Prin Moldova si Bucovina

TIPĂREȘTE

Asta vara, in timpul caniculei din Bucuresti, ne-am gandit sa facem o excursie prin Moldova, pana sus la Putna in amintirea celor pe care le faceam cu Dacia 1100, cort, carne cu untura la borcan, lampa poloneza, masuta, scaune, tacamuri. Eram asa de multumiti de cortul nostru cehesc cu camera, antecamera si copertina incat intr-un an ploios prietenii au inchiriat o camaruta iar noi in curtea omului am pus cortul, platind pretul unei odai. Acum am plecat la drum doua masini si patru oameni cumuland peste 300 de ani vechime. Am plecat devreme sa evitam aglomeratia si caldura dar tot am vut parte de ele. Prietenii nostri inca mai devreme,- desi nu pierdeau trenul?!?- pentru ca a trebuit sa strabata orasul. Uitand ca eram in 2009 nu in '79 sau' 89 ne-am incarcat in frigiderele de voiaj snitele, oua fierte, conserve, paine - ce vrei? batrani, intepeniti in anii tineretii lor, banuitori ca "daca nu gasesc?" dar pana la urma ne-a prins bine, ca la restaurant mai mancam numai mici si beam bere.

Prima locatie a fost la pensiunea Biblos la 1 km de Piatra Neamt in Dumbrava Rosie. Pensiunea, trei stele, curatica, proprietarii oameni imbracati sobru, purtand matanii si facandu-si cruce la incheierea fiecarei fraze - probabil adventisti sau vreo secta ceva, erau teribil de amabili mai ales ca noi patru eram singurii oaspeti. Seara am dezlegat misterul lipsei de clienti. Avea dom'le camera o acustica pentru care si Epidaurus si urechea lui Dionisos ar trebui sa ramana invidioase. Las' ca am auzit cuvant cu cuvant ce ne criticau prietenii, la fel si ei pe noi, dar nu era o noutate dupa 60 de ani de amicitie. Asta nu avea importanta ci numarul mare de tiruri si camioane care se rostogoleau spre Piatra. Sa mai spuna cineva ca economia noastra e la pamant: pe sosea duduie! Dupa 11 noaptea am inceput sa le numar- zeci si zeci- apoi am numarat oi si asa am adormit cu pastila dupa ora doua. Pensiunea era asezata in panta, pe soseaua nationala pe un colt si naiba stie cum, dar se amplificau undele sonore de mama focului. A trebuit sa stam doua nopti caci urmatoarea locatie la Gura Humorului o aveam retinuta peste doua zile. Am vizitat Piatra Neamt, unul din cele mai frumoase orase ale tarii din cauza asezarii sale sub Pietricica dar si a unor arhitecti talentati. Totusi orasul Piatra Neamt nu mai are prosperitatea anilor 70-80 cand mai toti locuitorii lucrau fie la Combinatul de ingrasaminte chimice Roznov, fie la cel de fibre sintetice Savinesti. Nemaiavand sursa de venit, tinerii au plecat dar batranii isi ingrijesc in continuare cu drag orasul-gradina. Am plecat spre manastiri preferand drumul mai lung cu cateva zeci de kilometri Bicaz-Potoci-Poiana Teiului, pe malul lacului unde privelistile oferite de muntii Ceahlau sunt de exceptie. Am ajuns destul de tarziu la destinatie pentr ca am vizitat manastirile Bistrita, Neamt, Agapia, Varatic, Secu, Sihastrie. Despre acestea voi scrie niste ecouri si voi posta poze la titlurile respective si numai in masura in care nu sunt cuprinse voi reveni aici cu completari.

Pe drum, prietena mea, care uneori imi spune 'pustoaico' a obosit si nu a mai vizitat mai nimic dar a fost rasplatita cu un coltisor de rai la pensiunea de la Gura Humorului. Soseaua de la Bicaz la Targu Neamt a fost buna cu exceptia a cca zece kilometri de crima si pedeapsa dar care s-or fi terminat de atunci ca doar nu erau pe autostrada Comarnic.

---

VIZUALIZĂRI: 2051 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI