Alt fel de revenire spre casa.

TIPĂREȘTE

Nu am gasit inca nicio impresie despre drumul din Halkidiki spre casa. Pentru dus - cu griji, cu trasee, cu informatii, cu agitatie, cu sperante - e plin.

Deja ma saturasem numai de numere romanesti prin tot Halkidiki, Salonic si drumul dinspre Bulgaria, plus ca am o admiratie din copilarie pentru Aristotel asa ca am hotarat sa o iau prin Stagira, locul care are privilegiul de a-l fi dat lumii pe marele invatat.

Drumul este senzational, prin paduri incredibile, salbaticie si privelisti greu de descris. Prin golurile de vegetatie se vede in departare Marea Egee.

In Stagira am trecut vajaind pe langa curtea casei parintesti a filozofului, aceasta fiind modest semnalizata si inecata in verdeata. La benzinarie a fost destul de ciudat sa ma descurc greu cu benzinarul care, pana nu a intrebat daca vorbesc despre Aristo'teles (cu accent pe "o") nu prea a inteles ce ii zic in engleza. Interesant ca pe acolo nu era tipenie de om pe strada, semn ca se muncea dimineata, nefiind zona eminamente turistica.

Locul este magnific si explica - cel putin pentru mine - deschiderea mintii acestui geniu. Cand din padure ti se deschide o perspectiva enorma cu marea in fundal se explica in parte si largimea mintii lui. Sunt expuse, in marime naturala si in functiune, unele dintre inventiile lui.

M-au lasat interzis doua discuri finisate din piatra, la cca 30 de metri unul de celalalt. Daca vorbeai incet in centrul unuia dintre ele, partenerul care statea langa celalalt auzea perfect ce ii spui. Un exemplu grozav despre propagarea undelor sonore.

Am continuat drumul frumos si linistit prin munti si am ajuns la Olimpiada, alt loc incarcat de istorie, cu plaje superbe si o multime de hoteluri sau pensiuni.

De acolo am luat-o spre casa mai senini si mai odihniti decat daca am fi folosit drumul de venire.

---

VIZUALIZĂRI: 1739 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI