Barcelona

TIPĂREȘTE

Dacă spun Barcelona consider că alte cuvinte sunt de prisos. Din acest motiv am ales acest titlu.

Nici nu știu cu ce să încep. Pentru mine Barcelona este un oraș absolut minunat. Dacă nu aș fi fost îndrăgostit de Londra, clar Barcelona ar fi fost pe primul loc în topul meu personal al orașelor vizitate. Oricum din punctul meu de vedere cele două orașe, se detașează de restul, destul de clar.

Nu știu ce ar fi fost Barcelona, fără geniul lui Gaudi. Probabil ar fi fost tot un oraș frumos, dar cu Gaudi pot să spun cu mâna pe inimă, că este un oraș minunat.

După cum am scris în articolul despre hotel (vezi impresii), am fost cazați pe malul mării la distanță de marile atracții ale orașului, dar acest lucru nu ne-a deranjat, datorită sistematizării facute cu virgulă cap și a accesului relativ facil cu metroul, în centrul orașului. Cel mai convenabil mi s-a parut achizitionarea unei cartele cu 10 călatorii (T 10), valabilă pentru fiecare calătorie o oră si cincisprezece minute. Poți schimba metroul, dar doar în subteran. Dacă ieși la suprafață, înseamnă că a expirat prima calatorie.

Am ales să vizităm acest oraș iarna, imediat după revelion, datorită climei din acest oraș și pentru a scăpa de frigul de acasă. Am găsit aici o vreme ideală pentru plimbări cu mult soare, o atmosferă primăvăratică.

Am stat în acest oraș 6 zile, timp absolut insuficient pentru a vedea tot ceea ce ne propusesem. Într-un fel acesta e un lucru pozitiv, deoarece e musai să ne întoarcem.

Primul obiectiv turistic pe care l-am vizitat a fost Palatul Național situat pe dealul Montjuic. Aici am avut noroc, deoarece era o promoție pentru începutul lui ianuarie si intrarea era gratis. Altfel ar fi trebuit sa plătim o sumă destul consistentă, în jur de 12 euro de persoană. Aici am vazut si admirat Muzeul de artă catalană unde sunt expuse opere a lui Picasso si a lui Dali. Deasemenea mai sunt expuse opere ale unor artiști celebri, respectiv Rubens sau El Greco. Frumos, o încântare pentru toate simțurile. Vizita aici a durat vreo două ore. La iesire am dat de un cântăret de muzică catalană, care ne-a încântat cu măiestria lui la chitară. Cum era așa cu pletele în vânt ziceai ca-i Banderas!

În fața Palatului se află celebrele fântâni magice, care din iunie până în septembrie încântă vizitatorii, cu un spectacol plin de lumini și culoare. Noi n-am stiut acest lucru și seara ne-am instalat ca să prindem „spectacolul”. Fiind ianuarie nu am mai prins decât o plimbarică :). Ne-am consolat cu o vizită la stadionul unde se țineau coride, situat vis a vis. Acesta a fost transformat în mall. La etaj există o terasă generoasă unde sunt amenajate mai multe restaurante, unde se poate servi masa și admira orasul de la înălțime. Foarte, foarte frumos. Astfel s-a incheiat prima noastră zi în Barcelona.

În a doua zi dimineața, am hotarât să ne începem periplu cu vizitarea Catedralei Sagrada Familia situată unde altundeva, decât în Piața Gaudi. Acesta și-a dedicat zeci de ani din viață proiectării și construirii acestei magnifice Catedrale. Cu toate că în anul 1892 a început construcția acesteia, nici în zilele noastre nu este finalizată. Munca este foarte migaloasă și se lucrează cu atenție la toate detaliile. La viața mea am vizitat multe catedrale, din care mi-au rămas la inimă în special cea din Milano și cea din Koln. Dar asta e cu totul altceva. Parcă nu este construită de oameni. Stilul este modernist și în zilele noastre. Nu vreau să folosesc prea multe cuvinet mari, ci doar să spun că am fost profund impresionat de această minunăție arhitecturală. Ca să o vizităm am stat la inceput de ianuarie, la coadă aproximativ două ore. Nu am mai luat bilete să urcăm și în turn, ci ne-am multumit să o vizităm de la nivelul solului.

Se spune că înălțimea acestei catedrale este doar de 170 de metri, cu unul mai putin decât un deal din apropiere, deoarece Gaudi a considerat că nu trebuie sa fie mai mare decât creația Domnului!!!

Prețul unui bilet de intrare, fără urcarea în turn a fost de aproximativ 15 euro. Se spune că o parte din acesti bani sunt folosiți pentru terminarea Catedralei. Pentru cei care vizitează Barcelona pot să spun că această Catedrală este pe lista de „ must see”, pe locul 1.

După vizita la această minunată Catedrală, am luat-o pe celebrul bulevard Av Diagonal cu intenția de a ajunge la Casa Milla. Nici prin gând nu-mi trecea că o să avem atâta de mers. Dar Barcelona este un oraș mare. Oi fi eu învățat să vizitez pe jos marile metropole ale Europei, dar acest lucru e valabil si posibil când toate obiectivele de interes turistic sunt grupate în centru. Acest lucru nu e valabil la Barcelona. În fine am ajuns hămesiți și obosiți și la Casa Milla. Aici întâi am luat masa la o terasă din zonă, unde am mâncat foarte bine preparate specifice catalane și am ras si câte-o bere serviți fiind de o conațională foarte drăguță. Deh era cald și frumos.

Apoi am purces să vizităm o altă creație de-a lui Gaudi, respectiv Casa Mila. Aceasta e amplasată pe un colț si are o fațadă din piatră galbenă ondulată. De altfel asta-i interesant, că nu are deloc unghiuri drepte, totul e pe rotund. Fațada aceste clădiri m-a impresionat. Parcă Gaudi avea un suflet de copil. Asta-i părerea mea, totul la el e ca-n povești! Apartamentul din interior este amenajat așa pe stil vechi. Sunt convins ca are o valoare, dar eu nu sunt un fan al acestui stil. Ce m-a impresionat după ce am urcat o grămada de scari este terasa de pe acoperiș. De jos, din stradă nici nu ai idee ce se află sus. Totul aici este ca-n basme. Nu sunt forme regulate, totul este ondulat. Este uimitor. Nicio poză și nici o descriere nu poate să reliefeze în mod corect ce am văzut acolo. Am rămas la propriu, nu la figurat cu gura cascată. Superb. Gata nu mai folosesc epitete, pentru că-i prea mult, dar scriind îmi aduc aminte de stările trăite acolo.

Obosiți după atâta drum ne-am retras la hotel, unde seara ne-am plimbat pe faleză, cu picioarele în apă. Minunat sentiment, mai ales când știai câ în țară sunt zăpezi și e frig! Ce viață și pe catalanii ăștia. La prima vedere par oameni de treabă. Nu i-am cunoscut prea bine. Totuși nu mi-a placut la ei un singur lucru, mi s-au parut cam triști. Mergând cu metroul, cu oamenii de rând observi multe lucruri despre un popor. Aceștia se pare au fost loviți destul de rău de criză.

Într-o seară însă lucrurile s-au schimbat. Am plecat de la hotel și în cartierul în care stăteam am întâlnit un car alegoric cu trei moși în albastru și multă lume pe stradă si multă veselie. Zic ăștia serbează iar Craciunul sau ce se întâmplă? Ne-am urcat la metrou și acolo o grămadă de lume care mergea în centru. Toți erau îmbrăcați frumos, ca de sărbătoare. Și o aglomeratie de nu s-a mai văzut! Și toata lumea a coborât în Placa Catalunya. Aici lumea de pe lume, ca la noi de revelion. La această sărbătoare a lor părea că participă tot orașul. La un moment dat a inceput si parada cu virgulă care alegorice. Am stat ce-am stat si am admirat, dar neștiind ce sărbatoresc și nefiind nici fan aglomerație am plecat mai repede ca să scăpăm de nebunie. Mai deunăzi am aflat de la colega alinaro și ce semnifică această sărbătoare a celor trei regi magi din noaptea de 5 spre 6 ianuarie.

Se pare că acest articol va fi un pic mai mare, dacât am preconizat, dar sincer nu am ce face si nici nu vreau să-l împart în mai multe seriale.

O să continui cu vizita pe care am facut-o la Muzeul Picasso. Cu toate că am ajuns dimineața deja era coada formată, pe o straduță îngustă. După aproximativ jumatate de oră de așteptat, am reusit să intrăm. Aici am fost un pic dezamăgit, deoarece nu erau expuse lucrări celebre de-ale artistului, ci mai mult schițe și lucrari din perioada de început. Sincer nu-l recomand pentru o vizită, dar fiecare hotărăște dupa mintea proprie.

La o mică distanță se află Museu de la Xocolata, cum probabil ati dedus muzeul ciocolatei. Mă așteptam să mâncăm aici mai multă ciocolată (eu sunt mare fan), dar n-am primit în prețul biletului decât o bucățică în formă de monedă. Am admirat diferite figurine de ciocolată și am șters-o repede și din acest muzeu. Sincer nici pe ăsta nu-l recomand.

Hoinărind prin zona, pe străzi am dat absolut întâmplător si de Basilica Santa Maria del Mar si de Catedrala Seu. Santa Maria del Mar este considerată patroana marinarilor. Aceasta se află într-un loc îngust și e destul de greu de remarcat. Se zice că aici de căsătoresc mulți tineri. Mult mai interesantă este Catedrala Gotică La Seu. Aceasta e mult mai spectaculoasă, dar din nefericire cu toate că spațiul unde este amplasată este un pic mai generos, tot nu poti să o cuprinzi cu privirea sau să o fotografiezi pe de-întregul.

În fiecare zi am ajuns si pe celebra strada Las Ramblas. Aceasta e foarte animată, foarte veselă. E plină mereu atât de turiști, cât si de localnici. Din nefericire aici sunt si o multime de șuți, unii de origine română. Parcă sunt la ei acasă, aici. Pe această stradă este o forfotă continuă, dar mai ales seara. Sunt multe magazine și terase, sunt spectacole stradale, sunt asa numitele statui vii. Ce mai aici e inima orașului. În imediata apropiere a acestei străzi am gasit si vestita Boqueria, cea mai vestită piață a Bacelonei și nu numai. Aici dai de o adevărata explozie de culori si mirosuri îmbietoare. Este un loc plin de viață, pe lângă care îți este absolut imposibil să treci indiferent. Am consumat si noi un suc din fructe de pădure absolut delicios și am salivat la jamboanele alea frumos expuse. Nu vreau să folosesc iar, cuvinte mari, dar acest adevarat altar al gastronomiei se încadrează după părerea mea între locurile”must see” ale Barcelonei.

Această celebra stradă coboară spre mare. Aici dam de monumentul dedicat lui Columb, respectiv Mirador de Colom. Acesta este amplasat exact în locul în care a venit, după ce a descoperit America. Tot în această zona se află si portul unde sunt acostate o mulțime de ambarcațiuni care de care mai frumoase. Tot aici este o zona de promenadă, înțesată de o multime de terase și restaurante, unde poți mânca atât produse specifice catalane, cât mai ales pește si fructe de mare, preferatele mele. În fiecare seară, cât eram de obosiți ajungeam și prin această zonă. Și beam sangria, o băutură foarte apreciată... de mine.

