Risti si castigi sau comorile ascunse ale Chisinaului

TIPĂREȘTE

Curiozitatea unor doi tineri bucuresteni 100% (eu si prietena mea) a facut ca intr-un weekend sa calatoreasca cu masina pe meleagurile fratilor nostri basarabeni.

Am tot cules informatii pozitive de la amici care au mai fost in Republica Moldova si am decis sa plecam un weekend in Chisinau pentru testa spusele acestora.

Plecand din Bucuresti am ales ruta E85 Urziceni - Buzau - Rm. Sarat - Focsani - Tecuci - Barlad - Husi - Vama Albita.

UN drum destul de bun, am profitat de celebra 'o banda si jumatate' pana la Focsani, cateva radare mobile si pe alocuri niste gropane ne-au adus la Albita la vama in aproximativ 5 ore si 10 minute, punand la socoteala o mica pauza de cafea la benziaria din apropiere de Husi.

In vama am stat aproximativ 40 de minute, nu inteleg de ce in secolul 21 angajatii de acolo mergand in doar doua viteze, insa nu am dorit ca acest lucru sa ne strice mini-vacanta.

Am trecut granita si am oprit la prima benzinarie pentru a alimenta, litrul de combustibil fiind cu un Ron mai ieftin decat in Romania.

Un sfat pentru voi ar fi sa folositi cardul bancar fara probleme, nu exista comisioane, sau chiar daca la anumite banci exista, acestea sunt foarte mici.

Ce sa nu faceti imediat ce treceti granita este sa nu schimbati banii in leii lor moldovenesti, cursul este unul mic si nu merita sa faci acest lucru. (exista in Chisinau multe exchange-uri care au un curs foarte bun, 1 ron fiind 4.11lei moldovenesti la vremea aceea.)

De la Granita pana la Chisinau mai sunt 100 km pe care ii faci in 40-50 minute, drumul lor fiind unul destul de bun, poate ca ar trebui sa fie asfaltul putin mai fin insa chiar si asa este acceptabil.

Am ajuns si dintr-o capitala in alta asadar in 6 ore si 35 minute.

Noi ne-am facut rezervarea prin intermediul Booking la Hotel Nobel, acesta fiind catalogat ''Foarte Bun'' pe site si promovat cu nota 8,2 (pana am contribuit si eu cu o nota mica :)).

Adresa nu era corecta, a trebuit sa ma invart de 3 ori pe aceeasi straduta pana mi-am dat seama ca de fapt este la 1 kilometru distanta locatia de pe site. (1 kilometru? [***]).

Am parcat masina si am intrat in hotel, la receptie am fost intampinati de un paznic care ne-a luat pe ruseste si nu se mai oprea din vorbit... i-am spus in romaneste ca nu inteleg limba vorbita de el, in cele din urma a venit receptionera si ne-a ajutat sa ne cazam.

Fata de la receptie a fost extraordinara, vorbea cel putin 3 limbi straine, era super amabila, a sarit in ajutor imediat, sincer nu stiu ce cauta acolo.

In fine, sa trecem la camera hotelului care era medie spre low, cam de 2 stele, toaleta foarte curata insa foarte mare galagie atat in hotel cat si afara pe strazi. (masini, trafic, moldoveni nervosi in trafic :))

Dupa cateva minute de stat in camera am decis sa mergem pe jos sa exploram orasul, prima destinatie fiind Kiku Steakhouse, un drum de 30 de minute prin care am traversat cateva parcuri, cateva strazi fancy si multa lume pe strazi, imbinand astefel utilul cu placutul. Ca si comparatie, orasul Chisinau este ca Bucurestiul anilor 2000, mi-am adus aminte de copilaria mea, de cladiri vechi de caini maidanezi. Parerile pe internet am vazut ca sunt impartite in ceea ce priveste oamenii si ospitalitatea lor, o parte spune ca sunt foarte calzi si ospitalieri, o alta parte spune ca sunt reci, sar la bataie si sunt foarte rai cu romanii. Eu pot spune ca sunt oameni saraci, au griji la fel ca si noi romanii, sunt ospitalieri cu turistii insa foarte multa populatie vorbeste limba rusa si atat (nu doresc sa vorbeasca limba romana sau nu stiu pur si simplu).

Mancarea este extraordinar de buna la KIKU Steakhouse unde recomand sa va duceti, meniul este diversificat, bogat in vinuri care mai de care mai aromate. Pentru doua persoane, doua portii de carne de vita + doua pahare de vin Purcari +o sticla de apa au costat 96 Ron, pret acceptabil tinand cont ca este cel aproape cel mai scump restaurant din toata Moldova.

A urmat o plimbare prin centrul orasului unde am vizitat Palatul Parlamentului, statuia lui Stefan cel Mare si Sfant, Arcul de Triumf, Parcul Catedralei si muzeul de Istorie a Republicii Moldova. Toate acestea intr-o singura zi, nu ai mare lucru de vazut, in restul timpului am mai facut niste opriri pe la magazinul 'Bucuria '+alte terase de prin centru. Preturile sunt mici in comparatie cu terasele din Bucuresti, asa ca va recomand sa iesiti si sa stati la cat mai multe posibil.

Dupa cum am mai spus, majoritatea platilor le-am efectuat cu cardul meu bancar, o mica parte am fost nevoit sa o achit cash. si taxiul l-am platit prin intermediul unei aplicatii autohtone. la finalul unei curse de 5 KM am platit 10,59 ron.

A doua zi am incercat sa vizitam cramele Cricova, insa greseala fatala a fost ca eu desi am rezervat online nu primisem confirmare, asadar am ajuns acolo degeaba, toate locurile erau ocupate. Gasisera colegii lor de la receptie doua locuri libere la un tur cu ghid in limba rusa, un fel de 'am rezolvat, nu se poate'.

Asa ca va rog sa urmati sfatul meu, rezervati din timp locuri la CRAMELE CRICOVA si insistati sa vi se confirme, altfel riscati sa patiti la fel ca mine.

Cu atat timp ramas liber am ales sa vizitam orasul cu propria masina, ne-am oprit la Zity Mall (o tentativa esuata de mall, mai degraba un mega image cu cateva magazine de haine si trei banci pe care sa stai) si multe alte locuri pe care nu am apucat sa le vedem in prima zi.

Aproape ne-am obisnuit sa ni se vorbeasca prima data in limba rusa, trebuie sa va spun asta. :)

Am avut o vaga impresie dar mi-au confirmat si prietenii ca am fata de rusnac :) probabil ca i-am atras spre mine pe toti din tot Chisinaul. :)

Un alt exemplu de masa copioasa si ieftina a fost inainte de plecarea spre casa unde am comandat 2 burgeri de vita mari, 2 portii de cartofi +desert+2 sucuri+2 cafele la pretul de 54ron, raiul chitrosilor cum ar spune multi.

Inainte de a pleca ne-am facut ultima oprire la Vinoteca WINE MD care este foarte aproape de Ambasada Romaniei. Acolo ne-am aprovizionat cu sticle care mai de care mai sofisticate si putin scumpe + o punga mare de 3 kg de bomboane pentru tot neamul.

Drumul spre intoarece a fost unul plictisitor, tinand cont ca am stat o ora la vama, de la Buzau pana la Bucuresti am dat numai de dementi care mergeau cu cel putin 160km/ora in localitati, depasiri in curbe cu dubla si tripla linie continuua, majoritatea avand numere de Ilfov si Bucuresti. (ma doare sa o spun dar asa este).

In concluzie pot sa spun ca a fost o experienta placuta, cu momente placute si mai putin placute, motivul pentru care l-as mai vedea ar fi Cramele Cricova, un simbol al meleagurilor moldovenesti.

---

VIZUALIZĂRI: 6460 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI