Buzău. O plimbare de-o după-amiază: Parcul Crâng și Conacul Marghiloman

TIPĂREȘTE

Un tip care toată viața fusese un avar și strânsese bani, simte că i se apropie sfârșitul.

O cheamă pe nevastă-sa lângă el și-o face să promită că, după moartea lui, ea o să-i pună în sicriu toți banii câștigați de el.

În ziua înmormântării, înainte de a-i bate capacul pe sicriu, nevastă-sa vine și lasă în sicriu o casetă, foarte mică. Capacul este bătut, sicriul lăsat în groapă și acoperit cu pământ.

O bună prietenă de-a văduvei, ce asistase la înmormântare și care știa de promisiunea făcută de soție, o întreabă pe aceasta:

-Cred că nu ai pus averea soțului tău în sicriu.

-Ba da, spune aceasta. Mi-am dat cuvântul de creștin și vreau să-mi respect promisiunea, așa că toți banii rămași după el i-am trecut în contul meu. Apoi, i-am scris un CEC cu toată valoarea. Dacă, acolo unde este acum, poate să-i cheltuie, n-are decât!

Față de Buzău n-am avut, ceva timp, cine știe de afinități. Am urmărit înverșunarea cu care ei cred că nu sunt moldoveni, ce a ajuns subiect de bancuri și auzeam știrile despre înzăpezirile ce au loc, neaparat, în fiecare iarnă.

Chiar am fost în acest oraș de foarte multe ori, atît cu obligații de serviciu cât și atunci când tranzitam, spre alte orașe. Mult timp fiie-mea era tare încântată de acest oraș, aici este Mc Donald's și spuneți-mi voi un copil care nu vrea haltă la un asemenea așezământ.

Apoi, anii au trecut, fiie-mea este la vârsta și perioada vegană din viața ei, locuiește acum în București și n-ar mai avea nevoie de mine s-o duc la Mc. În schimb, eu și Adriana am descoperit Buzăul și am început să-l vedem cu alți ochi.

N-o să vă fac vreun istoric al orașului, să fim serioși, ar fi evident că l-aș citi de pe Wikipedia, apoi, este un oraș destul de important al țării, parcă, după numărul de locuitori este în primele 20, deci, nu e chiar vreo nebuloasă acest oraș. Atâta doar că, deși ei neagă, sunt moldoveni!!! :))

Ca orice mare oraș, să știți că aici veți găsi, pe lângă alte instituții și frumoase locuri de petrecut timpul liber, căci, Slavă Domnului, se găsesc aici și parcuri și muzee, teatru și stadion sau săli de sport.

Din zonă se poate pleca spre diferite localități de interes turistic, care sunteți curioși, faceți săpături și le veți afla. Că veni vorba de săpături, știți că în județul Buzău se află Pietroasele, localitatea unde a fost descoperit tezaurul ”Cloșca cu puii de aur” care, acum, se află, mai ales, la ruși, că așa-s ei, strângători.

Apropos de ruși, se duce Putin în Ukrayna. La vamă, vameșul ukraynean îi ia pașaportul , îl studiază și întreabă, în lb. engleză:

-Ocupation?

La care Putin răspunde:

-No, just for visit!

De fapt, cred c-ar fi bine să nu facem glume despre Imperiul rus, că cine știe, poate ne ocupă și pe noi Rusia, Putin câte Putin!

Revenind la moldovenescul Buzău vă spuneam că am început să nu trecem prin el doar așa ci, atunci când timpul ne permite, să-l vizităm.

Așa am procedat și duminica de-a fostără, când, venind de la Sărata Monteoru, ne-am dat seama că am putea să ne plimbăm ceva timp prin oraș, până ce avea să se realizeze scopul principal pentru care noi ajunsesem acolo.

Și, cum nu poci, neam, să nu mă laud cu ce-am făcut, iacă, vă spun și vouă pe unde ne-am plimbat: Parcul Crâng și Centrul Cultural Alexandru Marghiloman- Vila Albatros.

Parcul Crâng

Se spune că acest parc este ultima rămășiță a Codrilor Vlăsiei, codru ce, iată, este pe cale să dispară.

Asta, cu dispărutul pădurilor, este sport național în România, mai ales cea post decembristă, se taie pădurile de te freci la ochi:acum trei zile era pădure, acum nu mai vezi nici cioatele. Treaba asta este un factor de progres pentru unii din cei ce conduc țara asta, dar, numai pentru ei!

Lăsând de-o parte considerațiile mele politice, total inutile dealtfel, revenind la acest parc să spunem că Ioan Andreescu, celebrul pictor român, a pictat aici, spre imortalizarea atât a parcului propriu-zis cât și a stejarilor multiseculari.

Parcul are o istorie legată strict de a orașului, fiind pomenit odată cu orașul în sine.

A aparținut, ca pădure, domnitorilor Țării Românești, Episcopiei Buzăului, dar, ca parc prorpiu zis, este atestat din 1828, chiar dacă aparținea, în continuare Episcopiei.

” În anul 1855, Episcopia este obligată prin acţiune judecătorească să recunoască drepturile oraşului asupra Crângului. Primarul oraşului Buzău a prevăzut în buget fonduri pentru înfrumuseţarea Crângului: plantarea unor luminişuri, deschiderea unor alei, înfiinţarea unui bufet în 1852, dărâmat în 1897, când se construieşte un restaurant cu o arhitectură inspirată din zona Chiojdului, ce se închiria prin licitaţie publică (restaurantul “Parcul Trandafirilor”, azi restaurantul “Crâng”). În 1859, primăria avea şase muncitori angajaţi pentru executarea lucrărilor necesare în Grădina Publică din Crâng, sub conducerea grădinarului Iohann Wandlik. În raportul 3.869/1875 al Primăriei oraşului Buzău către Ministerul de Interne se face o prezentare a Crângului, potrivit daniei din anul 1500 al lui Radu cel Mare, cel care a înfiinţat Episcopia Buzăului cu mitropolitul Nifon al II-lea la 1500, către Episcopia Buzăului ca prima rezervaţie naturală din Ţara Românească. ” - www.dozadebine.ro

”La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Crâng se instalează trei grupuri statuare: "Leu și căprioară", "Leu și mistreț", "Călăreț atacat de leu". Acestea au fost realizate prin turnare din fontă de firma Kelhauer din București, sculptor C. Masson, în anul 1896.

La sfârșitul secolului al XX-lea, Parcul Crâng a mai fost mobilat cu câteva lucrări de artă. În 1972, în Parcul Crâng a fost dezvelită statuia primului poet român modern, Vasile Cârlova, buzoian prin naștere, realizată de sculptorul Gheorghe Coman, iar în 1979, sculptura din piatră de Măgura, instalată lângă lac, operă a sculptorului Florin Codre.

În toamna anului 1976, cu prilejul sărbătorii a 1.600 de ani de la prima atestare documentară a Buzăului (376-1976), în Parcul Crâng s-a ridicat Obeliscul "Buzău 1600", înalt de 26,80 m și cu o fundație de 14 metri, placat cu travertin și ornat cu basoreliefuri, operă tot a sculptorului Gheorghe Coman. ”ww1. agerpres.

Gata cu istoria, hai să vedem ce-am găsit noi:

Era duminică, după-amiaza, pe la ora 18, când am ajuns acolo.

Am parcat mașina lângă Prefectură și am mers, pe jos, preț de vreo 500 de metri pe Bulevardul Nicolae Bălcescu. Acesta era închis pentru circulația rutieră așa c-am mers nestingheriți. teii erau înfloriți, pe bulevard era curat, mulți copii, tineri dar și bătrâni ce stăteau pe băncile din fața blocurilor unde, probabil, locuiau.

Chiar la intrare-n parc cineva cânta la harpă și zău că era un efect frumos.

Plimbarea noastră a fost agale și cu atât mai frumoasă.

În mijlocul Parcului este un mare loc de joacă pentru copii, apoi se merge mai departe spre un lac destul de mare, numit Heleșteul parcului.

Aici, este amenajat un debarcader pentru cei interesați de plimbările cu barca sau cu hidrobiciletele. Dealtfel, erau destui tineri care pedalau de zor.

Normal că am făcut fotografii, din care o să vă arăt și vouă. Nu, nu vă costă nimic, doar o sumă modică, de câțiva euro, vă transmit imediat contul unde să depuneți sumele...

Per total, Parcul Crâng îți creează o stare de bine și, sincer, nu ai cum să regreți că ai avenit aici.

Care doresc, sunt și vreo două terase pe-acolo, chiar și la intrarea-n parc, deci ai și unde să te odihnești activ.

Centrul Cultural Alexandru Marghiloman- Vila Albatros

Cred că știți cine a fost Alexandru Marghiloman. Prim-ministru în perioada de tristă amintire a primului război mondial când a semnat capitularea României în fața Puterilor Centrale, motiv pentru care a fost asimilat ca trădător. Acuma, după ce au mai trecut ceva ani, ne dăm seama că omul era pus în fața faptului împlinit iar unii istorici arată chiar că decizia lui a fost un act bun, că a scos tot ceea ce se putea bine pentru țară în situația dată. Mă rog, de-ale istoriei și interpretarea ei.

Conacul a fost construit de tatăl lui, Iancu Marghiloman, între anii 1882-1887 apoi, a fost preluat de către fiul său, Alexandru, care l-a făcut și mai bengos decât era. Pentru aceasta a solicitat aportul unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau, care era deja renumit pentru proiectarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi a clădirii Fundaţiei Universitare Carol I din Bucureşti.

”Clădirea principală a domeniului, Vila Albatros, a fost ridicată după planul arhitectului francez într-un parc imens, cu heleşteu, care avea alături dependinţe, precum vile pentru personal, pentru musafiri, case pentru grădinari şi portari, grajduri pentru caii de curse.

Pe vremea aceea, caii de curse de la Conacul Marghiloman erau celebri după ce câştigaseră 27 derby-uri. Palatul Marghiloman avea 31 de camere şi era deosebit de luxos. Pe jos era parchet, iar pereţii erau tapetaţi cu mătase.

Datorită frumuseţii peisajului în care era încadrat conacul lui Marghiloman, dar mai ales a luxului în care se locuia, Vila Albatros devenise un magnet pentru personalităţile politice şi nu numai ale epocii. Dintre oaspeţii de seamă ai conacului sunt Nicolae Iorga, Lascãr Catargiu, Dimitrie Sturza, Take Ionescu şi, cel mai important, Regina Maria.

Regina Maria era o obişnuită a Vilei Albatros. În 'Povestea vieţii mele' descrie cu nostalgie vizitele sale într-un loc care-i aducea aminte de 'viaţa în ţările străine'. Regina era cazată în cel mai luxos dormitor, Camera japoneză. Atât dormitorul reginei, cât şi anticamera erau mobilate şi decorate în stil japonez. De la lămpi cu picior cu desene japoneze, pudriere şi vaze de flori în bronz masiv, la draperii cu balauri pictaţi sau şifoniere sculptate, cu picturi originale pe laturi”, a mai spus scriitorul Nicolae Peneş. - www.adevăruldebuzău

Conacul din Buzău al lui Marghiloman a fost nu numai locul de popas al unor personalităţi ale vremii ci şi spaţiul în care s-au purtat negocieri politice, extrem de importante.

Din anul 1985 clădirile complexului au fost abadonate dar, iată că, banii europeni au fost folosiți așa cum trebuie și acest Conac a fost redat în folosință.

Am ajuns la acest complex, undeva, pe la ora 20,00, era încă lumină

Parcul din jurul vilei este foarte frumos amenajat și, chiar dacă veneam din alt parc, tot nu ne-am putut abține să nu ne plimbăm prin el.

De la intrare se vede silueta elegantă a Vilei Albatros, care e pusă în valoare inclusiv de aleile late. mărginite de gardul viu excelent întreținut. În fața vilei se află și statuia ridicată în cinstea celui care a fost Alexandru Marghiloman

Mai mult, s-a aprins și sistemul de iluminare de exterior al vilei, punând-o și mai mult în valoare.

Prea multe nu am ce să spun despre acest loc, sunt de ajuns doar imaginile, pentru că, nu-i așa, frumusețea nu are nevoie de multe cuvinte.

Chiar dacă se mai poate întâmpla și ca-n bancul cu ăla de conducea un Logan și, la un semafor, ajunge lângă un Ferrari. Cel din Logan dă geamul jos și-l întreabă pe cel din mașina de lux:

-Ești mulțumit de ea, că, din câte știu, nu prea-și cumpără lumea marca asta?

Sincer, nu vreau să bravez, chiar am plecat mulțumit de faptul de a fi insistat să ajungem să vedem acest complex și, da, trebuie să recunosc, Buzăul are niște locuri tare frumoase, chiar dacă sunt moldoveni!

Haidi, pa!

Web, te rog : https://www.youtube.com/watch?v=l7Cty2HRCUk

---

VIZUALIZĂRI: 3564 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI