

VIZUALIZĂRI: 3110 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI