Jaipur - capitala statului federal Rajasthan

TIPĂREȘTE

Deși este un stat situat în mijlocul deșertului, Rajasthan este exuberant și plin de culoare. Palatele bogat ornamentate, forturile sale de neînvins la vremea lor și orașele pictate, de o deosebită frumusețe și în zilele noastre, sunt obiective de mare interes pentru turiști.  

Istoria și ghizii mai bine documentați ne spun că în jurul anului 1400 î. H. nomazii veniți călare dinspre nord-vest s-au stabilit în zona Rajasthan cu intenția de a rămâne pentru totdeauna. La fel ca și afganii, turcii, persanii și mogulii care au venit ulterior, mai întâi cu gânduri de cucerire, apoi cu gânduri de pace. Din sec. VII d. H. până în anul 1206 când musulmanii au înființat Sultanatul din Delhi, Rajasthan a cunoscut o împărțire în mici regate rivale, fiii rajahilor - pretinzând genealogii care aveau legătură cu soarele, cu luna sau cu zeul focului - încercând să se impună prin forță. În sec. XVI, mogulii, prin Akbar, îmbinând puterea militară cu toleranța religioasă și ajutați de alianțele matrimoniale cu rajahii hinduși (alianțe care i-a transformat din dușmani de temult în aliați de nădejde), și-au impus puterea până la începutul sec. XIX când maharajahii au cedat britanicilor cea mai mare parte a puterii lor.  

În timpul dominației britanice, Rajasthan s-a numit Rajputana - 'pământul rajahilor', maharajahul din Mewar (astăzi Udaipur) fiind recunoscut drept conducător al celor 36 de principate care îl compuneau. Când India a devenit independentă, 23 dintre aceste principate au fost unite în ceea ce se cheamă astăzi statul Rajasthan - 'casa rajahilor'.  Capitala noului stat a fost stabilită la Jaipur.  

Poate cam lungă și prea puțin interesantă pentru unii această introducere cu iz de lecție de istorie, dar, trebuie să vă spun că am avut parte de multe astfel de povești istorice mai peste tot pe unde am fost în India și mai ales în timpul lungilor deplasări cu autocarul. Drumurile în general proaste, aglomerația și haosul din trafic, imaginile sărăciei și ale mizeriei care se perindau prin fața ochilor noștri au fost pe deplin compensate de relatările ghizilor făcându-ne ascultători atenți, cuminți, confortabil instalați pe banchetele autocarului.

Jaipur - capitala și cel mai mare oraș al statului Rajasthan din nord-vestul Indiei, a fost fondat în anul 1727, după planul unui bengalez - Vidyadhar Bhattacharya -  arhitect al maharajahului Sawai Jai Singh al II-lea care a condus din 1699 până în 1743. Această casă regală domnea încă de la începutul sec. X din Amber, cetate fortificată situată la 11 km de nou înființatul oraș Jaipur. Pentru a găzdui populația în continuă creștere, dar și pentru a rezolva problema deficitului de apă, maharajahul Sawai Jai Singh al II-lea a plănuit să-și mute capitala de la Amber la Jaipur.

Privind atent o hartă a orașului, observăm că șapte zone cu construcții sunt despărțite de străzi largi, cu trei benzi de circulație. În centrul orașului se află Palatul regal care se întinde pe alte două zone. Se spune că aceste diviziuni dreptunghiulare reprezintă cele nouă diviziuni ale Universului. Mă rog, este un domeniu care mă depășește, așa încât nu intru în amănunte. Întregul grup este înconjurat de un zid crenelat, cu șapte porți care se mai folosesc și în zilele noastre.  

Jaipur a fost denumit 'Orașul Roz' datorită culorii predominante a clădirilor din orașul vechi. Dar, orașul nu a fost întotdeauna roz. Inițial a fost gri deschis. În cinstea vizitei oficialilor britanici, din dispoziția maharajahului Sawai Ram Singh al II-lea, toate clădirile orașului au fost vopsite în roz, culoarea tradițională de bun venit la indieni. Locuitorilor le-a plăcut culoarea, așa încât rozul (în prezent un gen de cărămiziu) dăinuie încă pe fațadele principalelor clădiri ale orașului. Nu pot preciza anul în care fața orașului a căpătat această culoare optimistă deoarece surse diferite îmi indică perioade diferite.  

Inclus în 2019 pe Lista Patrimoniului mondial UNESCO, împreună cu Delhi și Agra, orașul Jaipur face parte din atât de cunoscutul circuit turistic 'Triunghiul de Aur'. În grup organizat, cu ghid însoțitor și cu ghid local, până a ajunge la Jaipur, ca un preambul la explorarea 'Triunghiului de Aur', am vizitat Mandawa - o mică așezare din regiunea Shekhawati, situată la 29 km de orașul Jhunjhunu din Rajasthan și la 170 km de capitala statului, Jaipur. De la Delhi, orașul care ne găzduise, sunt 255 km și am străbătut această distanță în 5 ore, timp în care am putut observa periferii și mici localități cu piețe de legume și fructe, cu prăvălii modeste și cu tot felul de șandramale - adăposturi de oameni săraci, dar și cu multe vaci slăbănoage, vaci ale nimănui care pășteau iarba uscată sau scormoneau prin gunoaie după ceva de mâncare.  

Mandawa - în sec. XVIII un important loc de popas pentru negustorii care călătoreau pe Drumul Mătăsii aducând mărfuri din China și din Orientul Mijlociu - este astăzi renumită în întreaga lume pentru havelis, palatele sale cu picturi murale și fresce construite de comercianții bogați care s-au stabilit aici. Nu multe circuite turistice includ și Mandawa în programele lor, dar, pentru cei care au ocazia, pot spune că acest popas chiar merită. Nu insist asupra subiectului pentru că am făcut-o în Mandawa și vechile havelis, articol scris anterior.

Ce am vizitat în Jaipur?

De la bun început trebuie să menționez că sunt foarte multe obiective demne de interes în Jaipur. Practic, nu le poți cuprinde pe toate în cele 2-3 zile alocate orașului capitală a Rajasthanului, dar nici un program turistic nu va face abstracție de cele două situri de patrimoniu mondial - Amber Fort și Jantar Mantar. De asemenea, în funcție de cum permite timpul, se pot vizita City Palace, Hawa Mahal - Palatul Vânturilor, Jal Mahal - Palatul Apelor și altele pe care le voi aminti pe parcurs. Trebuie spus însă că toate funcționează după un program fix, iar accesul se face cu plata unei taxe de vizitare (mai modestă pentru vizitatorii hinduși și mai mare - mult mai mare (de 10-12 ori) - pentru vizitatorii străini. Deoarece taxele de vizitare în cazul nostru au fost incluse în costul total al circuitului, nu am fost interesată de cuantumul acestora la fiecare obiectiv pe la care am trecut. Așa cum nu am fost interesată de calea de parcurs de la hotel sau de la un obiectiv la altul. De altfel, nici nu cred că sunt atât de importante aceste aspecte, în special pentru cei care merg în grup organizat, cu toate taxele achitate, cu autocar pus la dispoziție pentru întreaga perioadă a circuitului, urmând un ghid local, specializat, care se ocupă de toate. Cei care merg pe cont propriu - situație de nerecomandat în opinia mea mai ales ținând cont de haosul generalizat în India - știu că se vor descurca având sisteme de orientare, experiență anterioară și documentație prealabilă, actualizată.  

City Palace este și în prezent reședința din Jaipur a familiei regale. Mai multe porți duc dinspre străzile aglomerate ale orașului spre palatul regal, dar cel mai indicat - pentru intrarea la muzeu - este dinspre Jantar Mantal, observatorul astronomic al maharajahului Sawai Jai Singh al II-lea.  

Construit în perioada 1729-1732 după planurile aceluiași Vidyadhar Bhattacharya - arhitectul care a proiectat orașul, Palatul regal este un ansamblu de curți, clădiri și grădini situate în plin centrul orașului vechi. Este înconjurat de un zid datând din vremea maharajahului Sawai Jai Singh al II-lea. Interiorul a suferit în timp mai multe transformări și adăugiri, astfel încât astăzi vedem construcții aparținând mai multor stiluri arhitecturale.

Mubarak Mahal - Palatul de bun venit - construit la sfârșitul sec. XIX pentru Maharaja Madho Singh II ca loc de primire a înalților demnitari, are multe arcade și colonade și în prezent face parte din Muzeul Maharaja Sawai Mansingh II. Muzeul adăpostește o colecție de veșminte regale, covoare și șaluri prețioase, îmbrăcămintea maharajahului Sawai Madho Singh I ocupând un loc de seamă.  

Anand Mahal Sileg Khana - Palatul Maharani - găzduiește una dintre cele mai mari colecții de arme din țară. Multe dintre obiectele expuse aici sunt gravate și încrustate cu pietre prețioase, adevărate obiecte de artă. Și tavanele acestor încăperi sunt lucrate cu multă migală și sunt deosebit de frumoase.

Săli de audiență private sau pentru public, Pritam Niwas Chowk - 'Curtea Păunului' – cu minunate porți ornamentate în culorile păunului, un templu dedicat zeului Krishna, precum și o galerie de dată mai recentă - Galeria de Pictură și Fotografie, cu imagini ilustrând orașul Jaipur în sec. XVIII-XIX - completează vizita la Palatul regal.  

Trebuie menționat că la intrare există un control de securitate și că fotografierea și filmarea sunt permise doar în exterior și în curțile interioare, dar nu și în muzee. Mai trebuie spus că poți fotografia gărzile maharajahului echipate cu uniforme de epocă, dar fii pregătit ca ei să-ți solicite o mică plată pentru aceasta.

Și dacă tot eram atât de aproape, se impunea o vizită și la Jantar Mantar - observatorul astronomic al maharajahului Sawai Jai Singh al II-lea. Construcția și precizia observatorului reprezentau o realizare cu adevărat unică pentru anul 1716. Observatorul astronomic de la Jaipur nu a fost primul realizat de Jai Singh fondatorul orașului, mare lider, dar și pasionat astronom. Observatorul de la Delhi l-a precedat pe cel din Jaipur, dar au urmat și altele trei - în Marhura, Ujjain și Varanasi unde maharajahul călătorea adesea. Ni s-a explicat că cele 19 instrumente (16 din marmură și 3 din metal) au fiecare un rol specific indicând traiectoriile stelelor și planetelor. Dintre toate acestea, unele au fost gândite și proiectate de însuși maharajahul Sawai Jai Singh al II-lea. Samrat Yantra, înalt de 27 m, este un cadran solar care prezintă echinocțiile cu o precizie foarte mare. Jai Prakash Yantra este un instrument pentru observaţii astronomice nocturne, iar Rama Yantra, o construcţie alcătuită din mai mulţi cilindri, menită măsurării unghiurilor de altitudine şi azimut ale Soarelui. Aceste instrumente astronomice, ca și toate celelalte, au câte o descriere (în engleză și hindi) fixată pe un panou, așa încât pasionații pot afla multe amănunte. Din explicațiile succinte ale ghidului am aflat că după moartea lui Jai Singh, după 1743, regatul a intrat într-o perioadă de declin și instabilitate politică, fapt care a afectat și observatoarele astronomice, acestea începând să se degradeze. Condițiile atmosferice, dar și lipsa lucrărilor de întreținere și restaurare și-au pus și ele amprenta. Protejat prin lege din 1961, șapte ani mai târziu desemnat monument de importanță națională, Jantar Mantar - observatorul astronomic al maharajahului Sawai Jai Singh al II-lea a fost inclus pe Lista Patrimoniului mondial UNESCO în anul 2010.

Hawa Mahal - Palatul Vânturilor. Nu l-am vizitat în interior, dar l-am văzut de multe ori din stradă (ziua și după lăsarea serii) sau din mersul autocarului. Construit în 1799, Hava Mahal nu este un palat, ci o frumoasă fațadă cu 953 de ferestre folosite de femeile din palat pentru a privi lumea exterioară fără a fi văzute. Înălțimea construcției vopsită bineînțeles în roz, este de 15 m. Nu am văzut cu ochii mei, dar ni s-a spus că accesul în zonele superioare nu se face pe scări, ci pe rampe. Tot din informațiile ghizilor știu că Hawa Mahal a fost construit din dispoziția maharajahului Sawai Pratap Singh, după planurile arhitectului Lal Chand Usta.  

Privită din exterior, construcția fascinează prin arhitectura ei (un amestec al stilurilor hindus Rajput și islamic Mughal), mulți trecători oprindu-se pentru încă o fotografie, apoi încă una și încă una. De ce i se spune Palatul Vânturilor? Se știe că Hawa Mahal făcea parte din palatul regal, construcția având rolul de zenana - locul în care își ducea viața haremul maharajahului. Pătrunzând prin spațiile înguste (dar multe) ale ferestrelor, aerul forma un curent - hawa - care făcea mai respirabil aerul din interior, fierbinte în timpul verilor. Era aerul condiționat al secolului XIX.

Dacă Jaipur are un Palat al Vânturilor, am aflat că are și un Palat al Apelor. L-am văzut în timpul unui popas pentru fotografie, la aprox. 9 km de oraș. Jal Mahal - Palatul Apelor - este frumos, construit în mijlocul lacului Man Sagar. Palatul original se pare că a fost construit în jurul anului 1699, dar ceea ce vedem astăzi este urmarea lucrărilor de extindere dispuse de maharajahul Sawai Jai Singh al II-lea, din sec. XVIII, cu scopul de a găzdui banchete și alte evenimente somptuoase. Văzut de la distanță, acolo, în mijlocul apelor, palatul pare grandios. Nu știu cum ajungeau petrecăreții acolo și nici cei care vor să-l viziteze în zilele noastre. Desigur, doar pe calea apelor, dar... mai mult nu ne-au spus nici ghizii.

Amer Fort sau Amber Fort situat la 11 km distanță de Jaipur, pe un deal, este al doilea obiectiv turistic din Jaipur înscris pe Lista Patrimoniului mondial UNESCO. Bineînțeles, era inclus și în programul nostru de vizite în Jaipur.

Construit din gresie roșie și marmură, fortul are metereze mari, alei late, pietruite și mai multe porți și curți, oferind o frumoasă vedere spre Lacul Maota, principala sursă de apă pentru Palatul Amber. Palatul opulent, amenajat pe patru niveluri, fiecare cu câte o curte, cu Diwan-e-Aam (Sala audiențelor publice) și Diwan-e-Khas (Sala audiențelor private), cu temple și grădini, a fost reședința Maharajahilor Rajput și a familiilor lor chiar mai înainte de fondarea orașului Jaipur.  

Autocarele ajung până în parcarea de la baza dealului, turiștii deplasându-se în continuare cu jeep-uri. Deși acestea au preluat sarcina elefanților de a-i duce pe turiști sus, la palat, nu s-a renunțat definitiv la aceasta în pofida numeroaselor critici privind practica inumană de abuz și maltratare a animalelor. 30 dolari/persoană costă transportul pe elefant la Fort Amber. Nu trebuie ratată panorama curții interioare unde staționează zeci de elefanți pictați și împodobiți cu culori tari, care-i transportă pe turiști.  

Cei care aleg deplasarea cu elefantul vor intra în fort prin Suraj Pol (Poarta Soarelui) care duce la Jaleb Chowk (Curtea Principală). Pe o scară lată se ajunge în a doua curte, cea cu Diwan-e-Aam (Sala audiențelor publice). Apartamentele maharajului sunt situate în a treia curte. Impresionant este Sheesh Mahal - Palatul Oglinzilor ai cărui pereți sunt încrustați cu motive deosebite formate din mici oglinzi. Aici toți vizitatorii (și erau foarte mulți) muți de uimire, cu privirile înspre tavan, fotografiază necontenit.

Raja Man Singh I, cel care a condus regatul în perioada 1589-1614, a dispus în 1590 construirea fortului în scop de apărare. În stil arhitectural hindus Rajput cu influențe islamice Mughal, edificarea construcțiilor din Fortul Amber a continuat până în anul 1727, multe transformări și îmbunătățiri având loc aici. Palatul personal al maharajahului se află în curtea superioară, trebuind deci să urci mai multe scări. Bineînțeles, aici totul este mai rafinat. Aici este Diwan-e-Khas (Sala audiențelor private), o grădină... Am văzut și zenana - clădirea în care locuiau femeile din harem, ba chiar și fosta toaletă regală marcată de un singur cuvânt, posibil de înțeles pentru oricine - latrines.

Ce mai pot spune despre Fort Amber? Atunci când am fost noi acolo erau mulți vizitatori localnici și străini. Se urcă, se coboară, se admiră, se fotografiază... Panorama este deosebită. Curți, palate, dar și împrejurimi minunate. Am întâlnit mai multe grupuri de indieni veniți pentru fotografii de nuntă. Fără excepție, tinerii miri erau frumoși și ne-au descrețit frunțile cu optimismul lor. Nu trebuie să uit a menționa mulțimea de vânzători ambulanți care te întâmpină la intrare. Ca și în alte locuri turistice din India, la Fort Amber sunt atât de mulți și atât de insistenți!

Cred că nu trebuie să părăsesc acest subiect fără a aminti de plimbarea opțională, cu jeep-urile (30 dolari/persoană), Jaipur "By night" . Aceasta durează aprox. 2 ore și oferă prilejul de a admira în luminile nopții marea capitală a statului Rajasthan cu minunatele sale porți - Suraj pol (Poarta soarelui) dinspre est, Chand pol (Poarta lunii) dinspre vest și cea prin care ne întorseserăm de la Fortul Amber, dinspre nord.

Plimbarea cu ricșa nu mai era pentru noi o experiență nouă. Bazarul din oraș nu ne-a oferit nici o bucurie. Doar îmbulzeală, mărfuri ieftine și inutile pentru noi, precum și stresul plimbării cu ricșa. Dacă aș fi fost pe cont propriu aș fi evitat cât mai mult cu putință acest soi de 'distracție', dar pentru că eram în grup și trebuia să rămânem uniți pentru a nu ne rătăci, am 'gustat' o nouă plimbare cu ricșa. Vacarm, îmbulzeală, nervi încordați...

Vizitele așa zis comerciale nu m-au încântat niciodată. Mi se pare că rup din timpul cu adevărat turistic. Cu toate acestea, de fiecare dată am găsit câte ceva nou, câte ceva de admirat. Am vizitat un centru de prelucrare a pietrelor prețioase și semiprețioase. În curte întâmpină Hawa Mahal - Palatul Vânturilor în miniatură (4-5 m înălțime), precum și multe alte obiecte decorative, în special elefanți din marmură, de diverse dimensiuni. Tot acolo se fac demonstrații practice. Nu ai voie să fotografiezi. De ce? Le furi meseria? Nici gând! În interior, în încăperi bine luminate, cu aer condiționat, lucrătorii migălesc diferite obiecte de decor sau fac bijuterii. Sălile de prezentare și vânzare au suscitat interesul multora dintre noi care și-au bucurat ochii cu minunatele pietre prețioase. Foarte puțini au fost cei care au și cumpărat ceva.

Fabrica de covoare și produse textile a fost mai pe interesul meu. Am mai văzut așa ceva în Turcia, în Egipt, în Tunisia, am văzut și Expoziția muzeală 'Istoricul industriei textile' din Cisnădie unde am aflat multe despre meșteșugul țeserii de covoare și despre modul în care acest meșteșug a fost decimat în România. La Jaipur am admirat munca grea a țesătorilor care lucrează numai manual. În sala de prezentare a produselor finite, în timp ce alții savurau băuturile răcoritoare și romul oferit de gazde, am privit cu plăcere multitudinea de culori și de modele și în cele din urmă am cumpărat un mic covoraș rotund, cu doi păuni, în culori încântătoare. Prețurile sunt negociabile. Poți ajunge la jumătate din prețul propus inițial, iar plata se poate face și cu cardul (în dolari sau în rupii indiene). Cât despre transport... Au grijă vânzătorii să-ți ambaleze marfa într-o sacoșă specială. Covorașul meu fiind mic, n-am avut probleme nici cu greutatea și nici cu controalele la aeroport. Este cel mai frumos suvenir pe care îl am din India.

Cu mențiunea că la Jaipur, am fost cazați două nopți la Hotel Marigold, în Sitapura Industrial Area, lângă Centrul de Expoziții din Jaipur, o zonă foarte poluată, în ziua de 5 noiembrie 2024 părăseam capitala și ne îndreptam spre Agra, al doilea oraș din "Triunghiul de Aur" .

Dar până a ajunge acolo, la 35 km, am poposit în vechea capitală a Marilor Moguli, Fatehpur Sikri oraș fondat de împăratul mogul Akbar la sfârșitul sec. XVI. Fatehpur Sikri se vizitează de la răsăritul soarelui și până la apus. Există și un control de securitate la intrare, dar cu asta eram deja obișnuiți. Fiind mai aproape de Agra decât de Jaipur, consider că nu e cazul să detaliez aici despre Fatehpur Sikri și fondatorul său împăratul mogul Akbar. Poate, într-un articol viitor.  

---

VIZUALIZĂRI: 348 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI