GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Cheile Bicazului si Lacul Rosu, intre adevar si fictiune
Si-acum sa va spun cateva povesti din frumoasa tara a secuilor…
Adeseori, cand vreau sa-mi impresionez prietenii, parcurg “mica bucla”, e-un drum “de-o zi”, pleci dimineata si te-ntorci seara, e-un circuit de-o rara frumusete, care te poarta de-a lungul firului mai multor ape, ducandu-te, fara sa-ti dai seama, dintr-o zona salbatica a Carpatilor, intr-alta, si mai salbatica, ca, intr-un final sa ajungi din nou de unde ai pornit, cu-o groaza de imagini in minte si pe card, pe care, dupa un timp, le vei pune in ordine pe-un stick si le vei savura in liniste, ceva mai tarziu. “Mica bucla” pentru mine inseamna drumul Tg. Mures-Toplita-Gheorghieni-Lacul Rosu - Cheile Bicazului-Borsec-pasul Tulghes-Toplita-Tg. Mures. Singurul meu necaz, e-acela ca mereu trebuie sa telefonez unui amic din Gheorghieni si sa ma informez asupra starii drumului serpentinos de 30 de Km, dintre Gheorghieni si Lacul Rosu, numit si “Gâtul iadului”, uneori impracticabil din cauza gropilor din asfalt, dar care, in ultima vreme, a trecut de cateva ori pe “la dentist” si fost plombat satisfacator.
Lacul Rosu si Cheile Bicazului duc in spinare, precum un alpinist un rucsac plin de bunatati, cateva legende, dar cred ca n-are rost sa ne incredem prea mult in ele, noi, oamenii de stiinta, care stim formula lui Einstein si in consecinta trebuie sa stim si cum s-a format Lacul Rosu si cum au aparut Cheile Bicazului. In vremurile de demult insa, fenomenul ce nu putea fi explicat, era invaluit in mister sau in frumoasele straie ale unei legende.
Asadar, iata si legenda mea proprie asupra formarii Cheilor Bicazului…
“Cheile Bicazului sunt fructul unei povesti de dragoste…intr-o zi, o prelunga picatura de ploaie, invesmantata intr-o stralucitoare raza de soare si patata cu stropi de roua, intalni o falnica stanca de granit…fu o iubire mare…la prima vedere…si-o nesfarsita luna de miere…dar apa vicleana, inarmata c-un munte de rabdare si cu-o mare de nepasare, macina incet-incet, puterea stancii de neclintit…trecura anii si vapaia iubirii lor se stinse intr-un susur nesfarsit, pe fundul unui canion salbatic…in curand stanca se transforma in nisip si fu acoperita de ape…aceasta iubire ciudata si nesincera dintre o picatura de apa si o stanca de granit, azi, nu ne mai impresioneaza… "nimic nou pe lume, in ultimele cateva milioane de ani! "... a fost probabil o noua iubire “din interes”, doar pentru ca apa sa-si creeze un drum mai direct spre marea cea mare, orbind stanca cu stralucirea vesmintelor ei tesute din razele soarelui si din roua proaspata a diminetii…”
Fisa tehnica
Lacul Rosu s-a format in anul 1837, se afla la altitudinea de 983 metri si este cel mai mare lac de baraj natural din tara noastra. Lacul este situat in masivul Hasmasul Mare, intre stancile Suhardului Mic si cele ale Suhardului Mare.
Cum s-a format lacul? In acel an, 1837, a plouat mult. O mare pajiste ce acoperea muntele Ghilcos (Ucigasul) a alunecat si s-a pravalit peste paraul Verescheu, formand un baraj din pamant, iarba, crengi si radacini de brazi. Paraul a devenit lac. Trunchiurile de brad de pe marginea vaii, mai strapung inca si azi suprafata apei lacului, asemenea unor catarge ale unei mari armade de corabii scufundate. Sarurile minerale din lacul nou format, in special oxizii de fier, adusi in lac prin apa numeroaselor izvoare minerale din zona, s-au impregnat in aceste cioturi de lemn de la suprafata, care au capatat o culoare brun-roscata. Culoarea lor se poate observa cel mai bine, cu ocazia unei plimbari cu barca pe lac intr-o zi cu soare.
Lacu Rosu se afla in amonte de o alta perla naturala a locului, Cheile Bicazului, canion de 8 Km lungime si cu pereti verticali, inalti de peste 300 de metri. Acest pasaj natural face legatura si trecerea dintre Transilvania si Moldova.
Atat Lacul Rosu cat si Cheile Bicazului au fost declarate parcuri nationale.
Un alt obiectiv din “mica mea bucla de-o zi” este si lacul Bicaz, lac lung de 32 de kilometri, pe care poti sa-l strabati cu vaporasul sau sa-l ocolesti pe sosea. Dar sa nu uitam nici barajul de la Bicaz, “Hoover”-ul nostru national, gigant de beton pentru a carei realizare a trebuit sa fie stramutate nu doar un singur sat, ca in cazul “Bezid”-ului, ci 20 de sate, insumand 18.000 de locuitori, (doua sate, Carnei si Rapciunita, au disparut pentru totdeuna de pe harta tarii). Construirea barajului de beton a insemnat si pierderea a catorva sute de vieti omenesti. Incepand din anii ’50, pe santierul hidrocentralei, animati de invataturile lui Vladimir Ilici Lenin, care afirma ca “Socialismul inseamna, in primul rand, electrificarea tarii”, au muncit mii de detinuti de drept comun sau detinuti politici cu pregatire universitara, militari in termen (intr-o vreme cand stagiul militar era obligatoriu) si…tineri revolutionari, organizati in brigazi de munca patriotica.
De la Bicaz, mai ai inca multe de vizitat… statiunea montana si manastirea Durau, varfurile Toaca si Panaghia din masivul Ceahlau, frumusetea pasului Tulghes si decaderea statiunii Borsec sau a bailor Banffy din Toplita, dar pentru toate astea, mai ai nevoie de inca o zi intreaga…
Si-acum, daca in cazul Cheilor Bicazului, lucrurile sunt clare, pentru amatorii de povesti despre Lacul Rosu, iata si cateva legende ale locului…lectura lor nu e obligatorie, caci in ziua de azi, adultii nu mai au de mult incredere in povesti ci doar in salarii mai mari…
Prima legenda
In satul Lazarea de langa Gheorghieni, traia o frumoasa secuianca, pe nume Esztera. Intr-o duminica, fata s-a dus la targ unde a intalnit un flacau inalt si voinic de care si ursii aveau frica. Intre cei doi tineri s-a infiripat o dragoste mare, la prima vedere, cam asa precum era, la inceput, cea dintre picatura de apa si stanca din care s-au nascut Cheile Bicazului Dar fericirea tinerilor a fost de scurta durata, caci flacaul nostru a fost luat cu arcanul la oaste. Intr-o zi, cand aducea apa de la un izvor mineral, frumoasa fata a fost rapita de un talhar, care a obligat-o sa e marite cu el… dar ea, nu si nu! … Talharul ii dadu fetei un ultimatum…Atunci, Esztera a implorat spiritul muntilor s-o ajute, dar falnicii Carpati, n-au inteles prea bine limba fetei din Tara Secuilor si-au pornit o vijelie mare, care a maturat totul in calea ei. De urgia apelor n-a scapat nici talharul, nici Esztera.
De-atunci muntelui Ghilcos i se mai spune si ”Ucigasul” (si limba romana a devenit obligatorie in toate scolile din tara) ….
A doua legenda
Pe pajistea muntilor Ghilcos crestea cea mai grasa iarba din Tara Secuilor. Dar a te catara pana acolo sus cu turma, nu era deloc usor. Totusi, cativa ciobani, dornici de imbogatire rapida, au reusit s-ajunga cu turmele in varful muntelui. Nu trecu multa vreme si oile devenira mai dolofane decat purcica Piggy din “Cartoons Network”, ciobanii isi frecau deja palmele, estimand un castig fabulos. Dar a venit ploaia, apoi furtuna. Ciobanii au fugit spre adapost, dar oile lor grase, se miscau mult mai greu si deodata, cu copitele lor, au pravalit intreaga pajiste de deasupra stancilor, spre vale, in paraul Verescheu. Intreaga turma, cu ciobani cu tot, a cazut in apa. Apoi, acolo s-a format un lac, care a devenit rosu, e usor sa ne imginam din ce cauza…
A treia legenda
Aceasta legenda e mai moderna si are legatura cu “Dracula Tour”, circuit turistic care a functionat cu succes in anii post-decembristi. Acest tur ii purta pe turistii straini prin locurile ce aveau o oarecare legatura cu Vlad Tepes, adica Snagov, Sighisoara, Bran, pasul Tihuta si…Lacul Rosu. Vrajiti de printul-vampir descris de Bryan Stocker si influentati de filmele hollywoodiene, acesti turisti digerau usor cam tot ceea ce li se punea pe tava, ba unii, la Sighisoara, cumparau chiar si cate o pungulita cu pamant din “tara lui Dracula”…”. bani sa iasa”, nu-i asa? …in alte tari, pentru cativa euro, ghidul iti prezinta povestea unui monstru ce apare din adancul lacului Lock Ness sau cea a unui bolovan aflat in mijlocul unui gazon imprejmuit cu un frumos gard, bolovan care nu este altceva decat locul desfasurarii bataliei decisive dintre printul “cutare” si regele “cutare” si-n care, in final, iese invingator, printul cel bun, nu regele cel rau…Ca ghid, daca tot vrei sa-ti inseli turistii, macar fa-o “frumos”…zi-le ceva credibil…
Legenda a treia, zice ca Lacul Rosu nu era decat o padure de ţepe in care printul-vampir ii pedepsea in stil propriu pe turcii si pe tatarii care atacau Moldova…iar lacul avea culoarea rosie numai dupa ce Vlad al nostru isi punea pedeapsa in aplicare…fara indoiala ca cea mai mare “ţeapa” le era adresata chiar turistilor, caci Vlad Tepes si-a inceput domnia pe la anul 1448 iar padurea de ţepe scufundate de la Lacu Rosu a aparut cu aproape 4 secole mai tarziu. Dar se pare ca, aflati sub euforia unei legende sau a lichiorului rubiniu de la Tihuta, numit “sangele lui Dracula”, nici un turist nu era deranjat de aceste mici neconcordante istorice…
Inchei, dorindu-va macar odata in viata, sa parcurgeti frumusetile acestei “mici bucle” a Carpatilor Orientali…
A propos, n-aveti cumva nevoie de-un ghid?
Dorgo
Trimis de dorgo in 17.05.11 18:30:11
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (dorgo); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest review
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Web... te rog melodia "Phoenix - Anotimpul 5", 4 min 27 sec... mersi!
Articol mutat in sectiunea dedicata obiectului ("Excursie Lacul Rosu / Cheile Bicazului") si selectat ca MiniGhid AmFostAcolo in destinatia Romania
Este o zona frumoasa, natura a fost darnica cu romanii. DAR... o excursie recenta in zona te lasa fara cuvinte, din pacate negativ. Drumul e bombardat, practic iti rupi masina, peisajele (exclusiv muntii) sunt dezolante: fabrici demolate, sate sarace, orase in colaps, precum Bicazul.
La Lacul Rosu va asteapta o alta dezamagire: "tigania" vanzatorilor de suveniruri, chioscurile de un prost gust sinistru care contrasteaza atat de evident cu maretia peisajului, terasele gen bazar de cartier si altele.
Intr-un cuvant: o lipsa totala de eleganta, de naturalete, de bun simt.
Chiar nu cred ca meritam peisajele alea, le stricam si pe ele, nu le punem in valoare, le batjocorim.
Scuze de pesimismul transmis, dar am citi cu drag postul tau si mi-am adus aminte ca am trecut pe acolo nu mai demult de o luna...
@rentea din pacate ai dreptate, am avut aceeasi impresie anul trecut!
@Dorgo, cu multi ani in urma am vizitat castelul familiei Lazar din Lazarea in apropierea Gheorghieniului, banuiesc ca este aceeasi localitate, in apropierea castelului ezista o tabara de creatie a artistilor plastici, care dupa verile petrecute acolo donau fiecare cate o lucrare, astfel ca in fosta camera de garda era expusa o frumoasa colectie de pictura moderna, castelul arata foarte bine si partial era restaurat, foarte frumoase erau motivele secuiesti care formau un fel de dantelarie din piatra, in vecinatatea acestuia cocotata pe un deal exista si o manastire franciscana din secolul 15/16 care insa nu se putea vizita, ai fost acolo? Poti sa-mi spui cum se mai prezinta castelul?
@Cristian_h... despre Lazarea atat stiu ca este ultima statie de tren inainte de Gheorghieni iar la castel inca n-am fost, voi merge anul acesta si probabil va iesi un review... cea mai mare sarbatoare secuiasca e insa in fiecare vara, la Biserica Franciscana din Sumuleu Ciuc, cand se-aduna pe-acolo, pe un deal, intreaga suflare secuiasca, ba mai vin si oaspeti de peste hotare... si-acolo e interesant de mers si-as vrea s-ajung, dar trebuie sa ma interesez cand va avea loc... kip in taci...
”cea mai mare sarbatoare secuiasca e insa in fiecare vara, la Biserica Franciscana din Sumuleu Ciuc
Pelerinajul are loc la Şumuleu în fiecare an de Rusaliile catolice, am înţeles că este considerată cea mai mare procesiune din Europa Centrală şi de Est.
Nu vreau să fiu cîrcotaş, dar Gheorghieni - Bicazul Ardelean e plin de gropi neplombate, am fost pe acolo dus - întors joia şi duminica trecută. Iar între Lacu Roşu şi Bicazu Ardelean în weekend se merge ca melcul. În stare destul de proastă este şi porţiunea dintre Barajul Bicaz şi Viaductul de la Poiana Teiului. Orecum similar, dar totuşi mai bine decît cele 2 de mai sus stă şi traseul dintre Topliţa şi Borsec.
430 - 450 km la o viteză medie orară excluzînd pauzele, în cel mai bun caz de 60-65 km/h (asta dacă mergi uneori relativ aproape de ruperea aderenţei, prin trecători)... e obositor.
@rentea@Qvadratvs... multumesc pentru info, am un amic la vara de plimbat prin Transilvania, renunt la Lacul Rosu si Cheile Bicazului si-am sa-l duc pe Transfagarasan pana la Balea Lac, partea dinspre Sibiu.
@Krondia... mersi de info... acum trebuie sa vad cand sunt Rusaliile, cred ca prin iunie si daca sunt pe-acasa, merg si eu la Sumuleu...
@Christian_h... la castelul din Lazareni, restaurat in proportie de 70-80 la suta prin munca voluntara, acum e un muzeu de arta populara... mai multe info, la vara...
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2023 Lacul Roșu, o minune a naturii — scris în 24.11.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Feb.2022 Lacul Roșu altfel — scris în 13.02.22 de MarinaCo din MIROSLAVA [IS] - RECOMANDĂ
- Jan.2021 Prin Cheile Bicazului și o plimbare de iarnă în jurul Lacului Roșu — scris în 18.01.21 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Oct.2020 Lacul Roșu – Poteca Minunilor cu 9 puncte de observare, din Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș — scris în 03.11.20 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Doua zile intr-un tinut de vis — scris în 08.01.19 de DOINITA din BOTOșANI - RECOMANDĂ
- May.2017 Lacul Roșu - legenda vie — scris în 19.09.17 de zlatna din RâMNICU VâLCEA - RECOMANDĂ
- Oct.2016 Lacul Rosu si Cheile Bicazului, toamna — scris în 31.10.16 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