A venit vremea sa dăm o tură si pe la grădina zoologică. Am coborât la o stație de metrou destul de îndepărtată si am luat-o per pedes. Am mers pe o stradă plină de chinezi si de magazine chinezești. Parcă eram la noi în Dragonul Roșu. Ce mi s-a parut ciudat este faptul că erau pe o stradă destul de centrală a Barcelonei. După câteva minute am dat de Arcul de Triumf. Acesta mi se pare mult mai frumos decât cel de la București sau decât cel de la Paris. Parcă este mai cald, mai frumos. Nu pot explica în cuvinte. După Arcul de Triumf urmeaza o alee pietonală care dă în Parcul Ciutadella. Acesta este principalul parc al orașului, construit în locul unei fortărețe. Este o zona verde foarte interesantă cu multă vegetație, cu un lac frumos, cu o cascadă interesantă. În el puteți descoperi și simbolul acestuia, respectiv Mamutul. În incinta parcului se află diferite muzee, Parlamentul Catalan și destinația noastră a acestei zile, respectiv Grădina Zoo.

Grădina Zoo din Barcelona este una dintre cele mai frumoase pe care le-am vizitat. Aici gasești o mulțime de animale sălbatice, foarte bine îngrijite. În fiecare Zoo pe care l-am vizitat am prins drag de un anumit animal. Aici am ramas impresionat de rinoceri si de hipopotami. Nu stiu de ce! Poate că i-am vazut foarte de aproape și le-am văzut statura împresionantă. Bine cel mai frumos a fost reprezentația cu delfini, din Delfinariu. Într-o sală frumos decorată am văzut cel mai tare spectacol de acest gen. Sincer și doar numai pentru acest spectacol și ar fi meritat vizita la Zoo.

Barceloneta. Am ajuns și aici. Pe vremuri a fost un port pescăresc. Aici este o zonă cu străduțe înguste, în genul celor din Italia cu frănghii de rufe atârnând de la o casa la alta. Este sau mai bine zis era o zonă rău famată unde-și aveau reședința navigatorii și pescarii. Lucrurile s-au mai schimbat între timp, dar oricum e un loc autentic de văzut. Tot aici este si cea mai celebră plajă din Barcelona, denumită cum altfel decât Barceloneta. Am vrut să mâncăm si noi aici preparate pescărești, dar când am vazut că o porție începea de la 20 de euro am plecat repede. În zona unde aveam noi hotelul, tot pe plajă se mânca mult mai ieftin.

Sper ca nu v-am pierdut pe drum. Dacă n-am uitat nimic, mai am să povestesc de Parcul Guell. Aici fară nicio glumă, spui ca ai ieșit din lumea reală și ai intrat într-o poveste. Te întâmpină povestea cu turta dulce a lui Hansel și Gretel. Urmează o șopărlă uriașă, simbol al orașului, facută dintr-un mozaic de diverse culori care îti iau ochii pur și simplu. În parc sunt alei pietruite sustinute de niste coloane în spirală. Ai senzatia că așa e firesc, ai senzația că e ceva natural și nu e făcut de mâna omului. Tot parcul e de poveste. Gaudi ăsta a fost un mare arhitect, un mare vizionar cu inimă de copil. Am străbătut în sus și în jos aleile acestui minunat parc și ne-am bucurat ca niște copii. Pentru acest lucru Gaudi merită toată prețuirea mea și a întregii umanități. Am urcat până am dat de o terasă de unde se vedea o panoramă foarte frumoasă a Barcelonei.

Am petrecut cinci nopți si șase zile în acest oraș și nu mi-a fost deloc dor de casă. Am hoinărit pe străzile orașului, ne-am bucurat de soare și de viață, ne-am desfatat simțurile cu mult frumos, am mâncat și am băut foarte bine. A fost de departe cea mai reușit city break! L-aș mai repeta oricând, fără să stau pe gânduri. Mai ales că nu am văzut decât o mică parte din oraș, încă nu am văzut Casa Batllo, Fântânile magice –în acțiune, Aquarium, Stadionul Camp Nou, Montserrat, Tibidabo...

Barcelona în sine este după mine un loc „must see”, într-o viață. Atenție este un oraș scump. Se pare că frumusețea costă! ; -)

---

VIZUALIZĂRI: 2864 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI